40,625 matches
-
acum, Cînd ce mă-ndoaie-apleacă-un rege bun. Are copii cum am eu tata. Du-te, Tom, prin vînt. Fii-atent la zgomotele nalte,-ți revelînd Cînd falsul zvon, ce cu gînd prost te-atacă, Fie ce-o fi noaptea-asta, regele să scape! În drepte-a' tale fapte tace și te-mpacă. Ascunde-te, ascunde-te! (Iese) SCENĂ 7 (O încăpere la castelul lui Gloucester. Intra Cornwall, Regan, Goneril, Edmund și slujitori) CORNWALL (Către Goneril): Pleacă repede la duce, soțul tău, si arată
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
Decît pentru a ei. Restu-nțelegi. Dacă-l găsești, te rog dă-i asta, Și cînd stăpîna-ți îți ascultă-aceste, Spune-i să-și bage mințile în cap. Cu bine, dar. De-auzi cumva de orbul trădător, E avansat cin' ne-o scăpa de el. OSWALD: Would I could meet hîm, madam! I should show What party I do follow. REGAN: Fare thee well. Exeunt. SCENE VI Fields near Dover Enter Gloucester and Edgar. GLOUCESTER: When shall I come to th' top of
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
-n nalt: de-așa sus ciocîrlia N-o vezi și n-o auzi. Privește-n sus! GLOUCESTER: Vai, eu n-am ochi! Nenorocirea Și de-asta binefacere-i lipsită, Asfîrși prin moarte? Era o mîngîiere Jalea să-nșele furia-unui tiran, Scăpînd trufașei lui voinți. EDGAR: Dă-mi brațul. Sus! Cum e? -Ți simți picioarele? Poți stă? GLOUCESTER: Prea bine, da. EDGAR: E peste-nchipuire! Pe vîrful stîncii, ce ființă-era Cea care te-a lăsat? GLOUCESTER: Biet cerșetor. EDGAR: Cum mă uitam
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
că n-avu alt gîde. Să vedem. Dă-mi voie, ceară; nu-mi dați blam, maniere: Taină dușmanului s-o știm, le rupem inimi; Hîrtiile e mai îngăduit. (Citește scrisoarea) "Adu-ți aminte jurămintele noastre. Ai multe prilejuri de a scăpa de el; dacă nu-ți lipsește voința, timpul și locul îți vor fi oferite cu mare folos. Nimic nu se împlinește dacă se intoarce biruitor; atunci eu sînt o captivă și patul lui temnița mea, de a cărui căldură dezgustătoare
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
niciuna-am parte, De-s amîndouă-n viață: iau vădana, Din fire-și iese, -nnebunește Goneril; Și greu o să ajung la țelul meu, Soțul trăindu-i. Să ne folosim De-autoritatea ei în lupta; -apoi, De-o vrea de el să scape, va găsi O iute-expediere. Iar iertarea Which he intends to Lear and to Cordelia, The battle done, and they within our power, Shall never see hîș pardon; for my state Stands on me to defend, not to debate. Exit. SCENE
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
tine-ori tatăl tău. EDGAR: Mărite prinț, O știu. ALBANY: Pe unde te-ai ascuns? Cum ai știut de-a' tatălui tău chinuri? EDGAR: 'Ngrijindu-le. Asculta o poveste. După ce-o spun, o, inima-mi se sfarme! De sîngerosu-acel anunț să scap, Ce mă-urmărea, o, cît de dulce-i viața, Ca-n chin de moarte ceas de ceas murim, Decît deodată să murim! eu m-am schimbat În zdrențe de nebun, am luat un chip Că-l detestau și cîinii; -n
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
-i așa, E un noroc răscumpărînd tot chinul Ce l-am simțit vreodat. KENT (Îngenunchind): O, bun stăpîn! LEAR: Te rog, în lături! EDGAR: Nobilul Kent, ți-e prieten. LEAR: Blestem pe ucigașii trădători toți! Aș fi putut s-o scap; acum s-a dus pe veci! Cordelia, Cordelia, stai o clipă! Ha! Ce spui? Vocea i-a fost mereu ușoară, Blîndă și lină, o minune la femei. Pe sclavul ce te sugruma, l-am omorît. OFIȚERUL: Așa-i, milorzi, l-
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
purta gândul la cei din oțelării, în luptă pentru depășirea celui de al treilea trimestru, cei din tipografii cu plumb încins, cei din HYPERLINK "minc.de"mine... de mai pretutindeni... - Cum de nu li-e cald? - lasă șoferul să-i scape întorcând mașina. Câteva clipe de tăcere. Apoi, scriitorul, tuși puțin stingherit. M-am aplecat iute peste scaunul din față spre șofer: - Ce spuneai, tovarășe? - Spuneam că ăștia care repară pavajul ca să ne putem noi plimba fară hopuri - cum de nu
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
se obosește îndeajuns să se adâncească în viața sufletească a oamenilor noi, a frământărilor, îndoielilor, entuziasmului lor, exprimate adesea stângaci, dar nu rău ori pitoresc și mai ales just în cuvinte (...). Pentru a releva chiar în această antologie, cum le scapă poeților noștri trăsături esențiale din viață, să ne întrebăm ce vor spune cititorii noștri citind versurile noastre peste veacuri, în legătură cu dragostea? N-o să creadă în nici un caz că pe vremea noastră s-a stins iubirea, ci vor spune probabil. «Ciudat
