40,902 matches
-
Istoria cinematografiei în Polonia este aproape la fel de lungă ca și istoria cinematografiei în general, având și realizări universale, chiar dacă filmele poloneze tind să fie mai puțin disponibile în comerț decât filmele produse în multe alte țări europene. Din 1955 încoace, munca de regizorat a așa-zisei "Școli Poloneze de Film" a avut o mare influență asupra tendințelor contemporane
Cinematografia poloneză () [Corola-website/Science/328095_a_329424]
-
Nóz w wodzie" (1962), "Copilul lui Rosemary" (1968), "Căutare disperată" (1988) și "Pianistul" (2002)) sau Krzysztof Zanussi (un regizor de frunte al așa-zisei cinematografii de anxietate morală din anii 1970). Filmele lui Andrzej Wajda oferă analize pătrunzătoare ale elementului universal bazat pe experiența poloneză - lupta de menținere a demnității în cele mai grele circumstanțe. Filmele sale sunt definite de mai multe generații poloneze. În anul 2000, Wajda a fost distins cu un premiu Oscar onorific pentru contribuțiile sale generale în cadrul
Cinematografia poloneză () [Corola-website/Science/328095_a_329424]
-
acordat și de Universitatea Śląski din Katowice, pe 23 martie 2012. Pe 27 martie 2012 primește Order Ecce Homo. În operele sale literare, Mrożek abordează o problematică strâns legată de istoria Poloniei sau de tradiția culturală poloneză, dar și teme universale, cum ar fi libertatea. Această clasificare este bazată pe cartea „Dramaturgia Sławomira Mrożka”, de Małgorzata Sugiera:
Sławomir Mrożek () [Corola-website/Science/328108_a_329437]
-
tratamente. Deoarece sistemul digestiv al compozitorului a fost afectat de tuberculoză, acesta nu putea să mănânce nimic. A murit în somn, în clinica „du Signal” din Lausanne, Elveția. Pentru creațiile muzicale de o importanță deosebită în cultura poloneză și cea universală, pe 2 Aprilie 1937, presedintele Ignacy Mościcki i-a oferit post-mortem lui Marele Cordon al Ordinului Polonia Restituta. A fost îngropat în Cripta Zasłużonych na Skałce din Cracovia. Inima lui a ars pe 6 august 1944 în timpul Revoltei din Varșovia
Karol Szymanowski () [Corola-website/Science/328116_a_329445]
-
cât și liric. A început să compună de la o vârstă fragedă, fiind un „copil minune”. Mulțumită lui Wieniawski, poloneza a pătruns în repertoriul european pentru vioară. Dintre polonezele pe care le-a compus, două au un loc constant în repertoriile universale: „Poloneza în Re major op.4” și „Poloneza în La major op.21.” Wieniawski a prelucrat de asemenea mazurci, dintre care două au devenit populare. Au fost publicate în op. 19 sub denumirea de „mazurci caracteristice”: „Oberte spontane” și „Dudziarz
Henryk Wieniawski () [Corola-website/Science/328132_a_329461]
-
stârnea entuziasmul ascultătorului pe moment, pe când Concertul în re minor necesita un timp mai îndelungat pentru a fi recunoscut. Printre lucrările de o virtuozitate tipică, cele mai des interpretate în prezent sunt „Scherzo-Tarantela” precum și variațiunile și fanteziile pe teme străine, universal cunoscute. Din această serie de compoziții, de cea mai mare popularitate a beneficiat „[Fantezia Faust]”, compusă cu șase ani după premiera operei „[Charles Gounoda]”. Mulți violoniști s-au inspirat din melodiile operei Faust (cum ar fi Vieuxtemps, Alard, Saraste), însă
Henryk Wieniawski () [Corola-website/Science/328132_a_329461]
-
Abdul Rahman a fost un istoric, filozof și politician arab al secolului al XIV-lea născut în Tunisia pe 27 mai 1332 și decedat la Cairo pe 17 martie 1406. A scris cărți, printre care "Muqaddima" (Introducere la istoria universală) și o Autobiografie. Este adesea considerat ca fondatorul sociologiei și unul dintre cei mai mari scriitori ai lumii islamice a Evului Mediu. este considerat cel mai mare istoric musulman premodern, acesta fiind istoric, filozof și om politic maghrebit. Ibn Khaldun
