4,751 matches
-
de vest a pronaosului se află cafasul, susținut de o grinda transversala, așezată pe două coloane de lemn. Biserică nu are pictură murala. Catapeteasma bisericii are cadrul din lemn de tei, brad și stejar. O sculptura de palmete din lemn împodobește fațadă catapatesmei bisericii. Icoanele împărătești sunt pictate în ulei pe spațiul chipului săpat în lemnul icoanei. Este o pictură slavo-bizantina, făcută de un pictor necunoscut, de o valoare artistică deosebită. După tradiția locală se zice că icoanele catapetesmei au fost
Coada Stâncii, Iași () [Corola-website/Science/301267_a_302596]
-
de boierul Iordache Krupenski în anul 1790. Locașul are formă de navă, cu ziduri foarte groase (1,5 m) încadrându-se în stilul neoclasic. O contribuție la fel de importantă ca și a ctitorului este a fiului acestuia, Grigorie Krupenski, care a împodobit locașul cu ce era mai de preț la acea vreme: candelabre, icoane, candele, evanghelii, apoi adaugă veșmântarul, cripta familiei (unde sunt depuse osemintele familiei Krupenski) și gardul din piatră acoperit cu olane ce înconjoară biserica. Aceste moaște s-au dăruit
Feredeni, Iași () [Corola-website/Science/301277_a_302606]
-
de măritat, unde, după colinde, urma jocul cu fata gazdei). În ajunul Anului Nou, după ce primeau autorizarea autorităților civile și binecuvântarea preotului, tinerii, unii, îmbrăcați în uniforme de ofițeri ai armatei române, alții, costumați în haiduci(cu căciuli, ițari, jiletci, împodobite cu franjuri, mărgele, oglinzi) sau purtând diferite măști, porneau alaiul de la capăt ala satului și continuau până când ajungeau la ultimul gospodar din sat. Jocul se oprea în seara zilei de Sf. Vasile, când tinerii organizau balul cel mare, la care
Sticlăria, Iași () [Corola-website/Science/301308_a_302637]
-
și continuau până când ajungeau la ultimul gospodar din sat. Jocul se oprea în seara zilei de Sf. Vasile, când tinerii organizau balul cel mare, la care participa toată suflarea satului. Cerbul era realizat din lemn, făurit de meșterii satului, fiind împodobit cu scoarțe țărănești, țesute de vrednicele gospodine. “Le-am făcut costume tuturor băieților care formează alaiul, pentru a ține vie dragostea față de datinile străbune. Țineți minte ce vă spun: dacă nu vor mai exista aceste obiceiuri, atunci înseamnă că am
Sticlăria, Iași () [Corola-website/Science/301308_a_302637]
-
IV (Național Archaeological Record of România). Mergând prin sat se vede dealul "Raiului" cu vechile și celebrele livezi de meri. De asemenea, se spune că un stejar imens care ar putea fi cuprins doar de 20 de persoane ar mai împodobi încă pădurea din jurul Văleniului. Religia locuitorilor este creștin ortodoxă, bisericuța de lemn din 1727 cu hramul Adormirea Maicii Domnului stând mărturie. (Vezi "Patrimoniu Imobil - Egispat"27. Sf. Gheorghe, Văleni (fost Găureni) - Țibanești, 1727, Chiriac Bacu, Loghin și Vasile Smeria).
