12,339 matches
-
răspuns insignifiant al consumului privat ca răspuns la o creștere a cheltuielilor guvernamentale. Analizele fundamentate pe modelele stocastice de echilibru general demonstrează o incidență ridicată a creșterii cheltuielilor guvernamentale asupra consumului privat și salariului real (variabile care răspund negativ la șocul indus de mărirea cheltuielilor publice) și gradul de ocupare (variabilă ce răspunde pozitiv la șocul enunțat anterior). În ultimii ani, aceste modele au fost updatate. Ravn et al. (2006) găsește că atât consumul privat, cât și salariul real și gradul
Disciplină şi dezvoltare. In: România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
pe modelele stocastice de echilibru general demonstrează o incidență ridicată a creșterii cheltuielilor guvernamentale asupra consumului privat și salariului real (variabile care răspund negativ la șocul indus de mărirea cheltuielilor publice) și gradul de ocupare (variabilă ce răspunde pozitiv la șocul enunțat anterior). În ultimii ani, aceste modele au fost updatate. Ravn et al. (2006) găsește că atât consumul privat, cât și salariul real și gradul de ocupare cresc ca urmare a unui șoc pozitiv al cheltuielilor publice. Același rezultat îl
Disciplină şi dezvoltare. In: România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
de ocupare (variabilă ce răspunde pozitiv la șocul enunțat anterior). În ultimii ani, aceste modele au fost updatate. Ravn et al. (2006) găsește că atât consumul privat, cât și salariul real și gradul de ocupare cresc ca urmare a unui șoc pozitiv al cheltuielilor publice. Același rezultat îl observăm și la Gali et al. (2007). Altfel, Caldara și Kamps (2008) folosesc procedura Blanchard-Perotti și găsesc o relație liniară între stabilizatorii automați și semnul și magnitudinea estimate ale răspunsului PIB la șocul
Disciplină şi dezvoltare. In: România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
șoc pozitiv al cheltuielilor publice. Același rezultat îl observăm și la Gali et al. (2007). Altfel, Caldara și Kamps (2008) folosesc procedura Blanchard-Perotti și găsesc o relație liniară între stabilizatorii automați și semnul și magnitudinea estimate ale răspunsului PIB la șocul exogen determinat de dinamica taxelor. Cu privire la legătura dintre efectele acțiunilor de politici fiscal-bugetare și variabile macroeconomice fundamentale relevante sunt cercetările făcute de Taylor (2000) și Woodford (2001) asupra potențialei legături dintre politica fiscală și nivelul prețurilor. Perotti (2002) analizează efectele
Disciplină şi dezvoltare. In: România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
restricție de semn, folosită în (Mountford și Uhlig, 2005); 3) utilizarea metodei variabilei dummy, dezvoltată de Ramey și Shapiro (1998); 4) metoda descompunerii Cholesky utilizată în Fatás și Mihov (2001a, 2001b) și Favero (2002). În ultima perioadă, pentru captura efectelor șocurilor de politici fiscal bugetare asupra economiei se folosește procedura vector ECM (structural vector error correction models). Lucrări de referință ce folosesc această metodă găsim la Krušec (2003) pentru țările din Zona Euro. . Estimarea funcției de reacție a politicii fiscale în
Disciplină şi dezvoltare. In: România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
anterior de autor pentru economia românească în Socol et al., 2009. În acest subcapitol am estimat o funcție de reacție a politicii fiscale adaptată condițiilor economiei românești. Cu ajutorul acestei funcții de reacție a fost testată reacția soldului bugetar actual primar la șocurile manifestate de nivelul gradului de îndatorare publică și de cele induse de decalajul de producție (output gap). În plus, ca element de originalitate, a fost testată si influența indusă de rata inflației asupra soldului bugetar primar, precum și a unor variabile
Disciplină şi dezvoltare. In: România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
