4,216 matches
-
spune că Pinochet ar fi vizitat colonia în 1974 și că după această vizită aici ar fi început să fie aduși adversari ai regimului pentru a fi încarcerați și torturați. În zona de tortură, pentru a nu li se auzi țipetele, era transmisă la difuzoare muzică de Wagner! Despre toate acestea aflasem câte ceva de la democrații chilieni cu care mă întâlneam și de la unii din diplomați. Scandalul în legătură cu colonia și Schäfer a izbucnit la începutul anilor '90. După descinderi în colonie, audieri
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
l-am crezut necesar. Mai este și un "memento" adresat foștilor mei colegi diplomați, unii implicați, mai mult sau mai puțin, în "păienjenișurile albastre". Pentru toate aceste rațiuni, pe coperta volumului, am gândit inițial să pun reproducerea unui tablou celebru, "ȚIPĂTUL", al norvegianului Edvard MUNCH, cea mai valoroasă pictură contemporană, licitată recent pentru 120 milioane de dolari, cartea mea reprezentând și ea un țipăt de disperare, de ură, dar și de atenționare și speranță că asemenea vremuri și fapte nu se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
albastre". Pentru toate aceste rațiuni, pe coperta volumului, am gândit inițial să pun reproducerea unui tablou celebru, "ȚIPĂTUL", al norvegianului Edvard MUNCH, cea mai valoroasă pictură contemporană, licitată recent pentru 120 milioane de dolari, cartea mea reprezentând și ea un țipăt de disperare, de ură, dar și de atenționare și speranță că asemenea vremuri și fapte nu se vor mai repeta! Mi s-a propus de editură și am acceptat o nouă variantă de copertă și aceasta ilustrând, convingător, "vremuri și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
grămadă de vecini. Ce-a urmat e lesne de înțeles: . îmbrățișări, urări de bine, întrebări de o parte și de alta. Între timp a sosit și Catinca, nevasta sositului, care mai, mai să leșine la pieptul soțului, crezut mort. Alte țipete, lacrimi, priviri. Vin și frații lui Costică... După câteva zile, Costică s-a încadrat în treburile de casă și familie povestind câte ceva din viața lui de prizonier, care ar merita un roman. Stând de vorbă cu fratele său Gheorghe, acesta
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
grămadă de vecini. Ce-a urmat e lesne de înțeles: . îmbrățișări, urări de bine, întrebări de o parte și de alta. Între timp a sosit și Catinca, nevasta sositului, care mai, mai să leșine la pieptul soțului, crezut mort. Alte țipete, lacrimi, priviri. Vin și frații lui Costică... După câteva zile, Costică s-a încadrat în treburile de casă și familie povestind câte ceva din viața lui de prizonier, care ar merita un roman. Stând de vorbă cu fratele său Gheorghe, acesta
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
răspunderea morală a unui act făcut În asemenea condițiuni, și oricât de slab ar fi glasul meu, sunt sigur că În aceste priviri el va răzbate dintr-un unghi al țării În altul”. A văzut În discursul regelui un „lung țipăt de disperare prin care se zicea țărei că, părăsită de toți, am fost siliți să ne aruncăm În brațele Rusiei.... De suntem deci sau nu părăsiți nu o putem ști decât după război și țipătul de durere care l-ați
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
În discursul regelui un „lung țipăt de disperare prin care se zicea țărei că, părăsită de toți, am fost siliți să ne aruncăm În brațele Rusiei.... De suntem deci sau nu părăsiți nu o putem ști decât după război și țipătul de durere care l-ați aruncat În țară nu este pentru mine decât dovada că ori vă speriați ușor, ori vreți să speriați pe alții și poate și una și alta”. Carp nu credea În această părăsire și nu Înțelegea
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
nopții. Dacă Victor Eftimiu mi s-a părut grandilocvent și prea declamator, Minulescu ne-a fermecat. Astăzi, Minulescu este încă citit. Dar el trebuia ascultat și văzut, pentru că poetul era și un actor mare, un declamator ciudat, cu pauze, cu țipete și șoapte, cu durități și tăceri extraordinar de sugestive. A recitat celebrele și atunci "romanțe pentru mai târziu", "eu știu c-o să mă-nșeli chiar mâine", "un bătrân și o bătrână", "se uită soarele-napoi ... dar balerina nu-l iubea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
bancă, urmărind niște gâze care se îndreaptă către rădăcina unui copac, strănepotul Caisului de demult. Trece, rar, câte o mașină. Un vecin are un Trabant pe care îl tot dichisește; e liniște; numai când vin copiii strada se umple de țipetele lor. Bătrâna își amintește că alteori copiii se jucau de-a mitraliera, lovind cu liniile din penar în ostrețele gardurilor; atunci bătrâna își amintește și de caisul de odinioară. Ar putea să ne povestească despre o primăvară, sub caisul de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
