7,391 matches
-
sufletului-fântână se întâlnește și la alți poeți, de pildă la Ion Barbu), din prinosul căreia să le întindă și celorlalți, Precum profetul din pustiu, / sufletelor - sacagiu. / „Apăăă... Cine mai vrea?” Acesta e poetul, iar blândețea, modestia (Căci eu nu sunt înțelept. Doar mimez. La asta mă pricep.) sunt atributele sufletului său, pentru care pântecul mamei e cea mai sfântă catedrală, în care pruncul nenăscut E cel mai mare sfânt, / care se roagă. Lui, poetul aspiră ca Domnul, pe care-l invocă
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
la Trianon, împreună cu împărăteasa Maria-Luiza. Pe vremea lui Louis-Philippe, marele castel a rămas o vreme neocupat, în cele din urmă regele renunțând definitiv de a-l mai folosi. Ca urmare, l-a prefăcut în muzeu de istorie. Un gest înțelept în esență, dacă nu s-ar fi produs unele intervenții mai puțin faste, cum ar fi eliminarea unor decorațiuni și redarea altor destinații apartamentelor care ar fi trebuit să rămână intacte. Nici cele două războaie mondiale, în care Franța a
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92341]
-
mutilările secolului al XX-lea și redarea strălucirii celebrelor rezidențe regale. Eforturilor considerabile ale Franței li s-au adăugat cele internaționale, UNESCO implicându-se cu profesionalism și seriozitate. Toate acestea confirmă afirmația din subtitlul de mai înainte, întărind vechea și înțeleapta zicere: „Totul e bine când se termină cu bine”. Așa este, dar, parcă, și mai bine ar fi dacă nu s-ar insinua, din când în când, răul. Vorba lui Creangă al nostru: „Oameni buni, în țara asta n-ar
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92341]
-
înjosească; nici puterea pe care o avea Antioh nu a putut să-i convingă să-i îngăduie acestuia să păstreze vreun teritoriu în acea provincie a Greciei. Romanii au procedat, în toate aceste cazuri, așa cum trebuia să procedeze orice principe înțelept. El nu trebuie să ia seama doar la dezordinile prezente, ci și la cele viitoare, și pe acestea să le preîntâmpine folosind întreaga lui pricepere, căci, atunci când prevezi un lucru cu mult înainte, este ușor să intervii; dacă însă aștepți
PRINCIPELE by NICCOLÒ MACHIAVELLI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/847_a_1586]
-
și nici nu ai îngrijit-o, ea ajunge să fie ușor de diagnosticat și greu de vindecat. Se întâmplă același lucru și în treburile statului: dacă știi să prevezi din timp lucrurile, însușire care nu-i este dată decât omului înțelept, poți să înlături cu ușurință relele care se ivesc; dar dacă nu le-ai văzut dinainte și, în consecință, le lași să se dezvolte până când oricine poate să le constate, este prea târziu ca să mai poți face ceva împotriva lor
PRINCIPELE by NICCOLÒ MACHIAVELLI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/847_a_1586]
-
mari; voi proceda astfel pentru că suntem obișnuiți să umblăm pe drumurile bătătorite de alții și să acționăm prin imitație; dar, întrucât nimeni nu poate să urmeze întocmai drumul celuilalt și nici să dobândească însușirile aceluia pe care îl imită, omul înțelept trebuie să calce întotdeauna pe urmele oamenilor mari și să-i imite numai pe aceia care au fost desăvârșiți; așa încât, chiar dacă însușirile lui nu se vor putea ridica la aceeași înălțime, ele să se apropie, cel puțin, de ea; este
PRINCIPELE by NICCOLÒ MACHIAVELLI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/847_a_1586]
-
care oamenii îl numeau de obicei ducele Valentino, și-a dobândit statul mulțumită situației înalte a tatălui său și l-a pierdut o dată cu moartea acestuia, cu toate că a folosit toate mijloacele și a făcut tot ceea ce trebuia să facă un om înțelept și capabil care vrea să-și asigure stăpânirea în țara pe care a obținut-o prin armele și prin situația înaltă a altuia. Căci, după cum am spus mai sus, acela care nu înalță de la început temeliile ar putea, dacă are
PRINCIPELE by NICCOLÒ MACHIAVELLI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/847_a_1586]
-
lui cinste. Pe urmă, de teamă ca această guvernare atât de autoritară să nu provoace ura supușilor săi, ducele socoti că ea nu mai era necesară și înființă în mijlocul provinciei un tribunal civil, având în fruntea lui un președinte foarte înțelept, și pe lângă care fiecare oraș își avea câte un susținător al cauzelor lui. Și, întrucât știa că guvernarea aspră din trecut provocase o anumită ură împotriva lui, pentru a șterge această pornire dușmănoasă din sufletul oamenilor și pentru a-i
PRINCIPELE by NICCOLÒ MACHIAVELLI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/847_a_1586]
-