Vălenii, Iași () [Corola-website/Science/301319_a_302648]
-
Pentru o listă completă vezi Lista vârfurilor muntoase din România după înălțime. Haina vegetală a Masivului Făgăraș este foarte bogată și variată. Păduri compacte acoperă pantele munților până la o înălțime de aproape 1.700 m, iar întinse fânețe și poieni - împodobite cu tot felul de flori - împânzesc malurile văilor, luminișurile pădurilor sau plaiurile ondulate de sub centura împădurită a masivului. Dincolo de regiunea fânețelor începe pădurea de fag, care acoperă în mare parte poalele masivului. Fagul se dezvoltă aici puternic, înalt și drept
Munții Făgăraș () [Corola-website/Science/300137_a_301466]
-
săteni au primit locuri de casă și de grădină. El a fost așteptat de 6.000 țărani care au venit să-i mulțumească, fiind întâmpinat de șase bătrâni care l-au primit cu pâine și sare, precum și cu un berbec împodobit cu panglici tricolore. El și-a continuat activitatea la palat în acea perioadă, făcând numiri de prefecți și luând măsuri pentru muncile agricole de toamnă. Plecat în exil în anul 1866 după ce fusese obligat să abdice, domnitorul a continuat să
Palatul Cuza de la Ruginoasa () [Corola-website/Science/300152_a_301481]
-
fost electrificat. Multe dintre tradițiile laice au avut de suferit. Nunțile și botezurile s-au abătut în bună măsură de la vechile ritualuri, urmând un curs firesc de modernizare. Dintre obiectele și obiceiurile legate de ritualul nunții au dispărut: steagul (brad împodobit cu o năframă cu franjuri și cu panglici de diferite culori) - purtat de un fecior (stegar) pregătit de naș - și mersul terfarilor (mersul cu daruri al socrilor mici, împreună cu rudele lor, la casa mirelui). Nu se mai practică ritualul „Sângeorgiului
Pețelca, Alba () [Corola-website/Science/300264_a_301593]
-
lui parohie: la introducere în parohie am aflat o sărăcie “neagră”, căci și stihar a trebuit să cer împrumut din Sâmbăteni, odăjdii erau numai niște rupturi, în cari mă jenam să servesc, așa m-am pus pe lucru să-mi împodobesc biserica, astfel că azi nu mai am lipsă în biserică de nici un obiect necesar la serviciile divine [2]. La fel cum procedase cu zidirea școlii de-a lungul a 6 ani (1903 - 1909), preotul Mihulin, în 1911, pornește un plan
Cicir, Arad () [Corola-website/Science/300288_a_301617]
-
a introdus curentul pe cheltuiala cantorului de atunci Macarie Ilie. Din construirea bisericii nu putea lipsi elementul legendar, în principal prin crearea atmosferei de basm care a domnit in timpul sfințirii bisericii, aducerea de la șosea a episcopului Colan cu carul împodobit cu covoare și pernii, tras de patru boi cu funii și ciucuri în coarne. Despre puterea economică a satului și mândria satenilor, este relevantă povestea despre numărul foarte mare de atelaje care transportau lenul si scândura pentru acoperiș și care
Valea Largă, Alba () [Corola-website/Science/300279_a_301608]
-
din care cităm: Iar maica lui Andronic Paleolog îi mera numele Anna, împărăteasa lui Mănăil (Paleolog), și măria sa încă au trimis dar, Doamnei Annei fericitului Alexandru Vodă, o sfântă icoană, Sfânta Ana, maica Maicii Preacuratei, făcătoare de minuni, ferecată și împodobită cu cheltuială împărăteasă. Iar Măria sa, Doamna Ana, o au trimis dar Mănăstirii Bistrița, fiind făcută sfânta mănăstire de fericitul Alexandru V (oie) v (od) și Doamna Ana. Iar această sfântă icoană, la vreme de neploaie, scoțându-să cu litanie afară din
Mănăstirea Bistrița (județul Neamț) () [Corola-website/Science/301504_a_302833]
-
înfățișarea cu daruri a magilor. Sunt aceleași cântece că la stea, interpretate de cei patru eroi ai carnavalului, numai că melodiile sunt mai lente. Plugușorul este un străvechi obicei agrar, o urâre de Anul Nou. Plugușorul este construit din lemn, împodobit cu cetina, cu panglici și hârtii colorate multicolor, fiind purtat de o ceață de 3-4 băieți îmbrăcați în costum național. Căprița este un joc de pantomima, jucătorul animalului mergând fie în două, fie în patru picioare, respectând ritmul impus de