Ibn Khaldun () [Corola-website/Science/328164_a_329493]
-
că istoricul trebuie să-și sprijine pe o bază solidă subiectele pe care le tratează, în vederea stabilirii cauzelor și a concluziilor și învățămintelor pentru viitor. Planul general al lucrării sale se înscrie într-o tradiție bine cunoscută, cea a istoriei universale. Ibn Khaldun a avut geniul să sistematizeze reflecția asupra progresului societății oamenilor și a evoluției sale, să desprindă un ansamblu de legi determinând, după el, avântul și moartea imperiilor. Modelul său de a extrage din exemple concrete de viață și
Ibn Khaldun () [Corola-website/Science/328164_a_329493]
-
Diwănu al-Mubtada' wa l-Ħabar fī tarikhi l-ʻarab wa l-Barbar wa man ʻĂsarahum min Đawī Ash-Sha'n l-Akbăr" "Cartea considerațiilor asupra istoriei arabilor, perșilor și berberilor") a fost inițial concepută ca o istorie a berberilor, extinsă apoi într-o istorie universală. Este compusă de 7 părți, prima parte fiind considerată ea însăți o carte (Al-Muqadimma). Cărțile 2-5 conțin istoria omenirii până în timpul său, iar cărțile 6-7 istoria berberilor, prin prisma percepțiilor personale în viața reală a autorului. În ce privește domeniul sociologic, a
Ibn Khaldun () [Corola-website/Science/328164_a_329493]
-
umorul Vacanței Mari cu o abordare americană a filmului. El filmase în România patru din cele nouă filme ale sale și, deși nu cunoștea limba, și-a dat seama că umorul practicat de membrii grupului Vacanța Mare este de fapt universal. Regizorul a stat o perioadă pe litoralul Mării Negre și a discutat prima versiune a scenariului cu cei doi scenariști. Inițial, el era convins că unele scene sau replici ale personajelor erau inventate, dar după ce a petrecut vreo 10 zile în
Garcea și oltenii () [Corola-website/Science/328188_a_329517]
-
și s-a îngrijit de educația lui. Elev la Liceul „Louis-Le-Grand" din Paris, urmează Facultatea de Litere la Academia din Rennes, obținând, în 1872, licența. Vine în țară în 1873. Prin concurs, este numit profesor „provizor" la Catedra de istorie universală critică de la Facultatea de Litere din Iași. Titu Maiorescu îl destituie în 1874. Este profesor de istorie și de limba și literatura franceză la Liceul „Sf. Sava" din București. A mai predat franceza la Gimnaziul „Mihai Viteazul", la Liceul Militar
Bonifaciu Florescu () [Corola-website/Science/328167_a_329496]
-
se arată preocupat de istoria și literatura popoarelor. Scrie despre Revoluția franceză, îl interesează Istoria în cântecele poporane, susține rubrici ca „Revista politică" și „Revista științelor". Dă un Curs facultativ de istorie modernă critică (1875) și un Memento de istorie universală sau Istoria în tablouri (1883). În „Literatorul" i-a apărut o suită de Studii literare, reproduse în două volume (1892-1893). Didactice, greoaie, dar dovedind o bună cunoaștere a culturii antice, studiile judecă literatura vremii în raport cu idealul clasic al criticului: naturalismul
Bonifaciu Florescu () [Corola-website/Science/328167_a_329496]
-
variante, care au ca scop împărțirea pământului țăranilor, participanții direcți la Primul Război Mondial. De asemenea în perioada 1919-1923 se eliberează și noile constituții cu caracteristici generale: separarea puterii în stat, una sau două Camere alese prin vot direct și universal. În Regatul României spre sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea apar mișcări sociale tot mai puternice, care vor culmina cu răscoala din 1907. În prima jumătate a secolului al XX-lea, agricultura este în continuare
Reforma agrară din 1921 () [Corola-website/Science/328236_a_329565]
-