să fie considerați în două feluri. Se poate s-o facă din micime sufletească și dintr-o firească lipsă de curaj; în cazul acesta, trebuie să te folosești de ei, și mai ales de aceia care îți pot da sfaturi înțelepte, așa încât în timpurile de prosperitate să te mândrești cu ei, iar în vreme de primejdie să nu ai a te teme de nici unul. Dar, atunci când cei mari nu vor să se angajeze de partea unui principe și procedează astfel din
PRINCIPELE by NICCOLÒ MACHIAVELLI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/847_a_1586]
-
restriște, când statul are nevoie de cetățeni, el găsește prea puțini care să vrea să-l slujească. Și experiența de acest fel este cu atât mai primejdioasă, cu cât nu o poți face decât o singură dată. Deci, un principe înțelept trebuie să se gândească și să găsească un mod de guvernare prin care cetățenii lui, oricând și în orice fel de împrejurare, să aibă nevoie de stat și de el; în cazul acesta, ei îi vor fi întotdeauna credincioși. CAPITOLUL
PRINCIPELE by NICCOLÒ MACHIAVELLI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/847_a_1586]
-
simt legați și obligați față de ceilalți, atât prin binele pe care-l fac, cât și prin acela pe care-l primesc. Prin urmare, dacă vom considera cu atenție toate aceste lucruri, vom vedea că nu-i este greu unui principe înțelept să păstreze viu curajul supușilor lui, atât la începutul asediului, cât și în cursul lui, cu condiția, desigur, de a nu fi lipsit nici de provizii de hrană, nici de mijloace de apărare. CAPITOLUL XI DESPRE PRINCIPATELE ECLEZIASTICE Ne mai
PRINCIPELE by NICCOLÒ MACHIAVELLI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/847_a_1586]
-
ținut în frâu pe celălalt; Francesco și-a îndreptat ambițiile asupra Lombardiei, iar Braccio împotriva Bisericii și regatului Neapolului. Dar să trecem la câte s-au întâmplat nu de mult. Florentinii l-au ales căpitan pe Paulo Vitelli, om foarte înțelept și care, pornind de la o situație obișnuită, ajunsese să se bucure de mult prestigiu. Cred că nimeni nu va tăgădui că florentinii s-ar fi supus în cazul în care el ar fi cucerit Pisa, deoarece nu ar fi putut
PRINCIPELE by NICCOLÒ MACHIAVELLI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/847_a_1586]
-
învins, iar, dacă învingi, devii prizonierul lor. Și, cu toate că exemple de felul acesta se găsesc în mare număr în istoria antică, vreau să menționez neapărat exemplul recent al papei Iuliu II, al cărui procedeu nu putea să fie mai puțin înțelept decât s-a dovedit, deoarece, ca să cucerească Ferrara, s-a dat cu totul pe mâna unui străin. Dar norocul lui a fost că s-a ivit o a treia împrejurare, care a făcut ca el să nu culeagă roadele hotărârii
PRINCIPELE by NICCOLÒ MACHIAVELLI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/847_a_1586]
-
pe un al treilea, el nu va putea să câștige atâta autoritate încât să poată să-ți facă rău. Pe scurt, armatele mercenare sunt mai primejdioase prin nepăsarea lor în luptă, iar cele auxiliare, prin vitejia lor. Astfel, un principe înțelept ocolește întotdeauna acest fel de armate și se servește numai de ale lui proprii: el preferă să piardă lupta cu soldații lui, decât să o câștige cu ai altora, judecând că nu este o victorie adevărată aceea pe care o
PRINCIPELE by NICCOLÒ MACHIAVELLI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/847_a_1586]
-
inferioare armatelor proprii. Este suficient să amintim pentru aceasta exemplul pe care l-am dat, căci regatul Franței ar fi astăzi de neînvins dacă armată organizată de Carol ar fi crescut sau ar fi fost menținută. Dar, fiind prea puțin înțelepți, oamenii se apucă uneori să facă un lucru care în clipa aceea pare bun, ceea ce îi face să nu-și dea seama de otrava care se ascunde în el, așa cum v-am arătat mai sus, când am vorbit de febră
PRINCIPELE by NICCOLÒ MACHIAVELLI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/847_a_1586]
-
de otrava care se ascunde în el, așa cum v-am arătat mai sus, când am vorbit de febră hectică. Prin urmare, acela care, într-un principat, nu-și dă seama de primejdii atunci când ele se ivesc, nu este cu adevărat înțelept; dar sunt puțini aceia care au această însușire. Iar, dacă am cerceta cauza cea dintâi a căderii Imperiului roman, am găsi-o doar în faptul că acesta a început să-i angajeze în solda lui pe goți. O dată cu aceasta Imperiul
PRINCIPELE by NICCOLÒ MACHIAVELLI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/847_a_1586]
-
nu i-a adus decât glorie, și că în castitate, în bunăvoință, în omenie și în dărnicie Scipio urma pilda tuturor acelor fapte pe care Xenofon le povestește despre Cirus. Aceleași trebuie să fie modurile de comportare ale unui principe înțelept; în timp de pace, el nu trebuie să se odihnească nici o clipă, ci trebuie, cu sârguință, să-și formeze și să-și educe toate aceste însușiri, care să-i poată fi de folos în împrejurările potrivnice; astfel ca, atunci când soarta
