6,939 matches
-
Editura Enciclopedică, 1994, p.112. 25 22 În 1934, vorbind despre cele două convenții, Titulescu arăta că: “A defini cu precizie agresiunea ca fapt pur și simplu independent de orice considerație teoretică, a preciza cu grijă noțiunea teritoriului asupra căruia agresiunea nu s ar putea exercita, a se angaja cu fermitate de a nu face operă de agresor, oricare ar fi rațiunile de ordin internațional sau intern care ar putea-o justifica înseamnă a substitui vagilor aspirațiuni de ideal care au
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3072]
-
în păstrarea echilibrului de forțe european. Titulescu a susținut inițiativa lui Barthou, prin care se dorea crearea “Pactului Oriental” la care să adere Uniunea Sovietică, Franța, Germania, Polonia, Mica Înțelegere și țările baltice. Acesta avea rolul de a preîntâmpina o agresiune germană în direcția estică a acestui stat. Simultan trebuia să se încheie și un pact 38 Apud Catherine Durandin , Istoria Românilor, Iași , Editura Institutul European, 1998, p. 195. 29 26 francosovietic, legat de “Pactul Oriental” și de Pactul de la Locarno
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3072]
-
adăugat că Franța nu poate să-și ia răspunderea de a respinge cererea României ”43. Sovieticii insistau ca în acest document să fie inclus angajamentul Uniunii Sovietice și Franței de ași acorda imediat și reciproc asitența mutuală în cazul unei agresiuni. Francezii doreau să imprime Pactului un caracter formal și insistau ca acordarea de ajutor să aibă loc după obținerea unanimității în cadrul Consiliului Societății Națiunilor care era o procedură complicată. “Pactul Oriental” nu a putut fi încheiat din cauza refuzului Germaniei (10
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3072]
-
începea să fie privită ca un partener în lupta pentru păstrarea păcii generale. În semn de recunoaștere a acestor eforturi, Uniunea Sovietică a fost invitată sa adere la Societatea Națiunilor, fapt petrecut la 18 septembrie 1934. Semnarea Convențiilor pentru definirea agresiunii a determinat facilitarea reluarii relațiilor diplomatice româno-sovietice. În documentul final adoptat în cadrul sesiunii Consiliului Permanent al Micii Înțelegeri desfășurată la Zagreb între 22 și 23 ianuarie 1934 se stipula: “Cei trei miniștri ai Afacerilor Străine au hotărât între ei, și
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3072]
-
cu cea din articolul 4 al tratatului de asistență mutuală dintre Cehoslovacia și Uniunea Sovietică încheiat la 16 mai 1935 care condiționa acordarea ajutorului sovietic de intervenția Franței pentru sprijinirea Cehoslovaciei, în eventualitatea că ea ar fi căzut victima unei agresiuni neprovocate. Krestinski, adjunctul lui Litvinov, justifica refuzul ministrului de externe sovietic prin faptul că Franța avea o alianță cu Polonia și francezii ar fi refuzat să acorde ajutor în cazul în care Uniunea Sovietică ar 60 57 fi fost agresată
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3072]
-
admisă și în Societatea Națiunilor la propunerea lui Titulescu, la 18 septembrie 1934. Uniunea Sovietică manifesta o temere față de ascensiunea Germaniei hitleriste. Am amintit faptul că sovieticii au semnat la Londra, la 3 și 4 iulie 1933, Convențiile pentru definirea agresiunii și a teritoriului. Definiția teritoriului a fost propusă de Nicolae Titulescu. Era pentru prima dată când se introduceau și se defineau precis noțiunile de agresiune, agresor și teritoriu în relațiile internaționale. Au fost prezentate tendințele de apropiere, după reluarea legăturilor
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3072]
-
că sovieticii au semnat la Londra, la 3 și 4 iulie 1933, Convențiile pentru definirea agresiunii și a teritoriului. Definiția teritoriului a fost propusă de Nicolae Titulescu. Era pentru prima dată când se introduceau și se defineau precis noțiunile de agresiune, agresor și teritoriu în relațiile internaționale. Au fost prezentate tendințele de apropiere, după reluarea legăturilor diplomatice, dintre România și Uniunea Sovietică. Am subliniat faptul că după semnarea tratatelor de asistență mutuală franco - sovietic și cehoslovaco - sovietic, la 2 mai 1935
