7,862 matches
-
m-ai ispitit să deschid fereastra visând să ridic privirea către cer implorând să-mi trimită iubirea pe vis de argint. Sufletu-mi însetat de un dor de iubire nebun emitea dorințe spre tine, pe fire de gând căutând în adâncuri de genuni infinite prin oceanul de stele pulsând cu șoapte de torent sălbatic ce crește peste stânci montane și creste. Ochii mei ferestre de spirit deschise spre zare trimit șuvoi de văpaie Otravă dulce, mortală de iubire păgână și șoaptele
ZBURĂTORUL CU PLETE DE ARGINT( FACE DIN PRIMUL MEU VOLUM DE POEZII ÎN CURS DE APARIȚIE ) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1987 din 09 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379310_a_380639]
-
caleașca-i prin văzduhul cernit învăluit în mantaua nopții-nstelate cu raze de lună-n țesut atingea terasa învăluindu-mă cu farmecu-i mut ca o părere îmi pătrundea în suflet cu razele ochilor reci de înger căzut hipnotici, profunzi precum adâncul infinit al întunecatului cer al nopții tăcut; m-a încătușat cu un dulce sărut pecetluindu-mi suflarea cu patimi otravă divină, iubirea îmi creștea aripi devenind una cu flăcările inimii. Căzusem prada vrăjilor sale ușor eram fascinată de chemarea himerelor
ZBURĂTORUL CU PLETE DE ARGINT( FACE DIN PRIMUL MEU VOLUM DE POEZII ÎN CURS DE APARIȚIE ) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1987 din 09 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379310_a_380639]
-
în tăietura de sub sân/ îți sunt aici strigam în urmă necoaptă ca o vestală răzvrătită/ degetele tale mi-ar atinge respirația/ din secunda fără cătușe/ pădurea îngropată într-un munte/ și-ar speria singură liliecii” Pentru a putea pătrunde în adâncul sufletului poetic, acolo unde zbuciumul trăirilor poate declanșa un vulcan... e nevoie de o deschidere, de o confesiune. ”Am lăsat deschisă / ușa sufletului meu”... ne spune poetul Gabriel Todică care ne invită în laboratorul unde are loc ”arderea” poetică, frământările
METAMORFOZELE NATURII – SIMFONII ALBASTRE. ( ANTOLOGIE DE POEZIE). NOTE DE LECTOR. de VALENTINA BECART în ediţia nr. 2150 din 19 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379252_a_380581]
-
că-și dorește, mai presus de tot și toate, o iubire nebună, pătimașă și absolută? Cine n-a crezut, pentru o clipă, într-o pasiune dezlănțuită și n-a inventat pentru suflet un sentiment fără moarte? Cine nu cunoaște durerea adâncului și tremurul nestăvilit al gândului, zborul neprefăcut al dorinței și lacrima uscată sub gene? Cine nu cunoaște mâna întinsă a deznădejde spre cer, sărutul născut din sărut, inocența trupului arzând de dorință?” ( Lenuș Lungu / Noaptea adun clipele). Ușurința de a
METAMORFOZELE NATURII – SIMFONII ALBASTRE. ( ANTOLOGIE DE POEZIE). NOTE DE LECTOR. de VALENTINA BECART în ediţia nr. 2150 din 19 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379252_a_380581]
-
noaptea, nu au prins nimic (Luca 5, 1-11). Apoi, ascultând de sfatul Mântuitorului, au prins pește de se scufundau corăbiile. În cazul nostru, Învierea ne invită să trecem de la sălășluirea în coajă la trăirea în miez, în adânc, ea fiind adâncul și punctul culminant al credinței noastre și al mântuirii, fapt pentru care Sfântul Apostol Pavel precizează cu deosebit accent:” Dacă nu credeți că Iisus a înviat, zadarnică este și predica noastră și credința voastră (I Cor. 15, 14). Învierea lui
ÎNVIEREA DOMNULUI ŞI APARTENENŢA NOASTRĂ de THEODOR DAMIAN în ediţia nr. 1950 din 03 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/379294_a_380623]
-
sper și vreau dreptate! Nu ești mișel, nu-i viața ta, Profană, plina de vicii, Aruncă masca, spune nu, Să încolțească specii! Să încolțească dragostea si bunătatea-n tine, Să înfloreasca patria și oamenii în sine. Să fugă nedreptatea-n adîncul întuneric, Aruncă masca, n-o purta, trăiște-un vis feeric! Referință Bibliografică: Măștile / Tanea Roman : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2006, Anul VI, 28 iunie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Tanea Roman : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
MĂŞTILE de TANEA ROMAN în ediţia nr. 2006 din 28 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369135_a_370464]
-