Cocorova, Mehedinți () [Corola-website/Science/301601_a_302930]
-
următoarea însemnare: „Făcută pe cheltuiala lui Fluieraș Istrate cu soția Dotye și cu familia Domniei sale Aximie și Parasca cu Maria, ca să le fie de pomenire veșnică. Anul Domnului 1802.” Turnul înalt de peste 38 m domină așezarea, iar în jurul coifului îl împodobesc cele 4 turnulețe în stil maramureșan. Până în anul 1971 pardoseala era din cherestea de stejar, când a fost schimbată cu alta din mozaic. Aceasta fiind una din cele mai frumoase biserici din piatră, cu mare vechime și arhitectură excepțională, a
Tăuții de Sus, Maramureș () [Corola-website/Science/301595_a_302924]
-
ani în urmă și-au găsit loc de așezare pe aceste meleaguri primii locuitori ai satului Batoți și Batoți Moșneni care și-au construit bordeie la poala dealului dinspre miazăzi. Satele respective erau apărate spre sud-est de dealul Stârmina, cândva împodobit cu păduri seculare, iar spre nord și vest de Dunăre. În partea de răsărit a satului Dunărea Mică și nord a satului Scăpău se înalță dealul Stârmina, a cărui denumire în limba slavonă semnifică « priporos », dealul respectiv a cărui cotă
Comuna Devesel, Mehedinți () [Corola-website/Science/301603_a_302932]
-
sus-sud-est, Provița și Prahova. Versanții dealurilor au pante domoale spre bază și accentuate spre culmi și sunt fragmentate de văi cu caracter torențial. Împrejmuită de înălțimi de peste 700-800 de metri, comuna Adunați cu casele locuitorilor săi are înfățișarea unei străchini împodobite cu picuri de smalț mai îngrămădite spre fundul străchinii, mai zvârlite pe pereții ei. Înălțimile sunt mai pronunțate înspre apus unde întâlnim adevărați munți de până la și chiar peste 900 metri: Vf. Sultanului, Vf. Măgura, Vf. Seciului, întreaga împrejmuire apuseană
Comuna Adunați, Prahova () [Corola-website/Science/301634_a_302963]
-
adusă cu robi așezați în șir indian din dealurile Budeștilor. Zidurile au o grosime de 1,5 m, lungimea de 28 m, lată de 9 m, susținuta de contaforturi, două bolți de cărămidă. Ușa de la intrare este cea originală, fiind împodobită cu sculptură în piatră ca la bisericile moldovene. La început biserica a fost fără turlă. Neculai Stratulat - Hatman în anul 1716, îi adaugă turn înalt de 24 m, lungind biserica cu încă 4 m. În turn pune clopot cu inscripția
Miron Costin, Neamț () [Corola-website/Science/301651_a_302980]
-
zvelt, ridicat deasupra unicei intrări apusene. Cu excepția coifului de tablă al clopotniței, la acoperișul propriu-zis s-a folosit țiglă. Edificiul a fost construit în anul 1876, în timpul păstoririi preotului unit Ștefan Sora. Reparat în 1996 și 2005, lăcașul a fost împodobit iconografic în anul 2005 de ieromonahul Porfirie Cuciuc din Petroșani. Predecesoarea sa fusese o bisericuță de lemn, înălțată în jurul anului 1770; harta iosefină a Transilvaniei (1769-1773) și conscripția din 1829-1831 îi menționează existența. La rându-i, și aceasta succedase altei
Hobița, Hunedoara () [Corola-website/Science/300550_a_301879]
-
intrarea în Postul Paștelui cu organizarea unui Bal de Farsang . Petrecerea de Farsang își are originea într-un ritual medieval apărut în Europa în 1126, pe care maghiarii din Transilvania l-au adoptat doar în secolul al XVI-lea. Bradul împodobit cu flori din hârtie colorată este dus de băieții mai tineri la fetele din sat, iar dacă o fată este curtata de un băiat ca semn al dragostei lui pune pe ascuns seară un brad împodobit pe poarta casei în
Periș, Mureș () [Corola-website/Science/300590_a_301919]
-