și religiei care, pe lângă limba maternă, erau studiate în limba română. Corpul profesoral era constituit din învățători pentru cursul primar și profesori de diferite specialități, unii dintre aceștia având și o activitate universitară. Emilia Humpel preda limba română și istoria universală, iar soțul său, Wilhelm Humpel, asigură cursurile de canto și de pian. Printre profesorii cei mai cunoscuți au fost Grigore Cobălcescu (stiinte naturale), Neculai Culianu (matematică), I. M. Melik (matematică), Alexandru Lambrior (istorie, geografie), M. Pompiliu (română, istorie), A.D. Xenopol
Institutul liceal de domnișoare Humpel () [Corola-website/Science/328258_a_329587]
-
deputat de Bacău, primind ca sarcină principală studierea în străinătate a stabilimentelor de instrucțiune publică, muzeelor, teatrelor și școlilor de arte decorative. După cinci ani, în 1898, a fost numit membru în "Comisiunea centrală consultativă pentru participarea României la Expoziția Universală de la Paris din 1900", unde a participat ulterior, în calitate de comisar delegat al Guvernului României. În 1901 a fost ales vicepreședinte al "Societății Arhitecților din România". Începând din 1904 a fost numit, succesiv, profesor de artă decorativă la Școala de Belle
George Sterian () [Corola-website/Science/328275_a_329604]
-
Real Genius" și "Martians Go Home". Datorită aspectului său tineresc, Devlin a jucat deseori roluri de adolescenți, chiar dacă trecuse de 20 de ani. Treptat, Devlin a început să scrie scenarii, primul dintre ele fiind cel pentru filmul din 1992 "Soldatul universal", un succes pe plan mondial. Faima a dobândit-o lucrând ca scenarist și producător alături de regizorul Roland Emmerich, cu care a făcut deseori echipă după ce a apărut în filmul acestuia "Moon 44". Împreună, cei doi au scris și produs "Stargate
Dean Devlin () [Corola-website/Science/328268_a_329597]
-
Barbarossa. Pentru a certifica mai bine pacea, el a autorizat căsătoria mătușii sale, Constanța, fiică a lui Roger al II-lea, cu fiul lui Frederic Barbarossa, Henric de Hohenstaufen, devenit ulterior împărat ca Henric al VI-lea, obținând un jurământ universal care să îi fie dat Constanței ca succesoare, în cazul eventualului deces al lui Henric fără moștenitori. Această prevedere se va dovedi, contrar așteptărilor sale, fatală regatului normand. Neavând posibilitatea de a reînvia visul unui imperiu african (atât de drag
Guillaume al II-lea al Siciliei () [Corola-website/Science/328291_a_329620]
-
Editura Forum în anul 1945 și până în acest an face cronică de artă la ziarul "Victoria" condus în acea vreme de N.D. Cocea și George Ivașcu. Din 1948 Ion Frunzetti revine în învățământul universitar la nou-creata Catedră de istoria Literaturii Universale, de unde va fi destituit din motive politice în anul 1951. În perioada 1955 - 1967 a fost șeful sectorului de artă românească modernă și contemporană în cadrul Institutului de Istoria Artei, îndeplinind această funcție cu ajutorul lui George Oprescu. Alexandru Ciucurencu îl susține
Ion Frunzetti () [Corola-website/Science/328348_a_329677]
-
Artiștilor Plastici. A fondat în 1938, împreună cu George Petcu, Laurențiu Fulga, Magda Isanos, Ștefan Baciu, Vintilă Horia, Ion Sofia Manolescu, Virgil Carianopol, Ion Siugariu și alții, "Gruparea scriitorilor tineri". Ion Frunzetti a tradus din engleză, spaniolă, rusă capodopere ale literaturii universale precum:
Ion Frunzetti () [Corola-website/Science/328348_a_329677]
-
înregistrand un succes uriaș. Virgin Records a fost cumpărată în 1992 de către Thorn EMI Group cu aproximativ 1 miliard de dolari. În anul 2006 Virgin Records a fuzionat cu Capitol Records fondând Capitol Music Group. În prezent este deținută de Universal Music Group după achiziționarea de către EMI în 2012, iar în 2013, UMG a reorganizat operațiunile sale britanice sub numele Virgin Records EMI.