valsau sub unde săltărețe, conduse de domni înalți și subțiri , cu floare la butonieră și pantaloni strâmți , mulați până la pantofii de lac , strălucitori în razele soarelui ce tăiau undele râului, într-un spectru multicolor, un triumf al luminii, acolo, în adâncurile relative ale unui râu ce se îndreaptă măreț spre Dunăre. Mă gândeam să mă înalț spre aer, dar ceva mă oprea, poate dorința de a comunica sau de a împărtăși chiar din bucuria aceea debordantă de a fi, din adâncuri
DOAR AMINTIREA! de FLORICA PATAN în ediţia nr. 2353 din 10 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369155_a_370484]
-
adâncurile relative ale unui râu ce se îndreaptă măreț spre Dunăre. Mă gândeam să mă înalț spre aer, dar ceva mă oprea, poate dorința de a comunica sau de a împărtăși chiar din bucuria aceea debordantă de a fi, din adâncuri... Doamna Sojé, pe care o știam doar de la școală, de o sobrietate clasică, era acolo și ea în volane ample împărțind zâmbete tuturor și complimentându-i. Îmi oferi un loc mai aproape de o masă cu bunătăți nemaivăzute , într-o franceză
DOAR AMINTIREA! de FLORICA PATAN în ediţia nr. 2353 din 10 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369155_a_370484]
-
PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Manuscris > Fantastic > UN ÎNGER ȘI UN DEMON Autor: Corina Lucia Costea Publicat în: Ediția nr. 1894 din 08 martie 2016 Toate Articolele Autorului Text scris de Dragoș Păian : Într-o seară ploioasă, când cerul se asemăna cu adâncurile oceanului, privirile celor doi s-au intersectat pentru prima oară. Ascunși de vederile triste ale muritorilor, un demon și un înger au căzut pradă unui sentiment primordial și obscur: iubirea. Ochii ei chihlimbarii au rămas fixați pe chipul inexpresiv al
UN ÎNGER ŞI UN DEMON de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 1894 din 08 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369149_a_370478]
-
ținut binecuvântat de Creator, unde, în marea sa dragoste față de acei oameni, a îngrămădit toate cele de trebuință, încă și mai mult pe deasupra. Ori de câte ori pământul era adâncit în bezna cea profundă, trebuiau să scoată la iveală Piatra Sacră, păstrată în adâncurile Muntelui Sfânt, pentru a face lumină și a da căldură, pentru a dărui sănătate și vindecare, celor mai puțin favorizați de soartă, precum și pentru a-i înspăimânta pe venetici, născuți din colb de copite și mâncători de păstramă crudă, bătucită
LEGENDA LUI GETIC- COPILUL CU INIMĂ DE AUR de ARON SANDRU în ediţia nr. 1907 din 21 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369150_a_370479]
-
și nimic nu are forța necesară ca să rețină atenția ori să-l distreze vreme îndelungată pe omul tot mai plictisit și mai năzuros al prezentului. Și încă ceva ce demonstrează că în ciuda lustrului său exterior, omul de azi păstrează în adâncurile insondabile ale sufletului legătura de rudenie cu omul primitiv, care știm că practica inticiuma (consuma totemul). Dar omul modern nu-și „devorează” idolii săi de o clipă: stele de cinema, sportivi, vedete ale muzicii, oameni politici? f) Asimetria Consecință a
PREZENTUL de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1917 din 31 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369212_a_370541]
-
Jos, renii cuvintelor trăgeau poemele pe banchizele albe și tu le primeai cu un sărut. Aș fi vrut să devin un poem ca să simt atingerea buzelor tale. dar mările se ascundeau în noi cu zâmbete gioconde. Te-am strigat din adâncuri, dar noaptea polară trecea spre zenit și obosit am adormit în brațele trandafirului pictat pe o mare. tăgadă nu-i Tăgadă nu-i și-n clipele arzânde mă ninge dorul cu clipiri verzui că beau izvor din mâna ta, iubire
PICTURA DIN SUFLET de LEONID IACOB în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369262_a_370591]
-
bolnavului care, renunțând la lupta cu boala, face inutile toate eforturile depuse de medici pentru salvarea lui... Câtă dreptate avea acel părinte de la începutul creștinismului când spunea: Iubește și apoi fă ce vrei! Taman așa, pentru că cel care iubește din adâncul inimii întreaga creație, va merge toată viața pe calea Domnului, cale recomandată cu insistență de mărturisitorul Petre Țuțea, prin urmare va ști și va vrea să făptuiască numai binele. --------------------------------------- George PETROVAI Sighetu Marmației 31 martie 2016 Referință Bibliografică: George PETROVAI