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
de apariție și dezvoltare în conștiința lui a ideii poetice, a fost nevoit să umple această schemă formală cu formulele arhicunoscute, cu prozaisme și locuri comune. Acesta este de fapt, un aspect al formalismului, o nouă manifestare, e adevărat, care scapă adesea analizelor pripite (...). Se pot cita destule exemple care toate arată unde duce sărăcia de idei politice, cultivarea formei în afara conținutului. Cum este normal, forma cultivată cu primordialitate devine ea însăși plată, mediocră, plictisitoare (...). Proza îmbrăcată în versuri mutilează specificul
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
exemplu, la începutul secolului nostru. Amintim - cu totul fără nici o legătură cu poezia! - că ea este dedicată «lui A.G.». Iată un gest delicat din partea poetului Victor Felea! - va spune cititorul. Să zicem că da! Dedicația care de altfel putea să scape ușor cititorului, îl face să fie ceva mai atent când descoperă în numărul următor al Almanahului (nr.5 pe 1953), o altă poezie, de data aceasta semnală Aurel Gurghianu și intitulată Poetul și divanul dedicată «lui V.F și altora
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
poate contesta poetei intenția de a milita pentru o atitudine morală înaltă, înaintată a tineretului nostru. Numai că aceasta e ilustrată mai convingător de comportamentul eroinei sale și cu mult mai puțin de reflecțiile ei. În atari cazuri, nu poți scăpa de impresia neplăcută că eroina - și odată cu ea autoarea - caută să adopte o poză care desigur că nu li se potrivește și nu era de fel necesară (...) Mă uit la ei, cu milă și dezgust. Așa ca la un biet
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
aceste nuvele îmi dau seama că în țara noastră se desfășura fenomenul nașterii unui om nou, socialist. Însă cum se ridică el, în mod concret, cum învinge nenumăratele obstacole pe care moștenirea mentalității burgheze i le punea în cale, îmi scapă. Am câteodată impresia că autorii de atunci au subapreciat măreția vremurilor pe care le-au trăit, au ocolit importanța victoriilor repurtate de clasa muncitoare, de partid, au înfățișat viața în culori cu mult mai puțin aspre decât acelea pe care
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Dar chiar în nuvele și în poezie, atacarea temelor noi a avut multe lacune. Uzina, cu tot procesul minunat de transformare a omului în avântul muncii socialiste, este foarte palid reprezentată. Aspectele luptei de clasă sunt incomplete, adeseori autorilor le scapă esențialul, forța motrice a mișcării înaintate - clasa muncitoare și avangarda ei - partidul. Apoi lipsesc lucrări mai substanțiale despre principalele evenimente. N-am întâlnit nici cel puțin un volum care să zugrăvească cu mijloace artistice 23 August 1944, nemaivorbind de altele
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
duc la constituirea unui caz cu bază solidă. Totuși, exercițiile aritmetice, fie ele artificiale și chiar absurde, au dezvăluit limite implacabile în privința participării civice care pot fi aplicate cu o nepărtinire nemiloasă la ambele. Căci nici una, nici cealaltă, nu pot scăpa de limitele de netrecut stabilite de interdependența dintre timpul necesar unui proces de participare și numărul cetățenilor cu drept de a participa. Legea timpului și a numerelor: Cu cît o unitate democratică este formată din mai mulți cetățeni, cu atît
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
delege reprezentanților hotărîrile guvernamentale. Cu cît unitatea este mai vastă, cu atît este mai mare puterea de a găsi soluții la problemele importante pentru cetățeni, ca și nevoia cetățenilor de a-și delega deciziile reprezentanților. Nu văd cum am putea scăpa de această dilemă. Însă, chiar dacă nu putem scăpa de ea, o putem înfrunta. MIC ȘI FRUMOS UNEORI Așa cum se întîmplă cu toate celelalte activități umane, sistemele politice nu-și realizează în mod obligatoriu posibilitățile. Titlul unei cărți surprinde esența unei
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
mai vastă, cu atît este mai mare puterea de a găsi soluții la problemele importante pentru cetățeni, ca și nevoia cetățenilor de a-și delega deciziile reprezentanților. Nu văd cum am putea scăpa de această dilemă. Însă, chiar dacă nu putem scăpa de ea, o putem înfrunta. MIC ȘI FRUMOS UNEORI Așa cum se întîmplă cu toate celelalte activități umane, sistemele politice nu-și realizează în mod obligatoriu posibilitățile. Titlul unei cărți surprinde esența unei perspective: Small is Beautiful 6. Fără îndoială, este
