6,612 matches
-
ed. Junimea - nu am știri Îmbucurătoare că ar putea fi editată pe plan local. M-am adresat din nou județenei de partid și de stat - ca și Centrului județean de Îndrumare a creației populare - dar Încă nu am primit răspunsul așteptat. Cu sănătatea cam șubrezită, la vreme de iarnă, cu Înghesuiala la autobuz - nu mă Încumet să mă deplasez până la Suceava. De aceea primește o caldă Îmbrățișare! M. Niculăiasa </citation> <citation author=”NICULĂIASA Mihai” loc=”Lămășeni” data =”22 septembrie 1986”> Stimate
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
expoziții mai mici, care, Însă nu m-au impresionat prea mult, și la Piatra-Neamț am văzut o expoziție a unor pictori din Bacău, În afară de câteva portrete, restul era sub așteptări. Cred că și la Suceava expozițiile nu s-au lăsat așteptate! Aș fi bucuroasă dacă aș mai ști și eu câte ceva din viața culturală a acestui renăscut oraș! Georgel a fost și el la București câteva zile, venise de la Fălticeni, unde a vândut casa părintească, era destul de impresionat de acest lucru
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
trei secole, dar e magnific. Îți dă senzația de prezență a istoriei, domină de departe împrejurimile. Sub el - o împletitură de șosele rapide. Arcul central al viaductului, ne informează Nicolae Prelipceanu, are cea mai mare deschidere din Europa. Apoi, revelația așteptată: Oceanul Atlantic, pe care nu-l mai văzusem din 1996, când mă aflam de cealaltă parte a lui, în Mexic, ca participant la un Congres al PEN Centrului Internațional, la Guadalajara. Vom merge de-a lungul coastei aproape o oră, admirând
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
mulți suporteri aici. Păcat că, adesea, ne batem joc de aceste adeziuni dezinteresate, pur estetice. Meciul Angliei cu Germania se încheie cu victoria la limită a coechipierilor lui Michael Owen, la același scor, 1:0. Consecințele nu s-au lăsat așteptate. Jurnalul de știri ne prezintă un adevărat măcel între fanii englezi și cei germani la Charlerois, unde s-a jucat partida: scaune de plastic folosite pe post de muniție de război, tunurile de apă ale forțelor de ordine lovind în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
cheia acestei mici anecdote. Zvonuri umblau de câteva zile printre lucrătoarele contra molimei. Adunate într-o dimineață, la o mică conferință, spre a primi instrucții nouă așteptau cu mare nerăbdare pe d-na doctor P. Cum intră în sală mult așteptata, fu înconjurată de tinerele doctorițe și supusă la douăzeci de întrebări care nu erau decât o singură întrebare: Cum merge scarlatina? Merge bine. Cum bine? Bine. E în scădere. Vai! cum se poate! Ce ne facem noi atunci! Iată care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
lui Țepeluș. Domnul știa că se fac pregătiri pentru atacarea Moldova și, de aceea, trebuie să se fi aflat prin părțile Bacăului, fapt care i-a determinat pe năvălitori să se retragă în grabă. Riposta domnului nu s-a lăsat așteptată și, așa cum se scrie în Letopiseț: „În anul 6989 (1481), luna iulie 8, duminecă, a fost război cu muntenii și cu Țăpăluș la Râmnic și a biruit iarăși Ștefan voievod, cu mila lui Dumnezeu și cu rugăciunile Preacuratei Maici a
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
proba dobândirii ajutorului solar, ceea ce pune în pericol întreaga împărățieastfel ajungem la contextul prototip al traseului inițiatic, pe care aici îl va parcurge Țugunea. Calul se află în posesia răului în ipostaza lui superlativă: e călărit de zmeul mezin. Apariția așteptată este decodată imediat de eul narator, trădând un ochi cunoscător, în faza avansată a inițierii, când se produce iluminarea: „numai iată că se ivi și zmeul, ca un nor gălbui, luminându-se din ce în ce, și călare pe calul
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
și acvatice sunt orchestrate de același destin: ele fac să apară și să dispară periodic toate formele, ele dau universalei deveniri o structură ciclică. Încă din preistorie, ansamblul ApăLună - Femeie era intuit ca un circuit antropocosmic al fecundității”. Este astfel așteptată imaginea fecioarei în mijlocul potopului regenerator: „Printre brazi, printre mălini/ Înoată-ș, înoată bohor negru./ Înoată-ș, înoată,/ În coarne-ș poartă,/ Dar ce anume’n coarne-ș poartă?/ Legănel de arjințel/ Dar în leagăn cine șede?/ Șede (numele) cea frumoasă” (Limanscoe - Odesa). Fata se
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
