4,100 matches
-
prin păduri de proză. Din cauza gâlgâirii torentului liric, poetul nu poate consolida poemele, și volumul reprezintă în întregul lui o singură sonată informă. Poetica e vitalistă: Când voi izbi o dată eu cu barda, Această stâncă are să se crape Și va țâșni din ea șuvoi de ape! Băieți, aceasta este arta! Și într-adevăr, de-a lungul paginilor răsună chiote: Di! caii mei, Nu vă lăsați, Zburați ca zmei Înaripați... și un fel de melancolie focoasă a vagabondajului pe pustă în stil
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
pentru statusul social și pentru bunurile materiale, iar lumea începe să perceapă un sens de superioritate crescândă (sau de inferioritate), bazat pe lucrurile pe care le posedă. Astfel prejudecata că cine ocupă nivele mai joase pe scara socială crește, criminalitatea țâșnește până la stele, iar patologiile dezavantajului social devin și mai accentuate...; acesta este un indicator clar al problemelor sociale patologice pe care nu le putem înfrunta fără a ne concentra asupra motivațiilor lor fundamentale”. Pentru Tony Judt, motivația fundamentală rezidă în
Corupţia by Lorenzo Biagi () [Corola-publishinghouse/Science/100970_a_102262]
-
unic text, compus muzical) sunt expresia chinului spiritual și a slavei, a suferinței mundane și a salvării, a rugăciunii și devoțiunii / umilinței ( Aproape tac, aproape plâng, aproape sunt, 1995), a „melanholiei deșertăciunilor” (amplul poem din 1996), a presiunii realității care „țâșnește ca apa din sifon” și a transformării ei, a graniței subtile dintre ființă și neființă - totul, acum, sub dominanta aspirației spre transcendență și mântuire: „mă desprind de mine însumi cu o ușurință necunoscută / și vreau plăcerea de a trăi a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286914_a_288243]
-
care consumă!" [...]. Speranțele utopice oferite omenirii sub formă de sugestii sunt oarecum atenuate de un sentiment de desegaño; dar în intervalele dintre visele paradisiace și realitatea dură, florile grațioase și gratuite ale poeziei, conștiente de propria lor lipsă de realitate, țâșnesc ici și colo și oferă o vedere de ansamblu a unei oaze în deșertul arid al unei lumi moderne mecanizate și pragmatice" (Leo Spitzer, "La publicité américaine comme art populaire", în Poétique, nr. 34, Seuil, Paris, apud Jean-Michel Adam, Marc
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
o-mpârăjie de glorios popor. Frumoasa-i limpezime În clipă turburată Se schimbă-n largi troiene de spume argintii Ce valmeș se răstoarnă cu-o furie turbată, Formînd o avalanșă de cataracte mii. Și valuri peste valuri s-azvîrl spumegătoare, Se sparg țîșnind În aer, și ferb scoțînd scântei, Și pulberea de apă, alin plutind la soare, Se-ncinge, ca o nimfă, cu grîu de curcubei. O aspră clocotire, o cruntă detunare Anunță catastrofa și-nsuflă reci fiori, Iar munții de zăpadă treziți În
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
a iubit". Numai că Veronica nu-i deloc o femeie rușinoasă, și, văzând că poetul se complace nepermis de mult în "starea de dorință nerealizată", preia inițiativa și izbutește să-și impună în cele din urmă voința (din glasul ei "țâșnea atâta hotărâre, încât înțelese că nu mai putea da îndărăt: sosise momentul"). Înainte de despărțirea inevitabilă, "fata moașei" îl conduce pe nefericitul ei amant undeva, într-o odaie mizeră, la "hanul lui Năstăsache" (loc rău famat), pentru a-și lua rămas
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
loc un cutremur în Moldova, despre care se spune că “oamenii din Iași nu se puteau ține pe picioare”. Cutremurul a fost însoțit de zgomote puternice, de crăpături mari ale solului. Unele izvoare au secat, iar în alte părți a țâșnit apă din pământ. * în 1747 s-a produs un cutremur de intensitate mică în Transilvania. * între anii 1763 și 1764 a avut loc un puternic cutremur, “când s-a prăbușit bolta clopotniței de la Mănăstirea Mihai Vodă și a îngropat sub
Animalele prevestesc cutremurele! by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/825_a_1572]
-
7 februarie până la 26 martie 1832, s-au întâmplat 11 cutremure de pământ”. * Noaptea de 11/12 ianuarie 1838: cutremur puternic în zona Vrancea, care a dărâmat toate casele; arborii se clătinau spre pământ, iar pe crăpăturile orientate spre Est-Vest țâșneau ape amestecate cu țiței și gaze, formând multe lacuri; s-au manifestat și fenomene luminoase (o aureolă boreală etc.). în numărul său din 12 ianuarie 1838, ziarul “România” scria că: “în seara zilei de 11 ianuarie, ora 9 fără un
Animalele prevestesc cutremurele! by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/825_a_1572]
-
