5,682 matches
-
în care sîntem obișnuiți să ne percepem pe noi înșine, relațiile cu ceilalți și mediul înconjurător, precum și la strategiile prin care facem față acestor situații. Persoanele cu fobie socială manifestă tendința de a se descrie drept sensibile, emotive, predispuse către îngrijorare. După cum am observat, aceste caracteristici se transmit prin intermediul familiei. Persoanele foarte sensibile la critici sau prea preocupate să creeze o impresie bună pot avea o predispoziție ridicată spre fobia socială. Unele dintre aceste atitudini sînt dobîndite în copilărie, însă factorii
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
o predispoziție ridicată spre fobia socială. Unele dintre aceste atitudini sînt dobîndite în copilărie, însă factorii genetici și temperamentali influențează la rîndul lor dezvoltarea personalității, într-o manieră care nu este încă pe deplin cunoscută. Hipersensibilitatea, emotivitatea și predispoziția către îngrijorare se pot dovedi un handicap. Nu vă puteți modifica radical personalitatea însă nici nu trebuie să doriți acest lucru! Există o serie de avantaje asociate cu înclinația către sensibilitate: persoanele sensibile țin la cei din jur și pot empatiza cu
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
posibilă nenorocire (Warren și Zgourides, 1991). Aceasta este și abordarea pe care o adoptă cel de-al doilea terapeut. El realizează anxietatea și piedicile pe care aceasta le ridică, dar îi atrage pacientului atenția asupra rolului pe care îl joacă îngrijorarea. N-ar trebui să ne suprindă faptul că pacientul va identifica grijile pe care și le face în legătură cu lifturile (de exemplu, că s-ar putea strica sau izbi de pămînt). Dar cel mai important este ca terapeutul să atragă atenția
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
astfel de situații este încurajarea pacientului să noteze gîndurile iraționale și nedorite după ce fac față unei provocări, iar apoi să enumere motivele pentru care acestea pot fi puse la îndoială. Dacă face asta, atenția i se va muta asupra fiecărei îngrijorări, pe rînd, în loc să oscileze de la un gînd nepotrivit la altul. Fiecare nou gînd va putea fi apoi analizat prin prisma următoarelor criterii: (1) poate fi crezut? și (2) poate reduce anxietatea? Prin încurajarea unei analize ulterioare a gîndurilor se dezvoltă
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
confruntarea cu ceea ce îi sperie, în comparație cu momentul real al confruntării. Poate ați observat și dumneavoastră acest lucru este posibil să fiți mai îngrijorat cînd vă gîndiți să vă confruntați temerile, decît atunci cînd vă confruntați cu adevărat cu ele. Aceste îngrijorări bazate pe supraestimarea probabilității și implicațiilor pericolului pot încuraja o persoană să evite situațiile generatoare de teamă. Evitarea situațiilor nu face decît să amplifice obiceiurile de gîndire nocive și care induc teamă, deoarece împiedică persoana respectivă să obțină informații noi
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
poate fi făcută în raport cu gradul de inacceptabilitate al acestor gînduri (de exemplu, gîndurile obsesive sînt egodistonice), cu inoportunitatea lor și, desigur, pe baza faptului că pacienții care suferă de TAG experimentează gînduri îngrijorătoare legate de motivații realiste. Revizuind diferențele dintre îngrijorare și obsesie, Turner și colaboratorii săi (1992a) afirmă că, în comparație cu obsesiile, îngrijorările sînt percepute mai rar ca fiind situate în afara controlului personal, iar cele asociate cu TAG, mai ales, se referă la procese cognitive în mod substanțial diferite de cele
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
gîndurile obsesive sînt egodistonice), cu inoportunitatea lor și, desigur, pe baza faptului că pacienții care suferă de TAG experimentează gînduri îngrijorătoare legate de motivații realiste. Revizuind diferențele dintre îngrijorare și obsesie, Turner și colaboratorii săi (1992a) afirmă că, în comparație cu obsesiile, îngrijorările sînt percepute mai rar ca fiind situate în afara controlului personal, iar cele asociate cu TAG, mai ales, se referă la procese cognitive în mod substanțial diferite de cele caracteristice fenomenului obsesiv din TOC. Tulburările de spectru În literatura de specialitate