unei constrângeri active referitoare la datoria publică (deși această condiție nu garantează sustenabilitatea datoriei publice). Dacă b > 0, atunci politica fiscală este considerată a fi anticiclică. De asemenea, se consideră că politica fiscală este sustenabilă dacă reacția soldului primar la șocuri ale datoriei publice este instantanee, și nu decalată în timp. O valoare pozitivă a coeficientului decalajului de producție indică faptul că politica fiscală este anticiclică, în timp ce o valoare negativă ar însemna că politica fiscală este una prociclică. Dacă d și
Disciplină şi dezvoltare. In: România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
de timp să fie staționară sunt: media seriei de timp să fie constantă sau, cu alte cuvinte, observațiile trebuie să fluctueze în jurul mediei; variația mediei trebuie să fie constantă. Din punct de vedere economic, o serie este staționară dacă un șoc asupra seriei este temporar, nu permanent. În cazul în care seria nu este staționară, prin diferențiere, se poate obține o serie staționară. Numărul de laguri utilizate pentru testele de staționaritate au fost alese după criteriul minimizării SC (Schwarz information criterion
Disciplină şi dezvoltare. In: România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
publice. Coeficientul (c = -1,35) evidențiază faptul că o creștere a ratei inflației cu 1 punct procentual determină o reducere a surplusului primar cu 1,021 puncte procentuale din PIB. Analiza trebuie să fie totuși rezervată în cazul României, unde șocul generat de seniorajul pe veniturile bugetare este practic absent începând din anul 2004. Coeficienții (d = -1,021) și (e = -0,805) arată faptul că îmbunătățirea calității politicilor publice guvernamentale și, respectiv, consolidarea stabilității politice, pot influența favorabil capacitatea României de
Disciplină şi dezvoltare. In: România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
cercetărilor teoretice dar și empirice, că putem asocia un grad scăzut de discreționarism al politicii fiscale cu o eficacitate ridicată a stabilizatorilor automați. Stabilizatorii automați pot ajuta decidenții de politici fiscal-bugetare să aibă o reacție consistentă la diversele tipuri de șocuri cu care se confruntă economia. În general, teoria și practica economică sugerează că „reacția stabilizatorilor automați depinde de tipul de șoc la care este supusă economia (de cerere, de ofertă, temporare sau permanente)” dar și că „eficacitatea stabilizatorilor automați depinde
Disciplină şi dezvoltare. In: România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
stabilizatorilor automați. Stabilizatorii automați pot ajuta decidenții de politici fiscal-bugetare să aibă o reacție consistentă la diversele tipuri de șocuri cu care se confruntă economia. În general, teoria și practica economică sugerează că „reacția stabilizatorilor automați depinde de tipul de șoc la care este supusă economia (de cerere, de ofertă, temporare sau permanente)” dar și că „eficacitatea stabilizatorilor automați depinde de specificitatea fiecărei țări, de propria structură, propriile caracteristici” (Blanchard, 2000). Buti et al. (2002) arată că „o creștere a eficienței
Disciplină şi dezvoltare. In: România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
implementarea unei reguli fiscale cu performanțe mai bune pentru România - o regulă fiscală îmbunătățită bazată pe creștere. Analizez apoi, pe baza unor simulări efectuate cu ajutorul specialiștilor de la Comisia Națională de Prognoză, performanța regulilor fiscale pe soldul structural ca răspuns la șocurile pe deviația outputului și ca răspuns la deviațiile din trecut ale deficitului bugetar față de ținta de deficit bugetar pe care România s-a angajat să o respecte pe termen mediu. România spre Compactul Fiscal. Disciplină și dezvoltare În plus, consider
Disciplină şi dezvoltare. In: România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
al deficitului bugetar structural). Principalul obiectiv al adoptării de reguli fiscale este așezarea datoriei publice pe o cale sustenabilă. Pentru a fi performantă, o regulă fiscală trebuie să îndeplinească următoarele condiții: să aibă o flexibilitate ridicată de a răspunde la șocuri, să fie credibilă, să fie comunicată ușor, să poată fi monitorizată permanent îndeplinirea ei și să nu fie încălcată. Studiile de specialitate realizate de FMI, UE, OCDE etc. arată că de obicei introducerea de reguli fiscale este asociată cu creșterea
