4,963 matches
-
survenirea unei imagini, oferindu-i un câmp de vizibilitate. În cele mai multe cazuri, ea are densitatea materială a figurii ce definește corpul poetic al unui text: "E toamnă de lumină sălbatecă și rea" (Herța, VII); "iată fața de masă-a luminei întinsă pe lucruri" (Coincidențe); căruțele "au spart pietrele luminii", iar plămânul "sparge lumina" (După diluviu)2. În toate aceste situații, lumina nu semnifică mai mult decât arată: suprafața limpezită a lumii, dat al unei exteriorități preexistente, "naturale", chiar dacă uneori aceasta e
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
naturale", chiar dacă uneori aceasta e resimțită fizic, în materialitatea sa fragilă, casantă. Or, lumina trebuie într-adevăr să se spargă, să se dezintegreze, să-și dezarticuleze această apariție de primă instanță pentru a putea prefigura o nouă dimensiune. (Supra)fața întinsă peste lucruri se destramă, făcând să se întrevadă un adânc nebănuit, o altă lumină: "mișcă-n ape flăcări, ca paseri lungi de foc" (Priveliști, XIX)3. O imagine de trecere, tranzitând de la înfățișarea mundană a naturii reprezentate poetic înspre forma
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
frumoasei creații", căci se cuvine "să vedem în această urzire miraculoasă de fire, vălul diafan, roiul de aur palid al materiei în spațiu"11. Diafaneitate la care participă în egală măsură natura ambivalentă a cuvântului, ea însăși o spațialitate dislocată, întinsă între materie și spirit, vizibil și invizibil, o lume vibrantă de înțelesuri și de subînțelesuri: "dincolo de realitate, ca un abur plutind între lume și cer, ca un popor de aripi înfiorate de spațiu, sunt cuvintele. O punte între materie și
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
Lumina se retrăgea în depărtare iarăși", "s-a retras de pe zările mele", "ca la o mare depărtare"; "E ca și cum ai viețui în cer/ Și să străvezi mireasa de departe"83. E ca și cum vederea e pusă în depărtarea de unde luminează nevăzutul, întinsă în distanța evacuată care face posibilă prevederea chipului. Astfel încât "buza de lumină/ Ce-și sângeră icoana pe colină"84 este imaginea imposibilității imaginii, forma transparenței înseși, manifestarea non-fenomenală a revelatului. Întoarcerea în pustiul acestui început absolut este actul de retrimitere
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
obiectivă" la care vederea (și) le pune pentru a le putea identifica. Întunericul este însă fără repere, absență pură, reducție nu numai a vizibilului, ci și a manifestării ca exterioritate: "și cu mâinile întinse, beznă./ adică nimic. mergând cu mâinile întinse/ într-un gol, unde nu există mișcare". În absența luminii - a imaginii -, exteriorul se reduce la ceea ce nu se poate manifesta, la nimicul neființei, la golul inert al nevederii. Întinderea mâinilor în gol, în beznă, nu e o extensie compensatorie
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
de rigid o formă idiosincratică de salvare, epurată de nevoia ieșirii riscante și circumspecte în calea ei. Își parazitase astfel propria așteptare, sugându-i lent vlaga și agilitatea formală pentru a o transforma într-o uscăciune izomorfă - o paralitică mână întinsă către plăsmuiri virtuale. În ea paralizia și penuria se generau reciproc. Înfiorările lui nu deveniseră niciodată talazuri pentru ca nu se lăsaseră purtate de vânt înspre praguri ale profunzimii dătătoare de măreție și strălucire; trăise între două ape. Copilăria femeii fusese
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
care urca din fața mănăstirii, pe lângă stăreție, impunea prin arhitectura țărănească și poziție, dominând valea. Veneau acolo cercetătorii din institutele Academiei, plăteau un preț modic, poate ajungeau și cei câțiva academicieni de la Iași. Avea un cerdac generos În jur, o livadă Întinsă În spate și un mirador unde ascultam seara Europa Liberă. Profesorul nu auzea prea bine, Îmi tot cerea să dau mai tare, se auzea până jos la mănăstire, dar s-a Întâmplat să nu avem probleme. Mai și lucram; bun
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
pierde suflul pe teren împădurit. (Propria mea condiție fizică neașteptat de bună!) Rydz povestește în timpul prânzului (foarte frumos servit în cortul popotei) că în anii '30 a fost administrator la o mare proprietate din estul Poloniei unde aveau o zonă întinsă cu mistreți. Chiar și azi Polonia este "cea mai bună țară din Europa la capitolul mistreți". Totuși în prezent o mare parte a domeniului cinegetic aparține Uniunii Sovietice. "Rușii n-au simțul vânătorii", deși s-au făcut repopulări sub Hrușciov
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]
-