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
gradul în care se simte afectat. În versiunea sa originală, Padua Inventory prezenta similarități importante cu instrumentele de evaluare a nevrozei și anxietății patologice. Burns et al. (1996) au revizuit Padua Inventory, eliminînd itemii care se suprapuneau cu ideea de îngrijorare. Prin urmare, s-a obținut un chestionar cu 39 de itemi (revizuirea WSUR), cu cinci scale secundare: gînduri obsesive legate de pericolul de a face rău sieși sau altora, impulsuri obsesive de a face rău sieși sau altora, obsesii legate
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
legate de rănirea altora cauzează adesea evitarea obiectelor prin care se poate face rău, mai ales în prezența celor dragi sau a persoanelor implicate în astfel de gînduri. Pacienților li se explică în mod detaliat rațiunile perpetuării intruziunilor și a îngrijorării asociate cu acestea. În continuare, se trece la identificarea tuturor gîndurilor nedorite, precum și a neutralizărilor sau evitărilor care le însoțesc. Ideile disfuncționale sînt puse la îndoială, iar pacientul este încurajat să accepte cu pasivitate gîndul, în orice moment ar apărea
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
mare parte a timpului după debut, în timp ce numai 25% dintre pacienți au descris episoade de remisie, definite ca perioade de trei luni de absență a simptomelor. Descrierea clinică TAG se caracterizează prin simptome generalizate și persistente de anxietate, induse de îngrijorare. Îngrijorările au dimensiuni exagerate în raport cu evenimentul temut, sînt universale și greu de controlat. În general, subiectul acestor preocupări acoperă mai multe domenii, în special familia, banii, serviciul și sănătatea personală. Cei care suferă de această tulburare sînt de obicei firi
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
parte a timpului după debut, în timp ce numai 25% dintre pacienți au descris episoade de remisie, definite ca perioade de trei luni de absență a simptomelor. Descrierea clinică TAG se caracterizează prin simptome generalizate și persistente de anxietate, induse de îngrijorare. Îngrijorările au dimensiuni exagerate în raport cu evenimentul temut, sînt universale și greu de controlat. În general, subiectul acestor preocupări acoperă mai multe domenii, în special familia, banii, serviciul și sănătatea personală. Cei care suferă de această tulburare sînt de obicei firi sensibile
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
sînt universale și greu de controlat. În general, subiectul acestor preocupări acoperă mai multe domenii, în special familia, banii, serviciul și sănătatea personală. Cei care suferă de această tulburare sînt de obicei firi sensibile, predispuse la nervozitate, iar perioadele de îngrijorare sînt îndelungate. În mod obișnuit, printre simptomele anxietății se numără tensiunea motorie (de exemplu, neastîmpăr, tremurături sau tensiune musculară) și supraexcitabilitatea (sentimentul de încordare sau de a sta ca pe ghimpi, iritabilitate sau dificultate de concentrare). Neliniștea și anxietatea de
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
și colaboratorii săi (1992), care au arătat că, deși există trăsături comune, diferențierea este posibilă. Grijile caracteristice TAG sînt de obicei autoinițiate (spre deosebire de specificul non-intențional, intruziv, al obsesiilor), sînt egosintonice (opuse celor egodistonice) și legate de o serie nedefinită de îngrijorări permanente din viața unei persoane (spre deosebire de un ansamblu specific de griji, de exemplu contaminarea, violența sau blasfemia). Totodată, conform Abramowitz și Foa (1998), neliniștea specifică TAG și obsesia specifică TOC sînt fenomene distincte; autorii au demonstrat că prezența comorbidă a
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
