7,836 matches
-
transformări profunde, de așezare într-o direcție cu noi coordonate politice, sociale și economice. Astfel, putem accepta schimbările sau nu, problema importantă este de a ne adapta lor atunci când este benefic pentru toate părțile interesate. În contextul actual, pentru creșterea afirmării în cercetare prin managementul calității, organizațiile sunt conștiente din ce în ce mai mult de necesitatea de a satisface toate părțile interesate, altfel spus nu numai clienții lor, dar și însăși personalul lor, proprietarii sau acționarii lor, furnizorii, partenerii și mediul social. Această nouă
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3159]
-
sinucidere și prima criză simțită ca ,,o dispariție a unei importante cantități din mine însumi"253. Sfârșitul romanului Întâmplări în irealitatea imediată va coincide cu prima criză conștientă a naratorului-personaj, pe de o parte, iar pe de ală parte cu afirmarea clară a dorinței de a scăpa de sinele care i-a fost dat: ce bine ar fi fost să înlocuiesc eu paiața cea mică și veselă! Între cărți și mingii, înconjurat de obiecte curate, așezate corect pe o coală de
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
de sănătate sau a preveni riscurile asociate cu obezitatea și sedentarismul. Sunt însă și clienți care fac fitness strict pentru a arăta bine, deoarece, în multe situații, un trup frumos lucrat și radiind de sănătate este un argument tacit în afirmarea socială și, poate, chiar în carieră. 3.2. Misiunea și obiectivele firmei “Dacă nu știi unde mergi, nu contează cum ajungi acolo!“ 27 Odată aparută ideea de a crea un complex de fitness pentru piața orașului, următorul pas care a
Managementul complexului de fitness by Cătălin Constantin Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/1650_a_3075]
-
socială, întrucît studiază comportamentul uman (Lionel Robbins), sau acțiunea umană (Ludwig von Mises). Cu astfel de întrebări s-au frămîntat filosofii și economiștii întemeietori ai teoriei economice. Interesul față de economie a sporit foarte mult, iar asta și datorită dificultăților de afirmare ale științei economice și perspectivelor sumbre ale realității economice. Se pricepe cu adevărat cineva să ne aducă prosperitatea? Aici pînă și economiștii au îndoieli serioase. Cred așadar că știința economică se află în criză. O criză pe care sunt chemați
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
dota ființa umană cu capacități proprii pune în mod ineluctabil problema gestionării mediului său de viață, a polis-ului. Valoarea omului nu poate fi recunoscută decît după regîndirea raportului dintre om și Dumnezeu. Acest lucru l-a încercat Renașterea italiană. Afirmarea capacităților proprii omului așa cum o face umanismul implică absența ierarhiei atotprezente în perioada feudală. Umanitatea omului este una, fiecare trebuie deci să aibă un raport identic și direct cu Dumnezeu. Principiul coincidenței contra-riilor, enunțat de Nicolaus Cusanus, arată că toți
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
destinului. Binele nu e prin urmare rezultatul unui hazard, ci este definit de către cetățenii înșiși, de unde trecerea la gestionarea tehnică și politică a socialului. Bulversarea și sfidarea majoră adusă de modernitate și de umanism constă în contestarea "ordinii naturale" și afirmarea faptului că responsabilitatea gestionării cetății și controlul acțiunilor umane revin oamenilor, ceea ce evident nu e lipsit de riscuri. Machiavelli era conștient de existența acestor riscuri, pentru că oamenii au capacități limitate. Totuși, sfidarea modernității se accelerează atunci cînd virtutea se extinde
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
din toate triburile din zonă? Ansamblului societăților amerindiene cărora Claude LéviStrauss le-a demonstrat unitatea metodologică profundă? La rîndul lor, autori ca Alain Touraine, Cornelius Castoriadis 47 sau Claude Lefort încearcă, susținînd noțiunea de subiect colectiv, să tempereze tensiunea dintre afirmarea libertății de alegere, de la care se revendică individualismul și abordarea holistă, care consideră că alegerile sunt înscrise în întregul social, care are a priori un sens și o acțiune specifică. Din perspectiva funcționalismului lui Malinovski, individualismul metodologic ar trebui să
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
reproducției sociale, singurul garant al echilibrului psihologic al indivizilor. Ordinea previne riscul de anomie, după cum ierarhia este o garanție împotriva riscurilor. De aici dimensiunea clar conservatoare a funcționalismului. În schimb, structuralismul lui Lévi-Strauss pare a privilegia valori precum diferențierea și afirmarea identităților specifice. Important ar fi ca societățile și indivizii să-și pună identitatea lor singulară la egală distanță de confuzia cu ceilalți, ca și de înstrăinarea absolută care ar interzice orice raport cu aceștia. Opoziția dintre individualism și holism este
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