cu mărgăritare/ Și c-un bun voinicel” (Utconosovca - Odesa). Ridicată în grup la un rang uman superior, obștea face o ofrandă cosmică eroinei, ca efect al reordonării lumii. Planul uranian este urmat de cel mineral și abia apoi de perechea așteptată. Astral, teluric, uman, cele trei niveluri ale percepției ontologice au fost regenerate magic. Un alt animal puternic legat de principiul acvatic devine „masa mare” a nunții ce repetă hierofania cer - pământ: „Bourel, din carnea ta/ Mari boeri c-or ospăta
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
a vorbi nu miră pe nimeni, când strigă de pe gard al cui este pantoful marital: „Cucuriguuu! Ficior d’i-mpărat! Fata moșn’iaguli într-o covatâ d’i cenușâ/ dupa ușâ” (Fundu Moldovei - Suceava), feciorul de împărat urmează indicația, parcă așteptată, și ritul de trecere se încheie pentru a se deschide ceremonialul nupțial. Capacitatea lingvistică a animalelor înconjurătoare este un dat al lumii tradiționale, care antropomorfizează mediul înconjurător și îi încadrează armonios ființa umană, spre deosebire de gândirea înstrăinată, modernă, în care persoana
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
și pe Nicoleta, să mă întâmpine, neștiind că avea să mă aștepte mai bine de o oră. Reîntoarcerea acasă mi se părea mai palpitantă, comparativ cu revenirea de la Helsinki, tot după trei luni de absență; aceasta mi se părea mai așteptată, atât de mine, cât și de cei dragi de acasă. Luni, la minister, am făcut traseul normal de convorbiri cu directorul Direcției, cu adjunctul de ministru coordonator, cu primul adjunct al ministrului, Aurel Duma, unde am avut prima surpriză de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
din celelalte capitale ale țărilor frățești. Când, pe la orele 11,00, am aflat despre moartea ministrului Milea, al cărui ginere îmi fusese coleg la Ambasada României din Moscova, i-am zis lui Petrică: Cred că este deja începutul sfârșitului. Știrile așteptate se rulau cu repeziciune: pe la orele 12, se vorbea despre plecarea din Comitetul Central a celor doi Ceaușești, însoțiți de Emil Bobu și Manea Mănescu. Plecarea de la comandă a familiei conducătoare însemna un prim pas spre căderea regimului instalat de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
inului și a cânepii, produsele textile din in și cânepă fiind foarte apreciate În Occident. Ne vom Întoarce și la prelucrarea casnică a inului și a cânepii? Culesul viilor de pe dealurile din răsăritul și apusul satului era perioada cea mai așteptată de copii. Deși Începând din 15 august fiecare familie putea merge la propria vie odată pe săptămână, culesul propriu-zis se declanșa În l5 octombrie. Satul se umplea de oaspeți. Mici și mari, cu carele Încărcate cu buți mari de lemn
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
Marcela, numărul copiilor ridicându-se la șase: 4 băieți și 2 fete. A venit ziua de 23 august 1944. Am auzit la radio comunicatul regelui Mihai I. M-am bucurat nespus de mult. Am crezut că a venit Pacea mult așteptată. N-a fost să fie așa. Îmi sunt vii imaginile așa-zisei intrări triumfătoare a trupelor rusești În satul natal. Toată populația era retrasă În pădurile din jurul satului și, femeile mai ales, s-au ascuns pe unde au putut. În
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
ei dreptate. Suntem toți de o seamă, dar diferiți În obiceiuri și comportamente. Viața s-a desfășurat În continuare după legile ei firești și noi am așteptat Împlinirea vremii și schimbarea apelativelor “Tată” și “Mamă” În “Bunu” și “Buni” Evenimentul așteptat s-a produs În 11 sept. 1979 ora 900 la Maternitatea Elena Doamna din Iași. Fiind, așa cum am menționat anterior, În relații bune cu prof. dr. Gh. Teleman, i-am dat-o În grijă pe Corneluș și la controlul din
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
dr. Teleman a luat-o pe Corneluș În primire și ne-a trimis la plimbare. Da. M-am plimbat prin curtea maternității uitându-mă din două În două minute spre geamul sălii de operație. Profesorul mă văzuse și la momentul așteptat s-a apropiat de geam și mi-a dat vestea dorită. Am devenit Bunicul unei fetițe. Ne-am bucurat toți, dar cel mai exteriorizat a fost Liviu. Nu l-am văzut niciodată așa de transformat. Nu mai știa ce să
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
înainte de 1990, când "debutul în presa literară" era primul pas pe care trebuia să-l facă (și cât mai săltăreț!) cel care aspira să se prindă în hora vieții literare. Din fericire, lumea s-a schimbat, iar din plănuitul și așteptatul debut (lăsând la o parte două grupaje apărute în 1991 în "Luceafărul" și "Poesis") s-a ales... un strat de praf. Fascinația pentru scriitori am păstrat-o, cu un plus de simpatie pentru cei care au avut un destin nefericit