a arătat că pacienții diagnosticați cu TAG au un punctaj unic al profilului, conform mai multor modalități de autoevaluare, iar acest profil diferențiază în mod semnificativ pacienții cu TAG de alte grupuri cu diagnostice diferite (Zinbard și Barlow, 1996). Fenomenul îngrijorării Desemnarea îngrijorării ca trăsătură definitorie a TAG a condus la ideea că aceasta este o tulburare anxioasă cognitivă (Rapee, 1991b) și a generat un nou interes legat de validitatea și temeinicia conceptului de grijă. Descrierea naturii și procesului îngrijorării s-
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
că pacienții diagnosticați cu TAG au un punctaj unic al profilului, conform mai multor modalități de autoevaluare, iar acest profil diferențiază în mod semnificativ pacienții cu TAG de alte grupuri cu diagnostice diferite (Zinbard și Barlow, 1996). Fenomenul îngrijorării Desemnarea îngrijorării ca trăsătură definitorie a TAG a condus la ideea că aceasta este o tulburare anxioasă cognitivă (Rapee, 1991b) și a generat un nou interes legat de validitatea și temeinicia conceptului de grijă. Descrierea naturii și procesului îngrijorării s-a concentrat
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
Fenomenul îngrijorării Desemnarea îngrijorării ca trăsătură definitorie a TAG a condus la ideea că aceasta este o tulburare anxioasă cognitivă (Rapee, 1991b) și a generat un nou interes legat de validitatea și temeinicia conceptului de grijă. Descrierea naturii și procesului îngrijorării s-a concentrat asupra caracterului incontrolabil al acesteia și a posibilului ei rol în evitarea consecințelor negative ale evenimentelor anticipate. Statutul patologic al grijii în TAG nu este generat de conținutul acesteia sau de gradul de conștientizare a iraționalității ei
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
caracterului incontrolabil al acesteia și a posibilului ei rol în evitarea consecințelor negative ale evenimentelor anticipate. Statutul patologic al grijii în TAG nu este generat de conținutul acesteia sau de gradul de conștientizare a iraționalității ei, ci de faptul că îngrijorarea este percepută ca excesivă și incontrolabilă (Barlow și Wincze, 1998). Este de remarcat amploarea investigațiilor asupra procesului de îngrijorare la pacienții cu TAG, dar și la grupurile non-clinice, precum și dezvoltarea modelelor teoretice pentru înțelegerea acesteia, în măsura în care are legătură cu TAG
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
grijii în TAG nu este generat de conținutul acesteia sau de gradul de conștientizare a iraționalității ei, ci de faptul că îngrijorarea este percepută ca excesivă și incontrolabilă (Barlow și Wincze, 1998). Este de remarcat amploarea investigațiilor asupra procesului de îngrijorare la pacienții cu TAG, dar și la grupurile non-clinice, precum și dezvoltarea modelelor teoretice pentru înțelegerea acesteia, în măsura în care are legătură cu TAG și cu populația non-clinică. Caracteristicile îngrijorării la populația non-clinică Îngrijorarea este o activitate cognitivă asociată cu viziuni negative asupra
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
incontrolabilă (Barlow și Wincze, 1998). Este de remarcat amploarea investigațiilor asupra procesului de îngrijorare la pacienții cu TAG, dar și la grupurile non-clinice, precum și dezvoltarea modelelor teoretice pentru înțelegerea acesteia, în măsura în care are legătură cu TAG și cu populația non-clinică. Caracteristicile îngrijorării la populația non-clinică Îngrijorarea este o activitate cognitivă asociată cu viziuni negative asupra evenimentelor viitoare. În comparație cu alte activități cognitive, s-a demonstrat că îngrijorarea este caracterizată prin diminuarea frecvenței afirmațiilor orientate spre prezent, accentuarea afectelor anxioase și depresive, preponderența gîndurilor
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