în regiunea Focșani Galați, cutremurul a avut gradul 9, fiind resimțit și provocând mari pagube materiale în Moldova și Muntenia. * La 31 august 1896, în zona Vrancea, cutremurul a fost de gradul 9, provocând crăpături în pământ, din care a țâșnit apă cu diferite emanații, iar malurile râului Prut sau prăbușit pe o lungime de câteva sute de metri. * La 29 ianuarie 1900, cutremurul a afectat zona Timișoara-Vinga-Perian-Lavriu. * 2 aprilie 1901: cutremurul declanșat a afectat localitățile Oravița, Anina, Bocșa, Docnencea, pe
Animalele prevestesc cutremurele! by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/825_a_1572]
-
străduindu-se „a nu adăuga nimic, dar nici a lăsa neclar ceea ce e frumos”, opinie împărtășită și de critica de specialitate. Ovidiu Bârlea observă că U.-D. „s-a ținut destul de aproape de oralitatea folcloristică. Se vede la tot pasul cum țâșnește formularea populară, anumite exprimări caracteristice. Fraza este în genere simplă, neîncărcată de ornamente și perioade lungi, încât se citește cu vădită plăcere”. Culegeri: Din literatura poporană, vol. I: Poezii poporane, vol. II: Povești din popor, Lugoj, 1909-1910, vol. III: Glume
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290324_a_291653]
-
Rio de Janeiro fără să fi fost și pe Căpățâna de Zahăr, un alt simbol înscris pe cartea de identitate a orașului. Stânca are o înălțime de 396m și face parte din seria de monoliți de granit și cuarț care țâșnesc din apă în zona Rio de Janeiro. Accesul pe stâncă este asigurat de cabine teleferice care îți oferă o vedere fascinantă, de sus, a orașului. Rio de Janeiro rămâne o destinație turistică de vis, în care nu te plictisești niciodată
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]
-
conferă un farmec aparte, fiind îndrăgit de toți cel care-l vizitează. Unul dintre simbolurile orașului, inclus în orice ghid de promovare turistică a orașului, este vestitul Jet d’Eau, una din cele mai mari fântâni arteziene din lume, ce țâșnește din lacul Geneva, aruncând în aer un jet de apă cu o înălțime de cca.140m (cca.500l de apă pe secundă). Geneva este locul unde își au sediul unele organizații modiale, între care Organizația Națiunilor Unite și Crucea Roșie
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]
-
furie Înseamnă a scrie plictisitor» mărturisește Lenin. (Ă). Criticul face opera de dezvelire, de continuare a ceea ce e ascuns, nevizibil imediat. El subliniază sensibilitatea cărții, accentuază valoarea operei. Și invers, el adâncește cutele, duce la ultima consecință nepotrivirile, face să țâșnească, unde se pierdea sub Înflorituri, urâtul, falsul. Astfel el e la rândul său un creator. (Ă). În concluzie redacția revistei Novâi Mir Își Însușea acest deziderat al lectorilor săi: preocupare pentru stil pe care trebuie să o aibă critica luptătoare
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
covoare de frunze Îngălbenite foșnind trist sub pasul singuratic al poetuluiă Ele sunt prea bine cunoscute. Poeților noștri de astăzi, primăvara le este anotimpul preferat. Să deschibidem câteva volume de versuri, de curând apărute și dintre paginile acestora anotimpul va țâșni cu toate florile lui până la noi. Iată, Petru Vintilă (Oamenii și faptele lor - n.n.), a recunoscut la Sinaia pentru prima oară primăvara adevărată: «În primăvara asta copacii au Îmbrăcat Pentru Întâia dată cămăși de clorofilă Și nu mai stau nici
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
pînă într-o epocă relativ tîrzie, delfinii treceau, în mintea multora, drept o specie de leviatani. în vinietele unor cărți din vechime și în alte ornamente ale lor întîlnești cîteodată un soi de balenă foarte ciudată, din al cărei creier țîșnesc, bolborosind, tot felul de jeturi inepuizabile, jocuri de apă sau izvoare calde și reci, ca acelea de la Saratoga sau din Baden-Baden. Pe frontispiciul ediției originale a cărții lui Bacon, Despre dezvoltarea științei, se pot vedea niște balene ciudate. Dar să
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
deși unele detalii sînt departe de a fi corecte. Prima înfățișează un atac împotriva unui cașalot, iar a doua un atac împotriva unei balene normale. în prima gravură, un cașalot impunător este zugrăvit în toată splendoarea forței sale, tocmai cînd țîșnește din adîncurile oceanului, purtînd în spinare scîndurile sfărîmate ale unei ambarcațiuni izbite din plin. Prova ambarcațiunii e parțial intactă, iar pictorul ne-o arată stînd în cumpănă pe spinarea monstrului; acolo, la prova, se afla - în acea clipă unică și
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
brațe se încolăcesc șerpii cei mai periculoși. Nici un fiu născut de o mamă muritoare nu se poate așeza, prima oară, în acest labirint de cînepă, fără să se gîndească, în timp ce trage din răsputeri la rame, că harponul ar putea să țîșnească din clipă în clipă, dezlănțuind lațurile astea oribile, ca niște fulgere circulare: pus într-o asemenea situație, el nu poate să nu simtă un fior ce-i face să tremure ca o gelatină pînă și măduva oaselor. Și totuși obișnuința