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3072]
-
2005 , p. 122. 6 I. Ciupercă, op. cit., p. 39. 7 4 În această direcție, diplomatul român a decis să negocieze cu Uniunea Sovietică în vederea încheierii unui tratat de neagresiune; să semneze la Londra, la 3-4 iulie 1933,Convențiile pentru definirea agresiunii; să reia relațiile diplomatice dintre cele două țari, la 9 iunie 1934, în urma unui schimb de scrisori cu M.M. Litvinov, comisarul sovietic pentru Afacerile Externe; să semneze la 18 septembrie 1934, alături de reprezentanții altor state, invitația adresată Uniunii Sovietice de
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3070]
-
forței în problema Basarabiei. Sovieticii doreau încheierea unor tratate de neagresiune cu Franța și Polonia. În privința Franței, sovieticii aveau în vedere o refacere a alianței franco - ruse anterioară Marelui Război, prin care își puteau asigura sprijinul francez în cazul unei agresiuni germane. Franța avea încheiate tratate de alianță cu Polonia și România. În consecință a condiționat semnarea tratatului de neagresiune cu Moscova de încheierea unor documente similare cu cele două state aliate. Datorită faptului că relațiile diplomatice Parlamentului 1919 - 1939, Constanța
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3070]
-
a susținut propunerea franceză adică reducerile bugetare pentru înarmări să nu fie aplicate uniform ci să țină cont de asigurarea securității fiecărui stat. La 6 februarie 1933, reprezentantul Uniunii Sovietice la conferință, Maxim Litvinov, a propus un proiect pentru definirea agresiunii. A fost desemnat un comitet condus de Nicolas Politis pentru analizarea propunerii sovietice. Acesta a elaborat un raport privind definirea agresiunii, în cadrul unui sistem general de securitate. Nicolae Titulescu aprecia că definiția agresiunii propusă de partea sovietică reprezintă pentru statele
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3070]
-
fiecărui stat. La 6 februarie 1933, reprezentantul Uniunii Sovietice la conferință, Maxim Litvinov, a propus un proiect pentru definirea agresiunii. A fost desemnat un comitet condus de Nicolas Politis pentru analizarea propunerii sovietice. Acesta a elaborat un raport privind definirea agresiunii, în cadrul unui sistem general de securitate. Nicolae Titulescu aprecia că definiția agresiunii propusă de partea sovietică reprezintă pentru statele din cadrul Micii Înțelegeri “un element primordial de securitate” chiar dacă 29 Marius Hriscu, Pledoarie pentru Titulescu, în “Historia”, anul VII, nr. 63
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3070]
-
Litvinov, a propus un proiect pentru definirea agresiunii. A fost desemnat un comitet condus de Nicolas Politis pentru analizarea propunerii sovietice. Acesta a elaborat un raport privind definirea agresiunii, în cadrul unui sistem general de securitate. Nicolae Titulescu aprecia că definiția agresiunii propusă de partea sovietică reprezintă pentru statele din cadrul Micii Înțelegeri “un element primordial de securitate” chiar dacă 29 Marius Hriscu, Pledoarie pentru Titulescu, în “Historia”, anul VII, nr. 63, martie 2007, p. 37. 23 20 anumite state, din considerente particulare, nu
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3070]
-
pot accepta 30 . Titulescu a propus o definiție a teritoriului , în sensul că prin teritoriul unui stat se înțelege suprafața asupra căreia acesta își exercită suveranitatea. Acestă definiție a fost inclusă în cadrul raportului Politis. Deoarece diplomatul român a susținut definiția agresiunii propusă de Litvinov, reprezentantul sovietic, Dovgalevski declara: “Atitudinea domniei voastre în susținerea punctului de vedere sovietic, va cântări în balanță“31. Au fost semnate Convențiile pentru definirea agresiunii și a teritoriului. Textul primei convenții a fost redactat de către ministrul român