1998). Este de remarcat amploarea investigațiilor asupra procesului de îngrijorare la pacienții cu TAG, dar și la grupurile non-clinice, precum și dezvoltarea modelelor teoretice pentru înțelegerea acesteia, în măsura în care are legătură cu TAG și cu populația non-clinică. Caracteristicile îngrijorării la populația non-clinică Îngrijorarea este o activitate cognitivă asociată cu viziuni negative asupra evenimentelor viitoare. În comparație cu alte activități cognitive, s-a demonstrat că îngrijorarea este caracterizată prin diminuarea frecvenței afirmațiilor orientate spre prezent, accentuarea afectelor anxioase și depresive, preponderența gîndurilor asupra imaginilor, diminuarea modificărilor
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
dezvoltarea modelelor teoretice pentru înțelegerea acesteia, în măsura în care are legătură cu TAG și cu populația non-clinică. Caracteristicile îngrijorării la populația non-clinică Îngrijorarea este o activitate cognitivă asociată cu viziuni negative asupra evenimentelor viitoare. În comparație cu alte activități cognitive, s-a demonstrat că îngrijorarea este caracterizată prin diminuarea frecvenței afirmațiilor orientate spre prezent, accentuarea afectelor anxioase și depresive, preponderența gîndurilor asupra imaginilor, diminuarea modificărilor conținutului tematic și o predominanță a cuvintelor care implică interpretări catastrofice (de exemplu, întotdeauna, niciodată, groaznic, teribil) (Molina et al
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
control mai redus asupra acestora decît persoanele care nu manifestă alte preocupări în timpul unei sarcini solicitante (Borkovec et al., 1983). Borkovec și colaboratorii săi au subliniat recent distincția dintre imaginarul mental și preponderența activității gîndurilor verbale cu conotație negativă, specifică îngrijorării (1998, p. 562). Distincția este importantă deoarece, deși gîndurile verbale generează o reacție cardiovasculară slabă, imaginile cu aceeași tematică determină reacții mai intense. Borkovec și colegii săi au emis ipoteza că persoanele care manifestă preocupări folosesc verbalizarea ca pe o
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
la numeroase contexte, mai ales la cele interpersonale, inhibarea proceselor emoționale reprezintă o adaptare defectuoasă, deoarece contribuie la perpetuarea semnificațiilor emoționale negative și împiedică dispariția reacției de frică. Stöber (1998) a investigat un mecanism care ar putea explica legătura dintre îngrijorare și reducerea excitației somatice, argumentînd că respectivele concepte abstracte ce caracterizează grija ar putea contribui la absența imaginarului mental aferent, precum și la incapacitatea angajării în etapele concrete ale rezolvării problemelor. De asemenea, Borkovec și colaboratorii săi au discutat rolul neliniștii
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
incapacitatea angajării în etapele concrete ale rezolvării problemelor. De asemenea, Borkovec și colaboratorii săi au discutat rolul neliniștii ca încercare de a evita evenimentele negative sau pregătire pentru tot ce e mai rău; deoarece arareori se întîmplă o catastrofă, funcția îngrijorării este consolidată în mod negativ. În concluzie, preocupările legate de aspecte cotidiene relativ lipsite de importanță pot avea rolul de a distrage atenția de la problemele cu o încărcătură emoțională mai intensă. Davey și Levy (1998) au investigat procesul grijilor cu privire la
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
ideile esențiale provenite din nesiguranța de sine diminuează capacitatea persoanelor de a-și rezolva problemele, fapt care generează presupuneri și mai catastrofale și, prin urmare, o disponibilitate sporită de a percepe consecințele negative care ar putea rezulta din defectele personale. Îngrijorarea în tulburarea anxioasă generalizată Investigarea fenomenologiei neliniștii la persoanele diagnosticate cu TAG, conform criteriilor DSM-III-R și DSM-IV, a consolidat relevanța acesteia pentru tulburarea respectivă. Pacienții cu TAG își petrec mai mult de jumătate din zi făcîndu-și griji, iar majoritatea (peste
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]