clasele noastre și vom începe școala cea mult plictisitoare în comparație cu animația vieții de spital. * Și ce animație!... Nenorocirea a apărut chiar atunci, la două de amiază, când pe Burcea l-a prins un căscat repetat, ca un sughiț, ca un țipăt disperat și, sub ochii noștri, a început "să moară". Sora șefa a fugit la sala centrală de operație, repetând îngrijorată: "hemoragie internă mare"; a apărut, într-o viteză de cinematograf scăpat de sub control, o echipă de câțiva brancardieri și, într-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
cuminte drumul, ținând locul omului de veghe picat în vrăjile sirenelor. Să vă spună corăbierii cum deapănă catargele fire aurii din stele și le urzesc pe velele învechite, prefăcându-le în țesături feerice... Să vă spună despre piuitul scripeților, ca țipătul întrebător al unor pescăruși de noapte, care însoțesc corabia bătând molcom din aripi albăstrite. Să vă spună... Și peste toate acestea, care n-au contur întreg, nici sunet împlinit, ca imaginile tulburi ale visului, plutește tot atât de tulbure mirosul de corabie
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
începe cu voce tremurată să-și țină discursul de bun venit, în timp ce grasa lui soție îi oferea împărătesei un buchet de trandafiri. Răspunzînd cu un surîs, împărăteasa ia buchetul cu mîna goală, se-nțeapă într-un spin și scoate un țipăt ușor. Împăratul, cu ochii la staroste, se întoarce iute spre împărăteasă și înțelegînd despre ce este vorba, mătură cu mîna pîinea și sarea de pe tavă, o apucă și o răsucește, fără efort vizibil, în formă de cornet pentru flori, pune
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
în turnul de fildeș sunt momente succesive și obligatorii, nicidecum antinomice. Dante, V. Hugo, Tolstoi, Eminescu au fost niște partizani plini de pasiuni politice. Și cu toate acestea opera lor este abstractă și eternă. Creatorul stă ziua, ca om, în țipetele cetății, în soare, iar noaptea se suie în turn, sub lună. Ziua privește lumea în contingența ei, noaptea în absolut. Momentul prim e necesar, închiderea în turn, aceea reprezintă faza artistică. Astfel artistul este alternativ pătimaș și rece, om și
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
e nimic și totuși e O sete care-l soarbe, E un adânc asemene Uitării celei oarbe. Unitatea complicatei țevării se înfăptuiește acustic. Unele strofe tac, altele cântă, în acord, ca flautele unei orgi. La sfârșit răsună toate într-un țipăt coral: Trăind în cercul vostru strimt Norocul vă petrece, Ci eu în lumea mea mă simt Nemuritor și rece. Capitolul XIV MARII PROZATORI ION CREANGĂ Din întîia promoție a ruralilor, Ion Creangă (1837-1889) este figura cea mai proeminentă. În chip
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
cerul le trimite O rază caldă, o zâmbire, În loc să cânte, să renască, Ei mor de fericire... în vreme ce marinarul bătrân, abia întors pe uscat, pleacă din nou, devorat de chemările acvatice. Ninsorile cad monotone, punctate de funebrele ciori și însoțite de țipete sinistre: Cîrduri-cîrduri, ciori de toamnă Pleacă... Desfrunzite crengi de arbori De sub vifor se apleacă... Cârduri, cârduri, ciori de toamnă Pleacă... Cum pe sufletul meu jalea... Boi și vaci, cu răget umple Valea... Ninge! Ninge!... Alb e satul!... Ninge! Boi și
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
de aur blând Pe un creștet de lumină? Copilul e o miniatură grotescă și cheală, în jurul căreia se strâng fluturii, un mamifer nechezător, care a avut însă aripi, un pui știrb cu scutece ude către care coboară totuși zmeii, în țipătul cocoșilor, și Făt-Frumos, un țânc îndărătnic căruia tatăl îi răcnește ca Achil la Troia, făcîndu-l să dârdâie cu scutecul urinat în mână, dar care e fiu de zână, ocrotit și salutat de elemente: Când pătrunzi în parc, și-aprind Trandafiri
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
mentalului social. A luat chipul eroului din literatura epică, de exemplu. Mai mult, este „posibil, de asemenea, ca euforia preextatică să fi constituit o sursă a poeziei lirice”. Pregătindu-și starea de transă, șamanul cheamă spiritele, utilizează limbajul secret, imită țipătul animalelor și cântecul păsărilor. Starea pe care o obține astfel pune în mișcare creația lingvistică și ritmurile poeziei lirice, scrie Eliade. limbajul poetic contemporan păstrează autonomia și perfecta libertate a limbajului extatic de tip șamanic. Pe de altă parte, lumea