VIITORUL de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1919 din 02 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369213_a_370542]
-
doar din dorința de a-l încredința pe Ponțiu Pilat că acesta era într-adevăr mort, deoarece procuratorul era omul care nu credea decât având dovezi incontestabile. Monedele de aur n-au mai fost găsite niciodată, prețioasa comoară dispărând în adâncurile pământului. Apoi, tot cam în vremea aceea, în Samaria un fals profet, un înșelător, reuși să adune o mulțime de oameni pe muntele Garizim pentru a dezgropa niște vase sfinte care se spuneau că erau de pe vremea lui Moise. Samaritenii
ROMANUL ANCHETA LA FINAL. EPILOG de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1919 din 02 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369237_a_370566]
-
pielea lui - tobe/ iar noi vom dansa. Se crapă de ziuă, cerul se desparte tremurător de pământ. În cer nu există asasinate, nici alte păcate. Noah 7 Numărat, judecat, pedepsit, Înot pe spate, voios, O durere din adânc, ... Din care adânc? Nu suntem oare, frunze Sau trestii gânditoare? Adânc este doar Oceanul, Spun, „quia absurdum est” , Un protest, dar ce folos? Mă apropii de mal, Doamne ce nuferi, ce nalbe? Plutim de la un mal la altul. Aceasta e trecerea? Disprețuim noi
NOAH 6 de BORIS MEHR în ediţia nr. 2139 din 08 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374167_a_375496]
-
înțelesuri, atâtea stări sufletești care se contopesc cu tabloul dându-i valoare, aură, dăinuire, substanță. Aici, în aceste poezii întrezărim sufletul poetului cel cuprins de tristețe, nostalgie, durere, compasiune, dar și de speranță, bucurie de copil nedisimulată, pură venită din adâncul sufletului său, și revărsată în sufletul nostru cu dărnicie. Aceste poezii, alături de cele de dragoste sunt poeme adevărate la care un suflet simțitor lăcrimează în taină încărcându-se de ceea ce îi lipsește: iubire, simțire, mângâiere, taină, preacurat. Multe din poeziile
ALE TALE VERSURI TOATE de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 2209 din 17 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374192_a_375521]
-
cea mai isteață închisă-n contur de os, liniște nu există doar prefaceri urcătoare, sub semnul spiralei hrănindu-se cu ispitele gândului. Cât poate să fie înaltul de nu-l putem vedea cu nimic? Și cât de adânc poate fi adâncul de nu ajungem la el? Doamne, totul se naște atât de abstract în circumvoluțiile crierului oricum nefolosite și timpul se grăbește... Referință Bibliografică: Sub semnul spiralei / Llelu Nicolae Vălăreanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1271, Anul IV, 24 iunie
SUB SEMNUL SPIRALEI de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 1271 din 24 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374242_a_375571]
-
purtat de toate nostalgiile însă mai frumos mi se părea când ajungeam pe platoul românesc. Mă simțeam bine plutind ca o lumină deasupra pământului. Odată, când am trecut de vamă, era o seară splendidă. Stelele le vedeam mascate ca din adâncul unei fântâni. Culorile cerului parcă mugeau ca de o mie de ani nealterate. Totul se răsfrângea peste pământ și vedeam în fața ochilor o frumusețe demoralizantă. Am început să prind cuvinte după cuvinte. Atunci am văzut că sunt în România. Mi-
AMINTIRI DIN VERILE COPILĂRIEI de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1271 din 24 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374245_a_375574]
-
cadru pe un plan adunat, cu o tendință de înălțare; aceasta pentru a sugera ideea și învățătura teologică a faptului dumnezeiesc de coborâre a lui Dumnezeu la om, la oameni, "ca toți să fie una" și să-i ridice din adâncul păcatului la înălțimea Împărăției celei cerești. "Siloane, munte Sfânt al lui Dumnezeu și Ierusalim, ridică-ți ochii tai împrejur și vezi pe fiii tăi adunați întru tine; că iată au venit de departe să se închine Împăratului Tău. Pace peste
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI DESPRE PRAZNICUL INTRĂRII DOMNULUI IISUS IISUS HRISTOS ÎN IERUSALIM – DUMINICA FLORIILOR [Corola-blog/BlogPost/362091_a_363420]