al XVI-lea. Bradul împodobit cu flori din hârtie colorată este dus de băieții mai tineri la fetele din sat, iar dacă o fată este curtata de un băiat ca semn al dragostei lui pune pe ascuns seară un brad împodobit pe poarta casei în seara ajunul de Paștelui. În cea prima zi de Paști un alt obicei care sete specific staului Periș este furatul porților. Feciorii se sfătuiesc, se asociază mai mulți și îl pedepsesc pe gospodarul mai „cărpănos”, care
Periș, Mureș () [Corola-website/Science/300590_a_301919]
-
gătit. Mobilierul era compus din paturi de lemn, masă, scaune sau bănci numite „laiță”, o ladă de zestre, una mai lungă numită „canapeu”, iar pe perete un „blidar” (dulap de bucătărie), mobilierul era confecționat de către bărbații din familie. Pereții erau împodobiți cu „peretare” țesute din lână colorată, icoane pe sticlă, „blide” (farfurii din lut) și ștergare (prosoape brodate din cânepă sau in). După icoane se țineau actele de valoare, testamente, certificate, contracte și uneori chiar bani. Încălzirea se făcea cu lemne
Idicel-Pădure, Mureș () [Corola-website/Science/300584_a_301913]
-
și îi cinstesc acum cu bani, dar mai demult îi cinsteau cu mere, nuci și covrigi. Seara mai târziu, ceata feciorilor pornea cu „Turca”, obicei de colindat în care o parte colindă, în timp ce un flăcău joacă acoperit de un covor împodobit cu „cănaci” colorați și sprijinit de o bâtă, terminată cu un „clonț” mobil, care se închide și se deschide la fiecare mișcare. Cel care joacă este însoțit de un alt flăcău, mascat de obicei în militar, care prin gesturile sale
Idicel-Pădure, Mureș () [Corola-website/Science/300584_a_301913]
-
pentru ca aceștia să fie martori la mulțimea țesăturilor și cusăturilor aduse de mireasă. Nuntașii intră apoi la masă și începe petrecerea, acompaniată de taraful de ceterași, la cântec și la joc. Un moment important este atunci când socăcița aduce o găină împodobită cu struț, pe care urmează să o dea la naș. Pornind de la bucătărie și îndreptându-se spre masa nașilor, acompaniată de primaș, aceasta chiuie: Din jocurile mai mult jucate la nunți erau: „De-a lungul” și „Învârtita”, jocurile feciorești ca
Idicel-Pădure, Mureș () [Corola-website/Science/300584_a_301913]
-
satul Cucova este o școala primară - Nr. 4 Cucova. Biserica parohială locală are hramul "Adormirea Maicii Domnului" și se află pe locul uneia mai vechi - demolate. Noul lăcaș de cult este pictat în tehnica frescă de către pictorul Constantin Zafiu, fiind împodobit cu catapeteasmă și mobilier - sculptate din lemn de stejar Despre toponimul Cucova circulă o legendă , conform căreia după lupta de la Războieni, Ștefan cel Mare numind mai multe locuri din zonă dupa numele celor șapte feciori ai Vrâncioaiei, a dat locului
Cucova, Bacău () [Corola-website/Science/300666_a_301995]
-
locaș de rugăciune, o mănăstire de maici. Schitul Doamna este ridicat pe terenul donat de locuitorii Enăcheștilor. Acest schit a luat ființă în cursul lunii septembrie al anului 1999, cu binecuvântarea P.S. EFTIMIE LUCA al Romanului, din dorința de a împodobi meleagurile românești cu noi așezăminte monahale, adevărate oaze de formare duhovnicească și de cultivare a evlaviei și a credinței strămoșești. Schitul se află amplasat pe o culme de deal împădurită de codri seculari și pajiști însorite. Acest cadru natural pitoresc
Enăchești, Bacău () [Corola-website/Science/300669_a_301998]
-
propie, (fără îngrășăminte chimice, numai cu îngrășăminte naturale de la animale), aerul curat, hainele confecționate în gospodărie, alcoolul consumat rațional, etc. S-au înmulțit cazanele de țuică, sătenii fructificând livezile (prune, mere și pere), iar care nu aveau cumpărau. Viile care împodobeau fațada caselor și care până atunci erau pentru consumul de struguri, au început să fie extinse pe stâlpi în curte, iar toamna se producea must și vin roșu de masă (desigur de calitate inferioară), în orice caz băubil, dar totuși
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]