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
se șterg din zarea plaiurilor noastre. Se duc! Încotro? În nopțile reci de toamnă văzduhul parcă freamătă. O lume ciudată pare că prinde ființă sub stele; noiane de frunze desprinse pare că sunt purtate de vânturi; umbre se strecoară rătăcite; țipete răsar și se sting; chemări de călăuzire umplu largul cuprinsului. Sunt păsările călătoare. Și cu ele parcă iau ceva din sufletul nostru, în ochii lor parcă fură soarele, pe aripile lor parcă duc primăvara. Și-n urma lor toamna cade
50 DE TESTE ?N VEDEREA ADMITERII ?N CLASA a V-a by S?ndica Bizim, Dorel Luchian, Larisa T?rzianu, Viorica Dobre ,Geanina Honceriu, Manuela Mih?escu ,Lumini?a Agache ,Marilena Roman ,L?cr?mioara Isai, Violeta Gale? () [Corola-publishinghouse/Science/83886_a_85211]
-
caută prin buznare. În buzunarul interior al hainei s-a găsit o perie de dinți „Nivea” pe care-i gravat litera „H.” Se mai găsește un creion... Apoi o gumă de șters, un briceag, un țigaret... „E el!... Și un țipăt sfâșietor străbate liniștea...” Mama și-a recunoscut fiul. Familia lui Ion Caratănase deplânge moartea lui. Nu-i inimă care să mai poată rezista. Sfâșietor momentul în care părinții plâng la capătul fiului regăsit după atâția ani de zile. E Decemvirul
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
d-voastră... Zoe: Ei? Cațavencu: N-o mai am!... Zoe: Nu se poate!... Cațavencu: N-o mai am!... Zoe: Minți! Cațavencu: Nu minț; n-o mai am!... Zoe: Nenorocitule! Ce ai făcut-o? Cațavencu: Am pierdut-o! Zoe: (dând un țipăt și uitându-se pierdută în toate părțile) A! De ce nu pot să te omor! Cațavencu: Omoară-mă, madam, omoară-mă, dar nu e vina mea! Zoe: Cum ai pierdut-o? Când ai pierdut-o? Unde ai pierdut-o? Cațavencu: În
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
pe pat, am luat pătura aceea și am Împachetat-o În câteva, am pus-o puțin sub mine și pe spate și m-am lipit cu spatele de perete și-am adormit așa, În fund. M-au trezit Însă niște țipete care au făcut ca părul meu să fie țepi pe tot corpul. Țipetele erau jalnice și Îngrozitoare: „Aoleu, mamă, nu mă omorâți! Aoleu! Aoleu!”. Sigur, era primul meu șoc... M-am ridicat, așa cum părul s-a făcut țeapă, m-am
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
pus-o puțin sub mine și pe spate și m-am lipit cu spatele de perete și-am adormit așa, În fund. M-au trezit Însă niște țipete care au făcut ca părul meu să fie țepi pe tot corpul. Țipetele erau jalnice și Îngrozitoare: „Aoleu, mamă, nu mă omorâți! Aoleu! Aoleu!”. Sigur, era primul meu șoc... M-am ridicat, așa cum părul s-a făcut țeapă, m-am făcut arc, ș-am sărit de pe pat, și n-am putut să mai
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Aoleu, mamă, nu mă omorâți! Aoleu! Aoleu!”. Sigur, era primul meu șoc... M-am ridicat, așa cum părul s-a făcut țeapă, m-am făcut arc, ș-am sărit de pe pat, și n-am putut să mai adorm... S-au stins țipetele și, după un timp, am reușit să adorm. Nu știu cât a trecut și s-au repetat... Am aflat, mai târziu, că făcea parte din metodele pe care le practica Securitatea. Te pregăteau psihologic... Începeau să introducă frica În tine... Și așteptam
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
întreaga lui terapeutică era închinată sugestiunii. El credea mai mult în acest agent de ordin moral decât în medicamentele înghițite. Bineînțeles că medicația lui putea fi potrivită față de unele afecțiuni nervoase; dar ce putere puteau să aibă sugestiunea, panglicele, palmele, țipetele, răstelile, saburul sau siminichia 354 în tuberculoză, cancer, febră tifoidă, boalele de ficat, de rinichi etc. etc.? Cât de superficială sau cât de nulă idee avea despre știința medicală învederează următorul fapt: cu câtva timp înainte de a muri, simțindu-se
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
bătălie între agenți, polițiști și studenți. Dl. Trandafir Djuvara, actual ministru plenipotențiar, s-a apărat cu un box în contra unui bătăuș. Studenții Vasile Lambru, Nicolae Bulai, Paul Scorțeanu și Alexandru Ser ghiescu au fost arestați. Bulevardul gemea de lume. Bătăi, țipete, jandarmi călări în cap cu cele brul căpitan Tulea, șarjează mulțimea, prefectul poliției, colonelul Blaremberg, socrul lui Nicolae Filipescu apare în trăsură și dă ordine, procurorul general, Ion Lahovary intră în mijlocul studențimii surescitate și se silește să o liniștească. În
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]