-
ce-și va fi pus amprenta asupra întregii creații. Nu ne este străină nici cunoașterea acesteia ca formă a omului care privește cerul și pământul, pentru a înțelege că lumea de jos este „harta celei de sus”, nici existența în adâncul pietrei pe care, asemeni unei ficțiuni, am văzut-o și am uitat-o, chiar dacă veșnic rămâne acolo. De aici și până la finalul cărții, Tăcerea își poartă „magia limbajului”, între o poetică a absenței rostirii, a abstracțiunii și o poetică a
„METAFORA TĂCERII” LA THEODOR RĂPAN de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 448 din 23 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362096_a_363425]
-
uitării, cernem noroiul la limita dintre suflet și lut, cu tristețea brațelor rotunjite în îmbrățișări goale de noi. satisfăcuți agonizăm într-un zâmbet, preludiu unei iubiri frânte într-un recviem. parteneri cu nepăsarea devorăm nemulțumiri. dar cine să spargă oglinda adâncului? Referință Bibliografică: .Parteneri cu nepăsarea / Agafia Drăgan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2349, Anul VII, 06 iunie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Agafia Drăgan : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu
.PARTENERI CU NEPĂSAREA de AGAFIA DRĂGAN în ediţia nr. 2349 din 06 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/362217_a_363546]
-
să ne dezrădăcinăm de ethosul românesc, de esența spirituali¬tă¬ții și culturii strămoșești. De aici înțelegem că, după cum sentimentul religios se justifică ontologic înlăuntrul firii omenești, fiind înnăscut într-însa, Ortodoxia reprezintă prin definiție „esențialitatea poporului român“. „Ortodoxia este adâncul nostru. Faptul că este al nostru nu trebuie să fie motiv de închipuire că noi am creat-o și deci ne putem și lipsi de ea, fie înlocuind-o cu ceva analog, fie lăsând locul liber. Fără acest adânc nu
CÂTEVA REFERINŢE DESPRE ELEMENTELE UNEI REALITĂŢI ŞI SPIRITUALITĂŢI AUTENTIC ORTODOXE – SCURTĂ APOLOGIE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1911 din 25 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378572_a_379901]
-
este adâncul nostru. Faptul că este al nostru nu trebuie să fie motiv de închipuire că noi am creat-o și deci ne putem și lipsi de ea, fie înlocuind-o cu ceva analog, fie lăsând locul liber. Fără acest adânc nu mai putem avea ceva al nostru. Ne pierdem pe noi înșine“, conchide Părintele Profesor Dumitru Stăniloae („Poziția domnului Lucian Blaga față de Creștinism și Ortodoxie“, p. 24). Despre identitate națională prin credința ortodoxă Pe de altă parte, Profesorul Ioan Savin
CÂTEVA REFERINŢE DESPRE ELEMENTELE UNEI REALITĂŢI ŞI SPIRITUALITĂŢI AUTENTIC ORTODOXE – SCURTĂ APOLOGIE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1911 din 25 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378572_a_379901]
-
Tătar Asculta -n zori cum ne vorbește marea... când stelele se sting în orizont de ape își plimba valul liniștea spre zarea ce în lumina își deschide pleoape...! E-un murmur înțeles , de vrei să-l știi ce vine din adâncuri,de pământ și ape e glas șoptit din noapte,celor vii... eternitatea-i zbuciumul de-aproape! Cărările de bărci pierdute-n zări istorii vii din vremi, ce par pierdute iubiri sacrificate în nisipuri și trădări... apele albastre au taine ,neștiute
ASCULTĂ de LUCIAN TATAR în ediţia nr. 2282 din 31 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/378712_a_380041]
-
veghe erau aprinse pe puntea vasului. -E o noapte senină și clară magistre Ruthavan! șopti Genarius Muso nevrând astfel să deranjeze. -E adevărat, e una din cele mai senine nopți din călătoria noastră. -Ce credeți că este cerul magistre? -E adâncul cel mai adânc, prietene Muso, marea toată e cu mult prea mică față de adâncimea cerului. Și e locuința celui Preaînalt. Tăcură amândoi, privind cerul. -Ce credeți că veți afla la Ierusalim, magistre? întrebă Muso. -E greu de spus prietene! Ah
ANCHETA.(FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A TREIA- AL SAPTELEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1829 din 03 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378610_a_379939]