KorAP: Find »[drukola/base=adoptator & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...160 161 162 ...178 >

4,426 matches

Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391

temă care s-a conturat în plus face referire la stresul determinat de relația cu asistenta maternală. Dat fiind faptul că, în majoritatea cazurilor, între momentul atestării și cel al încredințării copilului se scurge o perioadă destul de lungă de timp, adoptatorii au timp să pregătească momentul plasamentului. O singură respondentă ne-a expus problemele cauzate de plasamentul pe neașteptate, într-o perioadă scurtă de timp de la atestare, a unui copil care, prin tulburările de nutriție și problemele emoționale a făcut acomodarea

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
perioadă scurtă de timp de la atestare, a unui copil care, prin tulburările de nutriție și problemele emoționale a făcut acomodarea foarte dificilă: eram total nepregătită... nu aveam nimic din ce-i trebuie unui copil. Cea mai importantă resursă pentru părinții adoptatori în acest momentul o reprezintă familia extinsă și prietenii. Adoptarea instantanee a status-rolului parental. Sintagma este întâlnită la Barth și Berry (1988) și preluată ulterior și de alți autori. Potrivit acestora, părinții adoptatori resimt presiunea de a trata copilul adoptat

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
copil. Cea mai importantă resursă pentru părinții adoptatori în acest momentul o reprezintă familia extinsă și prietenii. Adoptarea instantanee a status-rolului parental. Sintagma este întâlnită la Barth și Berry (1988) și preluată ulterior și de alți autori. Potrivit acestora, părinții adoptatori resimt presiunea de a trata copilul adoptat ca fiind al lor. Această presiune creează însă anxietate părinților, și în special mamelor care pun la îndoială abilitățile lor de a înțelege și de a răspunde imediat nevoilor copilului (șapte respondente din

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
în această sferă. Un rol important l-a avut forma și calitatea măsurii de protecție de care a beneficiat copilul anterior. Ca și caracteristici comune copiilor adoptați, după vârsta de șase luni, au fost manifestările de timiditate și anxietate în raport cu adoptatorii în perioada imediat următoare plasamentului (șapte cazuri din zece). Trei copii adoptați din centre de plasament, după vârsta de 2 ani au manifestat apatie, retragere în sine, indiferență față de stimuli. Cele mai importante probleme au fost prezentate de o respondentă

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
asistență maternală (patru cazuri din zece), ruptura de familia de plasament a fost un factor de stres important atât pentru copil, cât și pentru adoptatori. Suportul asistenților maternali în pregătirea mutării copilului a fost considerat o resursă importantă de către părinții adoptatori și apreciat pozitiv. O respondentă asociază perioada de acomodare cu o perioada de "convalescență" a copilului căruia "îi era dor" de asistenții maternali. Un factor de stres mai puțin dezbătut în literatura de specialitate, face referire la legătura familiei adoptive

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
respondentă asociază perioada de acomodare cu o perioada de "convalescență" a copilului căruia "îi era dor" de asistenții maternali. Un factor de stres mai puțin dezbătut în literatura de specialitate, face referire la legătura familiei adoptive cu asistentul maternal. Majoritatea adoptatorilor se întreabă dacă trebuie să păstreze această legătură, pe ce perioadă și ce formă să ia comunicarea. Afecțiunea pe care copilul o manifestă față de asistenții maternali adeseori este îngrijorătoare pentru adoptatori. "Iubirea instantanee" pe care ei se simt responsabili să

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
mult timp observării copilului și interacțiunii cu el. Două dintre respondente au resimțit nevoia unei pregătiri speciale, motiv pentru care au apelat la servicii specializate: cursuri pentru părinți, respectiv consiliere psihologică. Informațiile, deși ar trebui să fie resurse pentru părinții adoptatori în construirea relației cu copiii adoptați și stimularea lor în procesul de dezvoltare, prin lipsă ele devin factori de stres. Insuficiența informațiilor și neîncrederea în veridicitatea informațiilor primite, reprezintă un factor de stres în măsura în care conduc la nevoia de aprofundare și

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
în comportamentul lui, dacă anumite reacții sunt de moment, sunt accidentale sau trecătoare sau îi stau în caracter și trebuie să le corectăm... dacă ar fi crescut cu noi aș fi știut asta. Barth și Berry (1988), semnalau neajunsul părinților adoptatori de a primi în momentul adopției un dosar cu date factuale, care de cele mai multe ori se rezumă la informații medicale și despre istoricul de plasament. Ce lipsește părinților adoptatori cel mai des sunt informațiile de zi cu zi despre comportamentul