copii care trăiesc cu convingerea ca pentru ei nu exista șanse, ca sunt pentru totdeauna abandonați sau marcați de neîmplinire. Sentimentul cel mai acut este ca familia, cartierul si chiar școala nu le mai pot oferi un cadru prielnic de afirmare, ci ca au ajuns sa reprezinte, pentru ei cel puțin, adevărate "medii ostile". Necesitatea unui Cod penal pentru minori, cod care exista în perioada interbelica, devenise evidenta la începutul secolului al XXI-lea, iar Ministerul Justiției organiza, în aceeași perioada
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3140]
-
adevăr, în faptul cmetodele cele mai bune sunt și cele mai dificile”. TRIADA REUȘITEI ÎN ACTIVITATEA EDUCAȚIONAL Colaborarea școlii cu familia trebuie saibla bazunificarea întregului ansamblu de măsuri menite scontribuie la educația elevilor în spiritul reglementărilor privind „drepturile copilului, pentru afirmarea deplina personalității fiecăruia, potrivit potențialului său nativ, al mediului familial și social creat în etapa actuală". Ideea de mai sus își găsește concretizarea într-un sistem care asigur colaborarea școlii cu familia și creșterea eficienței muncii educative. Acest sistem poate
MĂRTURII DE LA CATEDRĂ by TASIA AXINTE () [Corola-publishinghouse/Science/1657_a_2968]
-
educaționalindicfaptul că, de regulă, activitatea de învățare este plurimotivatfiind susținutde un ansamblu de motive ce diferla elevii buni fațde cei slabi la învățătură. In timp ce elevii buni vorbesc despre dorința de a ști cât mai multe, despre dorința de afirmare, despre prestigiu, elevii slabi vorbesc despre teama de eșec, despre dorința de a obține note satisfăcătoare pentru a promova clasa ori evitarea conflictelor cu părinții. Elevii care au o opinie bundespre competența lor vor alege sse angajeze într-o sarcinși
MĂRTURII DE LA CATEDRĂ by TASIA AXINTE () [Corola-publishinghouse/Science/1657_a_2968]
-
Rezultat firesc al cerințelor unei societăți în care tendințele de înnoire trebuia, să se împletească cu preocupările pentru trecut, istoriografia pașoptistă ne apare, înainte de toate, ca produsul unui efort colectiv, în care s-au contopit diferitele inițiative și acțiuni individuale. Afirmarea ei nu s-a realizat totuși decât treptat; de pe altă parte, Dacă sub raportul atitudinii față de trecut și față de importanța cunoașterii acestuia, cărturarii vremii se plasează pe poziții asemănătoare, identice chiar uneori, contribuția concretă a fiecăruia dintre ei la dezvoltarea
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
elocvenței sale, fiind apreciat de marii diplomați ai Europei întruniți în congres. 28 CAPITOLUL III Mihail Kogălniceanu și independența României în istoriografia românească din perioada interbelică În dezvoltarea istoriografiei, perioada celor două războaie mondiale constituie o etapă aparte, de puternică afirmare pe plan național și internațional. Ea continuă în bună parte unele tendințe afirmate anterior. Transformările care s-au petrecut însă după 1900 la nivelul întregii societăți românești, desăvârșirea statului național unitar au asigurat condiții superioare de manifestare a vieții culturale
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
urmau să fie suportate de Rusia. Traseul trupelor ruse a fost fixat în detaliu, urmând ca Bucureștiul să fie ocolit. Pentru a menține raporturile cu autoritățile române urmau să fie numiți comisari. Convenția a reprezentat un moment important pe calea afirmării de sine stătătoare a României. În același timp s-au luat măsuri de organizare de apărarea a României. A fost decretată mobilizarea armatei și a gărzii civile. Forțele armate române numărau în total 120 000 de oameni, din care 58
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
Kogălniceanu, scriitorul, că „Poarta otomană a împiedicat dezvoltarea României, a refuzat să se înțeleagă cu noi și a respins cererile noastre „cele mai drepte”arată că patriotismul trebuie să îndemne pe „reprezentanții națiunii” să voteze această convenție, care e o afirmare a statului nostru și o descătușare de suzeranitate turcească. Era o necesitate logică - sublinia autorul în continuare - ca la 1877, poporul român să rupă aceste ultime fire de legătură cu Imperiul otoman și să-și cucerească independența statală absolută. 44
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
turci, au provocat în Rusia, dorința de a interveni în conflict în calitate de protectoare a creștinilor din Balcani. Imperiul Otoman s-a mai confruntat cu o răscoală antiotomană în Bulgaria în 1876, cu războiul sârbo muntenegreano-otoman dar și revoluția junilor turci. Afirmarea naționalităților în Balcani a făcut impracticabilă orice reformă venită de la Constantinopol. În Rusia, naționalismul panslav a câștigat și a impus războiul ca soluție a crizei. Anii 18751876-1877 sunt marcați de luările de contact între Curțile din Viena și Snakt Petersburg
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
națională. 80 Independența pentru care au luptat înaintașii noștri și pe care Mihai Eminescu o numea „Acel prinț care dormea cu sceptrul și coroana alături” și-a recăpătat adevărata semnificație în perioada următoare. Ea a constituit un moment de maximă afirmare a națiunii române. Acțiunea militară a avut ca suport un puternic efort material al diferitelor categorii sociale, concretizat în subscripții benevole și ofrande, ea fiind însuflețită și imortalizată de cei mai de seamă cărturari ai vremii. Trebuie să subliniem în