Disciplină şi dezvoltare. In: România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
metodologie ESA95, compatibilă la nivelul UE). Pe de altă parte, România are deja cheltuieli cu dobânzile de 2% din PIB și deci ar trebui să obțină un deficit primar de 1% din PIB (țintă dificil de atins). Flexibilitate redusă la șocuri. Regula este prea puțin restrictivă în condiții de expansiune și mult prea restrictivă în condiții de recesiune. Dacă regula nu este completată cu formularea de-a lungul unui ciclu (care presupune atingerea țintei propuse în medie, de-a lungul unui
Disciplină şi dezvoltare. In: România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
descendentă a datoriei publice în PIB Pot apărea evoluții care să ne „păcălească” în condițiile în care impunem doar o regulă fiscală privind datoria publică. De exemplu, ponderea datoriei publice în PIB poate scădea sau crește ca urmare a unor șocuri pozitive/negative asupra cursului de schimb sau ratei dobânzii, fără vreo legătură cu consolidarea fiscală Dacă impunem doar o regulă fiscală pe datorie publică, există riscul decalajului temporal ridicat între momentul în care efectele negative ale derapajelor bugetare se văd
Disciplină şi dezvoltare. In: România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
de reguli fiscale) Avantaje Dezavantaje Studiile FMI (2009) arată că Regula fiscală bazată pe țintirea soldului bugetar structural (completată cu un mecanism de corecție a deviațiilor anterioare față de ținte specifice stabilite) asigură o marjă de manevră ridicată în cazul apariției șocurilor Chiar și în condițiile unui mediu macroeconomic volatil (boom and bust) regula fiscală bazată pe deficitul structural asigură o stabilitate mai ridicată a principalelor agregate macroeconomice (PIB, consum, ocupare etc.) decât regula fiscală bazată pe deficit bugetar efectiv Regula fiscală
Disciplină şi dezvoltare. In: România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
ambele cazuri, ar demonstra angajamentul limitat al guvernului pentru finalizarea unui proces la care s-a angajat față de creditorii internaționali, investitori, populație etc. Al doilea risc l-ar reprezenta activarea scenariului negru pentru România. Un efect de cauzalitate cumulativă, grupând șocuri/incertitudini externe și/sau șocuri interne va deteriora mediul macroeconomic va crește neîncrederea investitorilor de pe piețele financiare în România vom fi „downgradați” de agențiile de rating va exploda CDS (credit default swap) vom intra în default parțial - determinat de imposibilitatea
Disciplină şi dezvoltare. In: România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
limitat al guvernului pentru finalizarea unui proces la care s-a angajat față de creditorii internaționali, investitori, populație etc. Al doilea risc l-ar reprezenta activarea scenariului negru pentru România. Un efect de cauzalitate cumulativă, grupând șocuri/incertitudini externe și/sau șocuri interne va deteriora mediul macroeconomic va crește neîncrederea investitorilor de pe piețele financiare în România vom fi „downgradați” de agențiile de rating va exploda CDS (credit default swap) vom intra în default parțial - determinat de imposibilitatea accesului pe piețele externe + deprecierea
Disciplină şi dezvoltare. In: România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
bugetară”. De aceea se sugerează rămânerea pe termen mediu sub ținta prevăzută de Compactul Fiscal, de sub 0,7% din PIB. 4.5. Propunere privind implementarea unui sistem de reguli fiscale pentru România. Design. Estimarea reacției sistemului de reguli fiscale la șocurile outputului. Estimarea reacției sistemului de reguli fiscale la deviațiile din trecut În urma analizei literaturii de specialitate și a bunelor practici internaționale legate de funcționarea și implementarea regulilor fiscale, am propus un sistem integrat de reguli fiscale pentru România: Regulă fiscală