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
aș fi știut asta. Barth și Berry (1988), semnalau neajunsul părinților adoptatori de a primi în momentul adopției un dosar cu date factuale, care de cele mai multe ori se rezumă la informații medicale și despre istoricul de plasament. Ce lipsește părinților adoptatori cel mai des sunt informațiile de zi cu zi despre comportamentul copilului, în contextul cărora să interpreteze reacțiile acestuia. În general însă, am constatat pentru această perioadă o preocupare mai intensă a părinților adoptatori de a evalua și identifica și

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
istoricul de plasament. Ce lipsește părinților adoptatori cel mai des sunt informațiile de zi cu zi despre comportamentul copilului, în contextul cărora să interpreteze reacțiile acestuia. În general însă, am constatat pentru această perioadă o preocupare mai intensă a părinților adoptatori de a evalua și identifica și problemele și nevoile medicale ale copilului și mai puțin cele psihologice. În două cazuri s-a identificat un comportament de evitare a solicitării și căutării de informații despre părinții biologici. Principala cauză este anxietatea

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
7 luni. Majoritatea copiilor care au prezentat anterior adopției probleme medicale au înregistrat o ameliorare a sănătății lor, dar în proporții diferite în funcție de o serie de factori: timpul petrecut în instituție, tipul problemelor avute, informațiile corecte oferite de specialiști părinților adoptatori, tratamente efectuate. Cele mai frecvente probleme medicale au fost: imunitatea scăzută (șapte copii din zece), rahitism (patru copii), greutate scăzută (trei copii), anemie (doi copii), distrofie (doi copii), înălțime mică (doi copii). În toate cazurilor identificăm o disponibilitate ridicată a

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
efectuate. Cele mai frecvente probleme medicale au fost: imunitatea scăzută (șapte copii din zece), rahitism (patru copii), greutate scăzută (trei copii), anemie (doi copii), distrofie (doi copii), înălțime mică (doi copii). În toate cazurilor identificăm o disponibilitate ridicată a părinților adoptatori de a investi în copiii adoptați din dorința de a rezolva și elimina aceste probleme de sănătate. O sursă a acestei disponibilități este responsabilitatea ridicată pe care părinții adoptatori o resimt în raport cu acești copii, o cauză fiind aceeași teamă de

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
doi copii). În toate cazurilor identificăm o disponibilitate ridicată a părinților adoptatori de a investi în copiii adoptați din dorința de a rezolva și elimina aceste probleme de sănătate. O sursă a acestei disponibilități este responsabilitatea ridicată pe care părinții adoptatori o resimt în raport cu acești copii, o cauză fiind aceeași teamă de a nu fi acuzați de neglijență în creșterea copilului. O mamă adoptivă spunea: trebuie să ai mai multă grijă de el decât de copilul tău. Serviciile medicale accesibile sunt

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
abilităților intelectuale și a particularităților atitudinal-comportamentale devine centrală. Din punct de vedere emoțional, după perioada de acomodare, majoritatea părinților semnalează atitudini și comportamente pozitive ale copilului în raport cu ei. O particularitate a copiilor adoptați este manifestarea afecțiunii, uneori excesivă, față de părinții adoptatori, ceea ce conferă mamelor adoptatoare un sentiment pozitiv, de împlinire. O respondentă spunea: Dacă-mi spune odată pe zi mami te iubesc sunt topită toată ziua, or el îmi spune de zeci de ori. Acesta este și rolul lui. Aceste răspunsuri

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
particularităților atitudinal-comportamentale devine centrală. Din punct de vedere emoțional, după perioada de acomodare, majoritatea părinților semnalează atitudini și comportamente pozitive ale copilului în raport cu ei. O particularitate a copiilor adoptați este manifestarea afecțiunii, uneori excesivă, față de părinții adoptatori, ceea ce conferă mamelor adoptatoare un sentiment pozitiv, de împlinire. O respondentă spunea: Dacă-mi spune odată pe zi mami te iubesc sunt topită toată ziua, or el îmi spune de zeci de ori. Acesta este și rolul lui. Aceste răspunsuri de altfel, sunt în

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
concordanță cu rezultatele cercetării cantitative, care arătau un impact pozitiv semnificativ asupra relației mamei cu copilul în condițiile în care atitudinea copilului era una favorabilă. Prin urmare, atitudinea copilului în raport cu părinții, în general nu creează probleme. Mai problematice pentru părinții adoptatori sunt întârzierile în dezvoltarea cognitivă și a limbajului și atitudinile și comportamentele sociale negative ale copilului și dificultățile lui de integrare. Șase dintre copiii ale căror mame au participat la studiu frecventează o instituție de învățământ (grădiniță sau școală). Trei

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
reminiscențele de comportament învățat în centrul de plasament. O altă mamă semnalează dificultatea de adaptare a copilului, fiind "neajutorat" și "slăbuț", condiții în care a fost agresat de alți copii. Deși conștientizează aceste probleme este interesant de constatat că, părinții adoptatori nu mai identifică mecanisme de coping și resurse la fel de eficiente. În cazul copiilor cu dificultăți de vorbire, doi dintre copii au frecventat un logoped, problemele fiind rezolvate. În cazul celui de-al treilea copil, deși i s-au recomandat ședințe