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
și înălțimile se simt ispitite de lume și o doresc, îi dau târcoale circumterestre, o pețesc. Atât poemul eminescian cât și emoționanta piesă de teatru a lui Marcel Pagnol (e o piesă de tinerețe, se numește Jazz) iau sfârșit prin afirmarea supremației cugetului și purității; nu-i mai puțin adevărat că Hyperion și profesorul Blaise (ispitit în anii nebunatici de un lumesc ritmat de muzică de jazz) n-au rămas insensibili la chemările vieții sublunare, că aripile acestuia din urmă au
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
material pânza gândurilor."436 Material vs. spiritual constituie axa opoziției doamna T.Emilia Răchitaru. Granițele narative și stilistice nu sunt deloc relative, ci precise, trasate repetat. Camil Petrescu insistă, tocmai cu o astfel de motivație, dar urmărind, în același timp, afirmarea obtuzității și inexpresivității, asupra materialității trupești specifice aceluiași personaj feminin, Emilia: aceasta are sân "turtit ca o minge caldă", genunchiul "neted și lucios ca sideful deasupra" dobândește, când este flexat, "două îndoituri de carne grasă, ca două toarte de vas
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
era avansată, până ce nu o întemeia pe cele mai controlate probe " - iată-l pe Ovid Densusianu profesorul văzut la cursurile sale de unii din elevii săi. Fiecare lecție era pildă de știință sigură, înal de metodă riguroasă, de prudență în afirmarea adevărurilor, izvor nesecat de sugestii pentru cercetătorii studioși. În cursul din ziua de luni, comentează pe larg scriitori ca: Henri de Regnier, Emille Verharem, Paul Forz, Frances Viele-Griffin, Stuart Merill, Charles Van Lerberghe și alți poeți francezi. Erau niște prelegeri
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
atrage atenția asupra sa. Atunci când nu obține un răspuns care să-l bucure, va înceta să mai facă eforturi de exprimare orală, emisiile sale sonore rămânând la nivelul funcției fiziologice și al celei ludice, dar lipsindu-le intenția explicită de afirmare a personalității, de comunicare. Faptul acesta este valabil și la copiii auzitori care nu primesc răspunsuri la emisiile lor verbale timpurii. Este vorba, în special, despre copiii instituționalizați: oricât de inimoasă ar fi supraveghetoarea unei încăperi cu zece paturi, ea
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
a mesajului; • funcția de luare în posesie este însoțită de gesturi complementare; • funcția persuasivă se evidențiază prin gesturi insistente și agresive; • funcția emoțional-afectivă: exprimarea verbală, neprimind răspunsurile așteptate, este completată cu efuziuni care să-i confirme recepționarea mesajului; • funcția de afirmare a personalității este cea care obligă subiectul normal ori deficient să recurgă la limbaj, având nevoie de dovada limpede că receptorul a luat la cunoștință emisiunea emițătorului; ea face ca deficientul de auz să insiste mai mult ca subiectul auzitor
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
de auz să insiste mai mult ca subiectul auzitor; • funcția evaluativă (orientativă) se deosebește de cea a auzitorului doar în cazul exteriorizării concluziilor (care, de multe ori, rămân nerostite). În schimb, în ceea ce privește funcțiile motivaționale ale limbajului (limbajul emoțional, limbajul drept afirmare a sinelui, reacțiile vegetative și spirala vicioasă), deosebirile sunt mult mai mici96. Toate aceste diferențe intime ale limbajului dintre individul sănătos și cel cu probleme de auz dau (și) diferențele psihice și de adaptare la comunitate. Dezorganizarea limbajului duce după
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
conflictul dintre starea de implicație socială În responsabilități ( ca aceea de activitați școlareă și starea de delăsare, conflictul dintre atenție și bunavoință față de cei din jur și nepolitețe, conflictul dintre excese de ordine și dezordine (mai accentuateă și conflictul dintre afirmarea de sine și timiditate. Între timp, În Europa s-au ocupat de studiul adolescenților Kurt Lewin și S. Freud, deși optica acestuia din urmă a fost foarte mult discutată. Freud nu s-a ocupat În mod special de adolescenți, dar
MODALITĂŢI DE PREVENIRE A CONDUITEI AGRESIVE by LIDIA CRAMARIUC () [Corola-publishinghouse/Science/1629_a_2944]
-
Examenul de conștiință dureză de la caz la caz Între 1-3 ani, apoi se atenuiază, dispărând Între 16-17 ani. Urmeză epoca sensibilă și pudică a Închiderii În sine. Adolescentul caută să-și cunoască propriul personaj transformat. 3. Perioada de exaltare și afirmare constituie o reacție Împotriva sterilelor lui visări de odinioră. Constrângerea este cu atât mai greu suportabilă , cu cât cel ce devine obiectul ei se crede de multă vreme egal cu sfătuitorii săi. Impulsivitatea, necenzurată Încă suficient de autoinhibițiile impuse de
MODALITĂŢI DE PREVENIRE A CONDUITEI AGRESIVE by LIDIA CRAMARIUC () [Corola-publishinghouse/Science/1629_a_2944]