Disciplină şi dezvoltare. In: România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
bazate pe creștere (augmented growth-based balance rule) pentru România. Într-adevăr, FMI (2009) arată că „țintirea unui anumit nivel al soldului bugetar structural comparativ cu situația soldului bugetar efectiv furnizează un mecanism puternic pentru a crește flexibilitatea în răspunsul la șocuri”. Există mai multe tipuri de reguli fiscale bazate pe țintirea soldului bugetar structural, prezentate în caseta 4.1. Fondul Monetar Internațional (2009) detaliază două tipuri de reguli fiscale pe soldul bugetar structural și două variante îmbunătățite ale acestora. În funcție de adecvarea
Disciplină şi dezvoltare. In: România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
multe tipuri de reguli fiscale bazate pe țintirea soldului bugetar structural, prezentate în caseta 4.1. Fondul Monetar Internațional (2009) detaliază două tipuri de reguli fiscale pe soldul bugetar structural și două variante îmbunătățite ale acestora. În funcție de adecvarea răspunsului la șocuri, se fundamentează două tipuri de reguli: a) Regula fiscală pe soldul structural (structural balance rule) - soldul bugetar într-un an dat este egal cu ținta de sold bugetar pe termen mediu ajustată cu modificările în output gap G tt aybb
Disciplină şi dezvoltare. In: România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
estimării PIB potențial și a output gap fac necesară testarea performanței regulii fiscale bazate pe soldul bugetar structural (structural balance rule), a regulii fiscale îmbunătățite pe soldul bugetar structural (augmented structural balance rule) dar și simularea performanței de ajustare la șocuri și a răspunsului la deviațiile din trecut în cazul regulii fiscale bazate pe creștere (growth-based balance rule) și a regulii fiscale îmbunătățite bazate pe creștere (augmented growth-based balance rule) pentru România. Propunerea pentru România vizează folosirea unei reguli fiscale îmbunătățite
Disciplină şi dezvoltare. In: România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
se numește piață cu echilibru stabil: aceasta înseamnă că dispune de forțe proprii de a se reechilibra<footnote Coralia Angelescu, Dumitru Ciucur, Niță Dobrotă, Ilie Gavrilă, Paul Tănase Ghiță, Constantin Popescu, Cornel Târhoacă, op. cit., p. 138. footnote>. Dacă în urma unor șocuri, echilibrul pieței se rupe, iar pe măsura trecerii timpului ea își accentuează dezechilibrul, adică se îndepărtează de starea de echilibru, ea se numește piață cu echilibru instabil. O asemenea piață nu dispune de forțe proprii, care să îi permită să
Tipuri de pieţe și modalităţi de formare a preţului by Diana TĂNASE, Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/210_a_276]
-
Arabia Saudită și Venezuela. Mai târziu, în 1973 au aderat alte opt țări, și anume: Qatar, Indonezia, Libia, Emiratele Arabe Unite, Algeria, Nigeria, Ecuador și Gabon. Aceste țări controlează aproape trei sferturi din rezervele mondiale de petrol. Tot OPEC se află la originea „șocurilor petroliere”, sintagmă care desemnează cele două majorări masive ale prețului petrolului din 1973 și 1981. Astfel, prețul petrolului a evoluat de la 2,64 dolari/baril în 1972 la 11,17 dolari/baril în 1974 și la 35,10 dolari/baril
Tipuri de pieţe și modalităţi de formare a preţului by Diana TĂNASE, Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/210_a_276]
-
strălucitoare). Intensitatea gândurilor și a sentimentelor, starea psihică și de sănătate, determină mărimea aurei, claritatea culorilor și uniformitatea acesteia. Aura umană se poate contracta sau dilata În funcție și de influențele mediului ambiant. În cazurile de boală, de frică și șoc emoțional, aura se strânge În jurul corpului. Aura se poate extinde În situații favorabile. Aura energetică poate fi interpretată după multitudinea de culori vizualizată (și nu numai după culori). Ca orice fenomen care se manifestă, aura umana este supusă procesului evolutiv
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]