expresia de schismatici aproape întotdeauna numai pentru românii din Moldova și Țara Românească. Recrutarea soldaților din rândul popoarelor subjugate era un procedeu obișnuit al stăpânirii tătare - scrie B. D. Grecov și A. L Iacubovschi. El a fost practicat pe scară întinsă în toată Rusia, pe unde s-a suprapus dominația mongolă, cu excepția oamenilor aflați pe domeniile bisericești. Așa că, nu e nici o mirare că și românii de la Dunăre aveau oști, pe care le luau tătarii, atunci când plecau în expediții ori incursiuni. Actul
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
și numai arhivele timpului - a căror deschidere nu o poate pripi nimeni - vor aduce răspunsuri pe care mulți le mai așteaptă cel puțin la unele dintre mirările lor. Dl Ioan Mihai Pacepa are astăzi o experiență de viață mult prea întinsă spre a nu accepta o asemenea realitate. Ce pare că nu acceptă este doar să i se refuze dreptul de a-și apăra adevărul. Că adevărul său se va suprapune într-o bună zi cu ceea ce vom considera cei mai mulți dintre
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
un deal lângă satul Demidowka, așezat pe râul Tiligulsk. Sunt văzuți din fericire de un Junkers german care aduce știrea la Tiraspol. Am plecat la fața locului cu RWD-ul încărcat cu 80 kg de ulei, și am găsit răniții întinși pe iarbă sub un soare călduț, afară de unul în stare gravă care murise spre dimineață. Femeile ucrainence și copiii din satele înconjurătoare îi hrăneau cu lapte, miere și turtă de dovleac, din puținul ce aveau. Cu ajutorul doctorului ce sosise dela
Escadrila Albă : o istorie subiectivă by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1429_a_2671]
-
dela Nipru. Mariana Drăgescu, împreună cu locotenentul mecanic Livianu Eugen, pleacă luând la bord și optzeci de kilograme de ulei. Găsește foarte ușor locul unde adjutantul șef Popescu Nicolae, poreclit Roată, cu obișnuita lui îndemânare, a "pus" aparatul îndărătnic. Toți răniții, întinși pe tărgi, stau la soare. Până ce avionul este readus în stare de zbor, Mariana pleacă cu doi dintre ei, mai grav răniți, la Tiraspol. La întoarcere, totul e gata. Amândouă aparatele decolează. Foarte mândră de rolul ei, de însoțitoare, caută
Escadrila Albă : o istorie subiectivă by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1429_a_2671]
-
conte Lichnowsky, s-a născut la 8 martie 1860 la Kreuzenort, în fosta Silezie Superioară, actualmente localitatea Krzyzanowice, din voievodatul Silezia, în Polonia. El era un membru al aristocrației prusace, familia sa, aparținând străvechii nobilimi germane, posedând moșii și posesiuni întinse în Silezia și Austria. În calitatea sa de membru ereditar în Camera Superioară a Dietei germane, tânărul nobil a jucat un rol minor, mai degrabă șters, în politica internă a Germaniei imperiale. Cariera diplomatică a început-o ca atașat la
by KARL MAX, Prinţ LICHNOWSKYKARL MAX [Corola-publishinghouse/Memoirs/1009_a_2517]
-
fost răniți, cei sănătoși, sub stimulentul ducerii la domiciliu, au fost încolonați și duși la gară, păziți de șiruri lungi de sentinele și pe laturi de tancuri gata de atac. După o noapte întreagă de teroare în care am stat întinși pe pietrele din piața gării, am fost aruncați în vagoanele de vite ce ne așteptau de mult. În vagonul în care am fost aruncat eram 85 de persoane, dar eram dintre cei mai fericiți și nici nu știam. Aveam și
Al doilea război mondial : Holocaust, rasism, intoleranţă şi problema comunităţilor evreieşti din România şi Italia : ghid pentru predarea istoriei holocaustului în liceu, cu ajutorul platformei on line by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101009_a_102301]
-
născută în 1905, strada Lozonschi, casnică, măritată cu rabinul Iancu Solomon, mort în al doilea tren al morții. În ziua de 29 iunie dimineața la ora 7, au intrat la noi doi sergenți de poliție și un plutonier cu revolvere întinse spre noi să ridicăm mâinile și-au început a răscoli toată casa, tot ce era mai de preț mi-au luat, și nu era destul, ne-au izbit din casă să trecem în convoiu pe bărbatul meu, cu copiii. Și
Al doilea război mondial : Holocaust, rasism, intoleranţă şi problema comunităţilor evreieşti din România şi Italia : ghid pentru predarea istoriei holocaustului în liceu, cu ajutorul platformei on line by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101009_a_102301]
-
cu aceeași pasiune istoria, gramatica, fizica sau matematica înainte de a începe să citească marile opere filozofice. Însă Fructul oprit al Cunoașterii o atrage în mod irezistibil, stârnindu-i în același timp repulsia. Catherine este "torturată" de dorință, își simte nervii întinși la maximum de "senzualitatea ei atroce". Nu se poate împiedica să nu tânjească după "dulceața sărutului" din care n-a gustat niciodată, arde de dorința de a cunoaște "fermecătoarele chinuri" ale iubirii 33. Totuși, marcată de educația puritană primită, Catherinei
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