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
care se întîmplă atît de frecvent în vînătoarea de balene - despre puține dintre ele se și scrie, dar foarte în treacăt - accidente în cursul cărora cîte un marinar e azvîrlit peste bord, odată cu saula și dispare pentru totdeauna. Cînd aceasta țîșnește peste copastie, a ședea în ambarcațiune e ca și cum ai sta în mijlocul pistoanelor șuierătoare ale unei locomotive cu aburi, ale cărei piese și roți te pot zgîria rău de tot. Mai mult încă, nu poți sta nemișcat în mijlocul acestor primejdii, deoarece
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
tot! Oamenii vîsliră înapoi; în aceeași clipă, ceva fierbinte trecu șuierînd pe lîngă încheieturile tuturor: era saula fermecată. Cu o clipă înainte, Stubb o mai răsucise de două ori în jurul tamburului, de unde, din pricina rapidității sporite cu care se desfășura saula, țîșnea acum un fum albăstrui, de culoarea cînepii, amestecîndu-se cu fumul statornic al pipei sale. Saula se desfășura mereu, dar, înainte de a ajunge la tambur, trecea prin amîndouă mîinile secundului, de pe care căzuseră, din întîmplare, mănușile vătuite, purtate adesea în astfel
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
clocotea și bolborosea pe-o mare întindere în urma lor. Razele piezișe ale soarelui se jucau în această baltă roșcată, reflectîndu-se pe fețele tuturor, încît se vedeau unii pe alții ca niște piei-roșii. în acest timp, prin răsuflătoarea balenei în agonie țîșnea jet după jet de abur alburiu, așa cum din gura ațîțatului secund ieșeau rotocoale de fum; pufăind de zor, Stubb își trăgea înapoi, după fiece lovitură, lancea îndoită și o îndrepta la loc, prin cîteva izbituri repezi în copastie, pentru a
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
a zilei. Balena, parcă mai potolită, se arătă din nou - tăvălindu-se cînd pe-o parte cînd pe alta, dilatîndu-și și contractîndu-și spasmodic răsuflătoarea, cu un soi de horcăit sacadat și șuierător. în cele din urmă, valuri de sînge închegat țîșniră, ca drojdia purpurie a unui vin roșu, în văzduhul înspăimîntat, apoi căzură în mare, scurgîndu-se pe coapsele încremenite ale monstrului. Inima îi plesnise! Ă E moartă, domnule Stubb, zise Daggoo. Ă Da, ambele pipe s-au stins, răspunse secundul. Și
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
fapt, ei căutau doar să cîștige un avans de cîteva picioare. Și se opintiră, pînă ce izbutiră să obțină acest avans; în clipa aceea chila vasului începu să vibreze ca lovită de trăsnet: era saula întinsă, care, zgîriind fundul vasului, țîșni brusc de sub prova, plesnind ca un bici apa și împroșcînd cu atîta putere, încît stropii cădeau ca niște cioburi de sticlă în mare; după un timp se ivi și balena la suprafață, dînd încă odată ambarcațiunilor o anumită libertate de
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
îl asaltau cu lănciile lor; și, în vreme ce bătălia se desfășura în jurul corabiei, puzderia de rechini care mai înainte se țineau scai de carcasa cașalotului, se repezeau acum la sîngele proaspăt vărsat, sorbindu-l cu sete, așa cum sorbeau israeliții apa ce țîșnea din stînca atinsă de Moise. în cele din urmă, jetul se îngroșă, iar balena, după o ultimă zvîrcolire urmată de o vărsătură oribilă, se întoarse pe spate și-și dădu duhul. în timp ce-i legau strîns coada și pregăteau în fel
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
răscolite de trupurile lor îi întîrziau înaintarea, după cum o dovedea hula albă ce se forma la botul său masiv, hulă ce semăna cu aceea stîrnită în locul unde se întîlnesc doi curenți contrari. Avea un jet scurt, lent și chinuit, care țîșnea cu un fel de geamăt înăbușit și se spulbera în șuvițe zdrențuite, fiind urmat de niște convulsii ciudate ce păreau să-și găsească o ieșire la cealaltă extremitate a monstrului, cea aflată sub apă, căci în locul acela apa clocotea. Ă
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
pe vreme de secetă, deoarece izvoarele lui se află departe în munții nevăzuți. Bunăoară acum, cînd ambarcațiunile vîsliră înspre balenă, primejdios de aproape de coada ce se zbătea, iar lăncile începură să i se înfigă în trup, din fiecare rană nouă țîșnea cîte un jet înalt, în vreme ce răsuflătoarea naturală din creștetul capului își trimitea doar la intervale rare înfricoșătorul lichid în văzduh. Prin această răsuflătoare nu ieșea încă sînge, deoarece deocamdată nu fusese lovită nici o parte vitală a balenei. Viața ei rămînea
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]