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
Vovidenia a trimis și ea ceva anul acesta. Acum și ea are mare nevoie de finanțe că se fac mari reparații. Sperăm că Bunul Dumnezeu și Maica Domnului ne vor lumina să trimitem o mână de ajutor atât de mult așteptată. Mare plată vom lua. Și-așa, dragii mei, nimic nu luăm cu noi când murim, doar faptele. Milostenia este punctul care ne ajută să ne mântuim. La acest așezământ din Ierihon mai lucrau 5 persoane din România: un inginer și
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
trăiau În voie Astfel fi-va-n omenire Și cu-a Fiului venire Precum omul care lasă La plecarea lui de acasă Slugilor În griji avere Vatră și-a veghea le cere Vouă zic și eu: Vegheați! Pe Stăpân Îl așteptați! Nu cumva al vostru Domn Să vă afle prinși În somn, Căci la poartă El de-ndată Nici nu știți când o să bată! Privegheați și vă rugați Și pe Domnul Așteptați! Doamne, Doamne, Să ne spui... Doamne, Doamne, să ne
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
s-a angajat Comitetul, printr-o petiție din 17 iulie 1919. În consecință, se cereau, detaliat, măsurile luate în cadrul sindicatului, pentru restituirea banilor, și data când s-a realizat acest lucru. Răspunsul conducerii Atelierelor nu s-a lăsat prea mult așteptat. Rezoluția, pusă chiar pe spatele documentului oficial, era scurtă și fără echivoc. Cele două persoane, din partea sindicatului, care preluaseră banii, încetaseră să mai lucreze în cadrul Atelierelor în 1920. În cele din urmă, fără a soluționa efectiv situația, Atelierele erau incapabile
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
și Gheorghe Gheorghiu-Dej. Urmărit de Siguranță, el era pe punctul de a fi arestat și doar prezența de spirit a muncitorilor, care l-au înconjurat și apărat, a amânat deznodământul „nefericit”, care, de altfel, nu s-a lăsat prea mult așteptat: la scurt timp, Dej avea să fie arestat, la Iași, în contextul unui eveniment similar. Buliga Petru povestește despre anii uceniciei la Atelierele Grivița din București. De aici, în 1916, s-a transferat la Iași. A descoperit un oraș care
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
instituții de învățământ superior, urma să muncim într-un loc care era repartizat, asigurat, pe de-o parte și, pe de altă parte impus în... de către o politică din aceasta, centralizată puternic... Repartițiile acestea nu se întâmplau întotdeauna în locurile așteptate, acasă sau aproape de casă, sau cu posibilități de navetă, și să nu uităm că acum 30 de ani înseamnă o ruptură - cum să zic - de comunicare mult mai amplă decât cea... O mare ruptură de comunicare, în primul rând mai
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
numai beciurile stau până astăzi”. Cercetătorii ieșeni Alexandru Andronic și Eugenia Neamțu, de la Institutul de Istorie și Arheologie „A. D. Xenopol” din Iași, au întreprins săpături pe locul vechii curți domnești și au publicat concluziile săpăturilor, dar monografia curții domnești este așteptată cu nerăbdare de publicul hușean în ideea că istoricii, prin coroborarea cercetării documentelor medievale cu săpăturile arheologice, pot oferi o imagine mai cuprinzătoare despre viața cotidiană în orașul nostru medieval. Curtea domnească de la Huși s-a menținut multă vreme printre
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
în conducta principală, așa că orășenii vor avea un plus de apă de 40-50 metri cubi pe zi”. Evident, cu scop electoral, primarul a evidențiat activitatea administrației comunale, care a reușit într-un timp scurt să realizeze o lucrare de mult așteptată. Totuși, problema apei la Huși nu fusese rezolvată, ci doar ușor îmbunătățită. În doar trei ani, presa hușeană avertiza autoritățile locale asupra necesității aprovizionării orașului cu apă. Pentru a ameliora această situație, un comerciant din Huși propunea „să se facă
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
că i se impusese un medic român. Acest biet medic ducea o viață de pușcăriaș, nu îndrăznea să facă nici o plimbare, necum să se repeadă la Predeal, de frică de a nu fi prevenit la timp când ar sosi ceasul așteptat, tocmai ca să-i facă în necaz regelui și lui. În fine, în august, primii la Predeal un bilet: „Je suis docteur de Hohenzollern authentique“. De năștea în iulie, cum pretindea principesa Maria, autenticitatea putea, cu drept cuvânt, să fie contestată
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]