PRINCIPELE by NICCOLÒ MACHIAVELLI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/847_a_1586]
-
pe acelea care sunt considerate drept bune; dar, întrucât nimeni nu poate să le aibă pe toate laolaltă și nici să le practice în întregime, deoarece condițiile vieții noastre omenești nu o îngăduie, principele va trebui să fie atât de înțelept încât să știe să evite acele josnicii care l-ar face să și piardă statul; iar cât despre acelea care nu l ar duce la aceasta, să se ferească de ele, dacă-i este cu putință. Dacă aceasta nu este
PRINCIPELE by NICCOLÒ MACHIAVELLI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/847_a_1586]
-
și urât de ceilalți. Dar, între toate lucrurile de care un principe trebuie să se ferească, este tocmai acela de a nu fi disprețuit și urât, iar dărnicia te duce și la una, și la cealaltă. Prin urmare: este mai înțelept să-ți păstrezi reputația de om zgârcit, care îți creează o faimă proastă, dar lipsită de ură, decât să vrei să-ți câștigi faima de om darnic și, pentru aceasta, s-o dobândești pe aceea de om lacom și jefuitor
PRINCIPELE by NICCOLÒ MACHIAVELLI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/847_a_1586]
-
a mai arătat, dar s-a dovedit a fi spre gloria lui. Închei, revenind la întrebarea dacă trebuie să fii iubit sau temut, prin afirmația că oamenii iubesc așa cum vor ei și se tem după cum vrea principele, așa încât un principe înțelept trebuie să se sprijine pe ceea ce depinde de el, iar nu pe ceea ce depinde de alții. Străduința lui trebuie să fie numai aceea de a ocoli ura supușilor lui, după cum s-a mai spus. CAPITOLUL XVIII CUM TREBUIE SĂ-ȘI
PRINCIPELE by NICCOLÒ MACHIAVELLI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/847_a_1586]
-
nici ea de lupi. Trebuie, așadar, să fii vulpe, pentru a recunoaște cursele, și să fii leu, pentru a-i speria pe lupi. Aceia care procedează numai în felul leului nu se pricep deloc în arta guvernării. Astfel, un stăpânitor înțelept nu poate și nici nu trebuie să-și țină cuvântul atunci când acesta s-ar întoarce împotriva lui și când motivele care l-au făcut să promită un lucru au încetat de a mai exista. Iar, dacă oamenii ar fi cu toții
PRINCIPELE by NICCOLÒ MACHIAVELLI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/847_a_1586]
-
un principe nu trebuie să se teamă de conspiratori atunci când poporul îi este favorabil. Dar, dacă poporul îi este dușman și-l urăște, el trebuie să se teamă de orice lucru și de orice om. Statele bine organizate și principii înțelepți s au străduit întotdeauna să nu-i împingă la deznădejde pe cei mari și, totodată, să satisfacă poporul făcându-l să fie mereu mulțumit, fiindcă aceasta este una dintre grijile însemnate pe care le are un principe. Între regatele bine
PRINCIPELE by NICCOLÒ MACHIAVELLI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/847_a_1586]
-
un al treilea judecător, iar acesta trebuia să lovească în cei mari și să-i favorizeze pe cei mici, fără că vina să cadă apoi asupra regelui. Organizarea aceasta nu putea, într adevăr, să fie nici mai bună, nici mai înțeleaptă, și nici nu putea să dea mai multă siguranță regelui și regatului. De unde putem deduce o altă învățătură demnă de a fi semnalată, și anume că principii trebuie să procedeze în așa fel, încât acele treburi care pot să le
PRINCIPELE by NICCOLÒ MACHIAVELLI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/847_a_1586]
-
întreprindă o seamă de acțiuni contra lui, pentru ca el să aibă prilejul de a-i învinge, și astfel să urce mai sus pe scară pe care chiar dușmanii lui i-au întins-o. De aceea, mulți consideră că un principe înțelept trebuie, atunci când are prilejul, să întrețină cu viclenie o dușmănie oarecare îndreptată contra lui, pentru ca prin înfrângerea ei să obțină o glorie și mai mare. Principii, și mai ales aceia care sunt noi în domnie, au întâlnit oameni mai credincioși
PRINCIPELE by NICCOLÒ MACHIAVELLI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/847_a_1586]
-
vei împărtăși soarta lui, care poate să-și recapete strălucirea de altădată. În al doilea caz, atunci când acei care se luptă între ei sunt astfel încât nu ai să te temi de acela care va învinge, va fi cu atât mai înțelept din partea ta a te declara pe față de partea unuia dintre ei, deoarece contribui la înfrângerea unuia cu ajutorul celuilalt, care ar trebui să-l salveze, dacă ar fi înțelept. Dacă acesta învinge, rămâne el la discreția ta, și este imposibil să
PRINCIPELE by NICCOLÒ MACHIAVELLI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/847_a_1586]