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
părerea nu sînt în nici un caz monopolizate de un singur grup socio-economic. Cu toate limitele sale, democrația de adunare are multe argumente în favoarea sa. DAR MAI BINE MAI MARE ALTEORI După cum am văzut în Capitolul 2, nici grecii nu au scăpat de dilemă. Întrucît erau conștienți că într-un stat restrîns călcîiul lui Ahile îl constituie slaba pregătire militară în fața unui stat mare. Ingenioși și bravi în menținerea independenței, atenienii nu au putut împiedica înfrîngerea de către forțele superioare ale lui Filip
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
acut. Considerată cîndva de politologi o democrație consociațională de succes, Libanul s-a scufundat în 1958 într-un război civil de durată, pentru că tensiunile interne s-au dovedit prea greu de controlat prin sistemul său consensual. Sistemele electorale. Diferențele culturale scapă deseori de sub control deoarece sînt alimentate de politicienii care se luptă pentru sprijin electoral. Cîteodată regimurile autoritare reușesc să-și folosească imensa putere coercitivă pentru a copleși și suprima conflictele culturale, care pe urmă izbucnesc atunci cînd forța de constrîngere
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
legală și ilegală contribuie, cu siguranță, la o intensificare considerabilă a diversității culturale în interiorul democrațiilor mai vechi. De exemplu, diferențele economice dintre țările democratice bogate și cele mai sărace, îi încurajează pe oamenii din țările sărace, în speranța că pot scăpa de sărăcie prin strămutarea în țări mai bogate. Alții doresc pur și simplu să-și îmbunătățească calitatea vieții emigrînd într-o țară bogată, cu posibilități mai mari. Numărul celor care căutau să se mute în țările cu democrații mai vechi
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
cu posibilități mai mari. Numărul celor care căutau să se mute în țările cu democrații mai vechi a fost mărit în ultimii ani ai secolului al XX-lea de o invazie de refugiați îngroziți de teroare, încercînd din răsputeri să scape de violență, represiune, teroarea genocidului, "epurare etnică", înfometare și de alte orori cu care s-au confruntat în țările de origine. Presiunilor interne li s-au alăturat și cele externe. Patronii au sperat să angajeze imigranți cu un nivel de
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
CÎnd intrăm În cabinetul de consultație al obstreticianului, Încă mai simt cum Îmi ard obrajii. Ecografa mi-a tras un perdaf interminabil despre cum aș fi putut să-mi fac rău ori să stric aparatul, și n-am reușit să scăpăm cu fața curată decît cînd Luke a promis că face o donație importantă pentru campania privind dotarea cu ecografe performante a spitalelor. Și, În plus, a zis că, din moment ce nici măcar n-am ajuns În zona copilului, e foarte improbabil să
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
Pune telefonul În furcă și se Întoarce spre mine cu o expresie amuzată. — Becky, era Giles, de la agenția imobiliară. Se pare că la Începutul săptămînii ați avut o discuție lungă. Ce anume i-ai spus? Rahat. Eram sigură că nu scap așa ușor. Ar trebui să-mi fac o listă cu subiectele delicate pe care trebuie să le abordez cu el. — A, da, chestia aia. Îmi dreg glasul. — Pur și simplu, i-am spus lui Giles că sîntem dispuși să fim
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
mă trage ușor Înapoi, exact În clipa În care voiam să traversez strada. — Becky, Înainte să mergem, vreau să-ți spun doar un lucru. — Ce? Încerc să-mi extrag mîna din strînsoarea lui, exact ca un cîine care vrea să scape dintr-o lesă. Ce e? — Încearcă să pari relaxată, de acord? Nu vrem să părem excesiv de doritori. Prima regulă a negocierii În afaceri, Întotdeauna trebuie să ai aerul că poți pur și simplu să Întorci spatele ofertei. — A. Nu-l
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
o să am parte de masaj holistic tailandez! Acum nu mai trebuie decît să-i dau vestea lui Luke. Cine era? spune Luke, dînd drumul la radio. Se Încruntă, cu ochii la ecranul digital și apasă cîteva butoane. — Era... Îhm... Îmi scap mobilul din greșeală-intenționată pe jos și mă aplec să-l culeg. O să fie bine. E bine dispus datorită chestiei cu casa și tuturor celorlalte lucruri. O să-i spun pur și simplu și cu asta basta. Și, dacă Începe să obiecteze
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]