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3070]
-
a fost inclusă în cadrul raportului Politis. Deoarece diplomatul român a susținut definiția agresiunii propusă de Litvinov, reprezentantul sovietic, Dovgalevski declara: “Atitudinea domniei voastre în susținerea punctului de vedere sovietic, va cântări în balanță“31. Au fost semnate Convențiile pentru definirea agresiunii și a teritoriului. Textul primei convenții a fost redactat de către ministrul român de externe și semnat la Londra, la 3 iulie 1933, de către România, Uniunea Sovietică, Polonia, Estonia, Letonia, Turcia, Iran și Afganistan. În discursul rostit cu acestă ocazie, diplomatul
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3070]
-
34 Nicolae Titulescu, Politica externă a României (l937Ă , (editori: George G. Potra, Constantin I. Turcu, Ion M. Opreaă, București, Editura Enciclopedică, 1994, p.112. 25 22 În 1934, vorbind despre cele două convenții, Titulescu arăta că: “A defini cu precizie agresiunea ca fapt pur și simplu independent de orice considerație teoretică, a preciza cu grijă noțiunea teritoriului asupra căruia agresiunea nu s ar putea exercita, a se angaja cu fermitate de a nu face operă de agresor, oricare ar fi rațiunile
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3070]
-
Editura Enciclopedică, 1994, p.112. 25 22 În 1934, vorbind despre cele două convenții, Titulescu arăta că: “A defini cu precizie agresiunea ca fapt pur și simplu independent de orice considerație teoretică, a preciza cu grijă noțiunea teritoriului asupra căruia agresiunea nu s ar putea exercita, a se angaja cu fermitate de a nu face operă de agresor, oricare ar fi rațiunile de ordin internațional sau intern care ar putea-o justifica înseamnă a substitui vagilor aspirațiuni de ideal care au
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3070]
-
în păstrarea echilibrului de forțe european. Titulescu a susținut inițiativa lui Barthou, prin care se dorea crearea “Pactului Oriental” la care să adere Uniunea Sovietică, Franța, Germania, Polonia, Mica Înțelegere și țările baltice. Acesta avea rolul de a preîntâmpina o agresiune germană în direcția estică a acestui stat. Simultan trebuia să se încheie și un pact 38 Apud Catherine Durandin , Istoria Românilor, Iași , Editura Institutul European, 1998, p. 195. 29 26 francosovietic, legat de “Pactul Oriental” și de Pactul de la Locarno
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3070]
-
adăugat că Franța nu poate să-și ia răspunderea de a respinge cererea României ”43. Sovieticii insistau ca în acest document să fie inclus angajamentul Uniunii Sovietice și Franței de ași acorda imediat și reciproc asitența mutuală în cazul unei agresiuni. Francezii doreau să imprime Pactului un caracter formal și insistau ca acordarea de ajutor să aibă loc după obținerea unanimității în cadrul Consiliului Societății Națiunilor care era o procedură complicată. “Pactul Oriental” nu a putut fi încheiat din cauza refuzului Germaniei (10
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3070]
-
începea să fie privită ca un partener în lupta pentru păstrarea păcii generale. În semn de recunoaștere a acestor eforturi, Uniunea Sovietică a fost invitată sa adere la Societatea Națiunilor, fapt petrecut la 18 septembrie 1934. Semnarea Convențiilor pentru definirea agresiunii a determinat facilitarea reluarii relațiilor diplomatice româno-sovietice. În documentul final adoptat în cadrul sesiunii Consiliului Permanent al Micii Înțelegeri desfășurată la Zagreb între 22 și 23 ianuarie 1934 se stipula: “Cei trei miniștri ai Afacerilor Străine au hotărât între ei, și
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3070]
-