care a trebuit s-o trezească în ea însăși pentru a dansa, și care acum "nu mai vrea s-o părăsească". Tânăra e "însetată de-un sărut", de "două brațe" care s-o strângă cu putere. Toți nervii îi sunt întinși, "întinși și strigându-și angoasa". Prin urmare, pentru Catherine flirtul nu are numai o funcție de distracție, ci și o funcție educativă, o funcție de trezire. O tulbură, o amețește, îi provoacă fiori și senzații îmbătătoare. Oferă senzualității pe care ea se
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
cu ardoare să-i vadă pe francezi intrând primii în capitală, generalul de Gaulle obține, cu mare greutate, acordul americanilor de a trimite divizia a doua blindată condusă de generalul Leclerc, care pătrunde în Paris pe 25 august. Cu nervii întinși la maximum, însuflețită de speranță, tânăra privește și ascultă, din balcon, ultimele și cele mai înverșunate lupte de stradă. Gloanțele îi trec șuierând pe deasupra capului, însă Micheline este "ferm convinsă că n-o vor atinge". Înainte chiar de semnarea capitulării
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
lor zbuciumate, ei fac apologia hoinăritului "pe drum"167, a eșecului, a spiritualității budiste, a drogurilor și tulburării simțurilor și, bineînțeles, a dezinhibării sexuale. Ei imprimă Americii un nou ritm, un alt beat, un alt puls. 1950-1965: O COARDĂ PREA ÎNTINSĂ Începând din anii '50, aceste contradicții se fac simțite și în societatea franceză. Ca întreaga Europă Occidentală, plasată sub egida "Lumii libere" și a celor "treizeci de ani glorioși", ea preia aproape întocmai, cu un oarecare decalaj, traseul Americii. Atât
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
pentru ea o imensă "plăcere [...], dăruirea totală de sine, [...] împărtășirea absolută a simțurilor. [...] Însă la vremea aceea, tot ce ar fi putut să fie nespus de frumos era mereu umbrit de teama unui accident". După fiecare împreunare, în loc să se lase, întinsă în pat, în voia destăinuirilor, actrița nu se gândea decât "să se transforme în Zatopek", celebrul maratonist ceh, "să dea fuga la baie". În lipsa unor contraceptive eficiente și legale, toaleta intimă "apa rece ca gheața" care "îi invada brutal trupul
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
Patronul unde lucra tata, în afară de minele de cărbune Asău, Lumina, Rafira, mai deținea și o mare suprafață de teren lângă calea ferată, cam la doi kilometri de gara CFR Comănești. Această suprafață era împrejmuită cu gard, iar deasupra gardului erau întinse fire de sârmă ghimpată, iar la diferite distanțe erau fixate câte o cabină înaltă, deasupra gardului, pentru ca santinelele care stră juiau din ele să observe orice încercare de escaladare a gar dului. În interiorul acestei curții era construit și funcționa un
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
drum la mine doi nepoți, copiii surorii mele Catrina, Ion de cinci ani și Gheorghe de patru ani. Când int ră în ogradă la noi, îi iau de mână și le spun că vreau să-i distrez. În ogradă era întinsă sârma pe care circula câinele, pe o distanță de 10 12 metri și la o înălțime de 1,6-1,8 m. Îi iau pe câte unul în brațe, îi ridic să se prind ă cu mâinile de sârmă și le
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
cei care protestau sau își solicitau anumite drepturi și erau ținuți cel puțin 12 ore. Oricând puteai ajunge într-o asemenea carceră. Curtea, clădirile dar și minele atunci erau militarizate. Curtea era îngrădită cu gard înalt, din lemn, deasupra era întinsă o sârmă ghimpată, iar la mici distanțe erau santinelele militare. La poarta din interi or, în afară de un paznic civil și unul militar, mai era un miliar care stătea de pază cu schimbul într-un foișor înalt de câțiva metri, cu
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
bătrîni țin fiecare un instrument care poate constitui ceva între banjoul sud-american și cobza noastră. Copilul lovește într-un instrument pe care l-am văzut și în muzeele de folclor uzbec, instrument ce seamănă cu o mică tobă de piele întinsă pe un cerc de lemn. Tînărul îi acompaniază la un acordeon care sună ciudat în compania celorlalte instrumente, dar care în mod straniu împrumută sunete și modulații de orgă. Ceea ce rezultă este tot atît de fascinant ca strigătul muezinului, trecînd
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
Întâi m-am uitat la Pruteț, crescuse mult, malurile înverzite în timpul secetei erau acum pe jumătate pline, niciodată nu-l văzusem cu atâta apă. Ploaia curgea pe linii drepte, jos vântul încetase, numai în înălțimi alerga cu iuțeală ducând pânze întinse de nori cenușii. Vremea începuse să se răcească, umezeala mă pătrunsese și nici sub paie învelit cu pătură groasă nu mă încălzeam. Până la amiază moș Gavrilă nu venise, mâncare nu mai aveam, ziua a trecut așteptând și în noaptea următoare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]