Virgin Records () [Corola-website/Science/327547_a_328876]
-
diferite de muzică din întreaga lume, inclusiv muzica tradițională, muzica cvasi-tradițională și muzica în care mai mult de o tradiție culturală se întrepătrund. Caracterul inclusiv al World Music și elasticitatea ca o categorie muzicală prezintă obstacole în calea unei definiții universale, dar etica sa de interes în exotica culturală este încapsulat în descrierea revistei fRoots a genului ca "muzica locală din afară". Termenul își are originea în secolul al XX-lea ca o categorie de marketing și de clasificare academică pentru
World music () [Corola-website/Science/327581_a_328910]
-
(în ) a fost achiziționată de regele Ludovic al II-lea al Bavariei la Expoziția Universală din 1878 de la Paris, unde aceasta făcea parte dintr-un mare ansamblu oriental. Piesele componente au sosit în 25 noiembrie 1878 la Castelul Linderhof, iar casa a fost asamblată în decembrie în apropiere de coliba lui Hunding, situată nu departe
Casa marocană () [Corola-website/Science/327613_a_328942]
-
teatrelor de limbă maghiară din Transilvania din secolul al XX-lea. Începând din 1990 a pregătit actorii de limbă maghiară din Cluj în calitate de profesor la Catedra de Teatru a Universității Babeș-Bolyai. A interpretat roluri memorabile în piese importante ale dramaturgiei universale. A jucat în importante filme românești și maghiare, precum "Pădurea spânzuraților" regizat de Liviu Ciulei, care a obținut în 1965 Premiul pentru cel mai bun regizor la Festivalul de Film de la Cannes. S-a retras treptat din activitate după intrarea
András Csiky () [Corola-website/Science/327650_a_328979]
-
barăci de șantier în care stăteau arhitectul și muncitorii care au contribuit la construirea palatului și la amenajarea parcului. Din anul 1998, în parc se află și Casa Marocană. Acest pavilion a fost achiziționat în 1878 de către rege la Expoziția Universală de la Paris. La cererea sa, pavilionul a fost reconstruit pe înălțimea Stockalpe, lângă granița cu Austria, și interiorul acestuia a fost remodelat. După moartea regelui, construcția de lemn a fost cumpărată de o persoană privată. În 1980, satul Bavaria a
Coliba lui Hunding () [Corola-website/Science/327615_a_328944]
-
Numele de "Licaonia" / "Lycaonia" apare în izvoarele privitoare la expediția lui Cyrus cel Tânăr. În , transliterat: "Lykaônia", semnifică „țara lupilor”. Grecii antici considerau că acest teritoriu aparținea de Frigia mare. Salvador Costanzo /Salvatore Costanzo (1804-1869), în marea sa lucrare "Historia Universal, desde los tiempos más remotos hasta nuestros días" (titlul în română: „"Istoria Universală, din cele mai vechi timpuri până în zilele noastre"”) din 1858, semnala faptul că Licaonia era „o țară foarte mică, muntoasă și foarte puțin locuită, care a luat
Licaonia () [Corola-website/Science/327661_a_328990]