cu cea din articolul 4 al tratatului de asistență mutuală dintre Cehoslovacia și Uniunea Sovietică încheiat la 16 mai 1935 care condiționa acordarea ajutorului sovietic de intervenția Franței pentru sprijinirea Cehoslovaciei, în eventualitatea că ea ar fi căzut victima unei agresiuni neprovocate. Krestinski, adjunctul lui Litvinov, justifica refuzul ministrului de externe sovietic prin faptul că Franța avea o alianță cu Polonia și francezii ar fi refuzat să acorde ajutor în cazul în care Uniunea Sovietică ar 60 57 fi fost agresată
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3070]
-
admisă și în Societatea Națiunilor la propunerea lui Titulescu, la 18 septembrie 1934. Uniunea Sovietică manifesta o temere față de ascensiunea Germaniei hitleriste. Am amintit faptul că sovieticii au semnat la Londra, la 3 și 4 iulie 1933, Convențiile pentru definirea agresiunii și a teritoriului. Definiția teritoriului a fost propusă de Nicolae Titulescu. Era pentru prima dată când se introduceau și se defineau precis noțiunile de agresiune, agresor și teritoriu în relațiile internaționale. Au fost prezentate tendințele de apropiere, după reluarea legăturilor
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3070]
-
că sovieticii au semnat la Londra, la 3 și 4 iulie 1933, Convențiile pentru definirea agresiunii și a teritoriului. Definiția teritoriului a fost propusă de Nicolae Titulescu. Era pentru prima dată când se introduceau și se defineau precis noțiunile de agresiune, agresor și teritoriu în relațiile internaționale. Au fost prezentate tendințele de apropiere, după reluarea legăturilor diplomatice, dintre România și Uniunea Sovietică. Am subliniat faptul că după semnarea tratatelor de asistență mutuală franco - sovietic și cehoslovaco - sovietic, la 2 mai 1935
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3070]
-
ACUTĂ Inflamația este un proces patologic complex care include, pe de o parte, fenomene alterative (distructive) și, pe de altă parte, fenomene reacționale vasculoexudative, proliferative, precum și fenomene reparatorii. Inflamația reprezintă, așadar, un mecanism nespecific de răspuns-apărare a organismului la o agresiune. Este caracterizată de prezența modificărilor vasculare, umorale, leucocitare și metabolice. Inflamația se desfășoară în mai multe etape: etapa alterativă (de agresiune), etapa vasculo-exsudativă (etapa reacțională), etapa productiv-proliferativă și etapa reparatorie (de vindecare, cicatrizare). Fenomenele lezionale debutează prin modificări ale țesutului
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
fenomene reacționale vasculoexudative, proliferative, precum și fenomene reparatorii. Inflamația reprezintă, așadar, un mecanism nespecific de răspuns-apărare a organismului la o agresiune. Este caracterizată de prezența modificărilor vasculare, umorale, leucocitare și metabolice. Inflamația se desfășoară în mai multe etape: etapa alterativă (de agresiune), etapa vasculo-exsudativă (etapa reacțională), etapa productiv-proliferativă și etapa reparatorie (de vindecare, cicatrizare). Fenomenele lezionale debutează prin modificări ale țesutului interstițial și ale celulelor parenchimatoase, urmate de stimularea terminațiilor nervoase senzitive și modificarea nespecifică a calibrului și permeabilității vaselor mici (produsă
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
senzitive și modificarea nespecifică a calibrului și permeabilității vaselor mici (produsă de acțiunea directă a agentului etiologic). Acțiunea directă a oricăruia dintre agenții etiologici ai inflamației poate afecta vasele mici, colagenul, proteinele necolagene interstițiale și celulare ale parenchimului ce suportă agresiunea. Aceste fenomene alterative eliberează și/sau activează o serie de mediatori și enzime (antigene self) care reprezintă mecanismul de declanșare (trigger mechanism) a fenomenelor reacționale. Altfel spus, inflamația ar putea reprezenta reactivitatea structurilor organismului care se traduce prin următoarele modificări
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]