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
Deși vârsta copiilor este cuprinsă în momentul studiului între 2 și 8 ani, niciuna dintre respondente nu au găsit "momentul potrivit" pentru a-i spune copilului faptul că a fost adoptat. Motivele pentru care amână se nasc din temerile părinților adoptatori că ar putea fi părăsiți. Momentul când va afla este pentru mine o teamă să nu-l pierd, afirma una dintre respondente. Un alt motiv este acela că, ar putea deteriora relația cu copilul. Mi-e frică să nu-l

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
constrângeri specifice, resurse și strategii de coping diferite. O primă concluzie ar fi aceea că, pe lângă stresul principal al adopției unui copil, care intră în familie cu o serie de caracteristici și particularități care adeseori pun la încercare resursele familiei adoptatoare, se acumulează o serie de alți factori care afectează într-o măsură mai mare sau mai mică adaptarea. Un prim indicator al adaptării îl reprezintă calitatea relațiilor dintre membrii familiei. Constatăm legături bine consolidate în timp. Afecțiunea pe care copiii

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
de reconstrucție a "poveștii" adopției a putut genera erori în redarea datelor în cadrul interviului narativ. Capitolul 7 Opinii, atitudini și comportamente față de adopție 7.1 Aspecte teoretice 7.1.1 Delimitări conceptuale 7.1.2 Atributul/atributele care stigmatizează părinții adoptatori 7.1.3 Opinii și atitudini față de adopție 7.1.4 Trăirea stigmatizării 7.2 Designul cercetării 7.3 Rezultatele cercetării 7.3.1 Percepția asupra parentalității și asupra rolului copilului în familie 7.3.2 Percepția socială a adopției

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
4 Trăirea stigmatizării 7.2 Designul cercetării 7.3 Rezultatele cercetării 7.3.1 Percepția asupra parentalității și asupra rolului copilului în familie 7.3.2 Percepția socială a adopției copiilor ca proces 7.3.3 Percepția socială a părinților adoptatori 7.3.4 Percepția copiilor adoptați la nivel social 7.4 Concluzii 7.1 Aspecte teoretice 7.1.1 Delimitări conceptuale Este dovedit faptul că, stigmatizarea socială produce efecte profunde asupra persoanelor, periclitând stima de sine, autopercepția, identificarea cu grupul

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
celorlalte persoane; 2. atitudinea față de persoana stigmatizată; 3. trăirile persoanei stigmatizate. Toate aceste trei elemente vor fi prezentate mai jos, particularizând problematica stigmatizării asupra adopției și asupra actorilor implicați în acest proces. 7.1.2 Atributul/atributele care stigmatizează părinții adoptatori Orientările pronataliste pot opera la multiple niveluri: cultural, când procreerea și maternitatea sunt percepute ca fiind "naturale" și centrale pentru identitatea umană; ideologic, când "mandatul" maternității devine o obligație patriotică, etnică sau eugenică; psihologic, când procreerea se identifică cu deciziile

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
răspunsurile cu privire la percepția socială a adopției și la stigmatizare: 1. legătura biologică este importantă pentru formarea atașamentului și a relației de iubire dintre părinte și copil, lipsa acestora în cazul adopției determinând o relație părinte-copil inferioară (second best), 2. părinții adoptatori nu sunt părinți reali 361. O a treia temă identificată de Miall 362 face referire la stigmatizarea copiilor adoptați considerați a fi second rate ca urmare a faptului că nu li se cunoaște trecutul genetic. O serie de autori consideră

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
au adoptat sau aveau în momentul studiului copii încredințați in vederea adopției. Marea majoritatea a răspunsurilor au contribuit la construcția unei imagini similare a familiei adoptive cu cea biologică. Respondenții au considerat în mare măsură că, experiențele trăite de părinții adoptatori sunt similare cu cele ale părinților biologici, la fel și sentimentele mamelor și ale taților adoptatori comparativ cu ale mamelor și taților biologici. Totodată însă, respondenții au respins constructul social potrivit căruia, copiii adoptați prezintă mai multe riscuri în dezvoltare

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
au contribuit la construcția unei imagini similare a familiei adoptive cu cea biologică. Respondenții au considerat în mare măsură că, experiențele trăite de părinții adoptatori sunt similare cu cele ale părinților biologici, la fel și sentimentele mamelor și ale taților adoptatori comparativ cu ale mamelor și taților biologici. Totodată însă, respondenții au respins constructul social potrivit căruia, copiii adoptați prezintă mai multe riscuri în dezvoltare decât copiii biologici. Mai mult, studiul realizat de Miall 371 indică acordarea de către respondenți a unei

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]