6,661 matches
-
ți vindeci tăcerea înlăcrimată în muguri mângâiat de lumina care se frânge fără vină. Lucrurile par sprijinindu-se în câte un nume când toate există spre a sfârși în cuvânt precum cel care citește face să învie litera în gând. Amiaza se furișează în crâng Verbul e întrupat pe pământ grâul răsare din cuvânt prin vitralii se răsfrânge zborul îngerilor fruntea strălucește nefiresc în lumină. Iată și casa de lemn aici lucrurile se tem până și de umbra lor mai mult
Poezie by A. Gh. Olteanu () [Corola-journal/Imaginative/8550_a_9875]
-
Emil Brumaru Mă-ngrozeam să-ți fiu înger de pază. Cine știe-n ce iad mai cobori Cu subțirele vînt de amiază Prins în părul de la subsuori. Și-ncercam să-ți leg umbra de iarbă, Măcar dînsa să-mi fie iubită Pe pămînt, cînd începe s-o fiarbă Roua-n cercuri albastre de plită. Și lumina s-o pipăi la rază Și
Mă-ngrozeam să-ți fiu înger de pază... by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/8648_a_9973]
-
ochii și pieptul mic al copilului se umplu de lacrimi de-o fericire pierdută și regăsită în timp ce cortina coboară mereu se ridică mereu învăluind imagini peste imagini chipuri și chipuri scenete peste scenete Aventurî confuzî Zăpada puțin topită (e ora amiezii) cu urmele pașilor din ziua de ieri Te oprește în fața gării un ins dubios de care brusc ți se face milă (îi dai fără echivoc 70 de ani bătuți pe muchie) te invită să beți împreună 50 de rom vizavi
Poezie by Eugen Bunaru () [Corola-journal/Imaginative/8573_a_9898]
-
cu capotul, Cînd sorbi, dînd din gene-a Plăcere, compotul Și-ți murmură-n suflet Sfiala, rușinea, A șoldului umed, Că-ți pipăi minunea. Visam că-s lumină, Mănunchi gros de raze Ce-ți cade-ntre sînii Tăi de dup-amiază...
Visam că-s lumină... by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/8674_a_9999]
-
Emil Brumaru Lovite lin de melci, printre mărar, Leoarcă de rouă orele tresar. Și se cristalizează-n buburuze Secundele amiezilor confuze. Căzute jos ca niște fructe coapte, Păienjenițele mustesc de lapte...
Idilă by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/8808_a_10133]
-
Emil Brumaru Mă-ngrozeam să-ți fiu înger de pază. Cine știe-n ce iad mai cobori Cu subțirele vînt de amiază Prins în părul de la subsuori. Și-ncercam să-ți leg umbra de iarbă, Măcar dînsa să-mi fie iubită Pe pămînt, cînd începe s-o fiarbă Roua-n cercuri albastre de plită. Și lumina s-o pipăi la rază Și
Mă-ngrozeam să-ți fiu înger de pază... by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/8837_a_10162]
-
Emil Brumaru Mă grăbeam să-ți fiu înger de pază. Să nu fugi, surîzîndu-mi ferit, Prin tuneluri adînci de amiază Către-amurgul căzut ca un zid Între noi și copacul din raiul Tot mai plin de ciuperci și de melci Și de șerpi lunecînd pe pospaiul Scoarței rupte a vechilor crengi, Ce-aveau fluturi dospiți lin la bază Și moi mlaștini
Mă grăbeam să-ți fiu înger de pază... by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/8861_a_10186]
-
capăt. Asistăm fără voie la o inițiere masculină la care participă martori, personaje mai mult sau mai puțin mitice. Senzualitatea clipei, În care dragostea pare aproape lumească, este redată cu finețe, eleganță și În culori voievodale. Carte de duminică la amiază! O carte de artă și pentru care autorul, dar și ilustratorul merită toată admirația noastră! Aruna zeița cu degete trandafirii, Arlechinul și cărțile de tarot, cele câteva măști ale zeiței (femeii iubite), mirajul și cavalerul puternic... tot zeități și tristeți
Theodor Răpan, DANSUL INOROGULUI (Elogiul Melanholiei). In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Melania Cuc () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1539]
-
să ne credem mai frumoși, mai tineri, mai generoși, gata să dam din prinosul de bunătate numai să fi fost cine să-l primească și completam tabloul primăverii cu amintirea păstrată În urechi a cântecelor păsăretului chemându-și perechea. La amiază era o vară mai domoală. Ca să nu pierdem “anotimpul” de câteva ore ne-am dus la plajă și ne-am aruncat În bazinul de afară cu apă Încălzită. Ne-am răsfățat În nisip și În razele soarelui acum calde, dar
Iarna îm Florida. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Elena Buică () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1526]
-
întâlnește. Mia îți dă câteva sfaturi despre comportarea civilizată în relația cu vecinii: Salută-i când îi vezi! Oferă-ți ajutorul: "Să vă ajut?". Nu face zgomot, în special dacă este prea devreme, prea târziu sau in timpul odihnei de după amiaza. Nu sta la vorbă prea mult și prea zgomotos cu prietenii din cartier, blocând intrarea in scara blocului. Într-un bloc de locuințe este o mare lipsă de bun simț să lași să se trântească ușa de la intrare. Să râdem
JURNALUL BUNELOR MANIERE by RALUCA OTILIA CUCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1613_a_3049]
-
de 8 iulie, a fost în orașul Vaslui o mare manifestație a Tineretului Progresist, <<Parada Tinereții>>, la care au participat un număr foarte mare de tineri (raportorul nu precizează câți, n.n.). Dimineața a avut loc defilarea tinerilor sportivi, iar după amiază s’au organizat diferite întreceri sportive, la care s’au împărțit premii câștigătorilor. Seara, a fost la Grădina Copou o reușită chermeză, dată tot de T.P. (...) În luna iulie s’au încadrat în Tineretul Progresist un număr de 58 de
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
de 23 august. Procesul verbal din care cităm a consemnat următoarele: „...în dimineața zilei de 23 august a fost adunat tot tineretul în fața sediului atât tineri de la oraș cât și tineri de la sate spre a lua parte la manifestație. După amiază în sala Teatrului Județean a avut loc o serbare dată de Tineretul Progresist din localitate împreună cu Tineretul Plugăresc Progresist din comuna Cursești”. Raportul continuă cu o statistică ce o vom reproduce avându-se în vedere importanța ei: „...sunt încadrați în
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
la nivel conceptual și aproape inutil în raport cu necesarul de apă al locuitorilor orașului. Lipsa de randament a fost remarcată și de șeful Serviciului Tehnic, inginerul Eugen Sturdza. Într-un raport înaintat părintelui comunei (24 mai 1901), erau precizate următoarele: „(...) la amiază rezervorul de apă din curtea primăriei era plin pe jumătate, iar la ora 13,30 P.M., când au venit pompele ca să stropească străzile, rezervorul era gol; cauza: s-a dat drumul apei la hala de victualii fără a ne vesti
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
revoltă, a fost aceea a preotului Dumitru Mironescu, paroh al bisericii din satul Lipova. Iată ce a declarat relativ la cele văzute și auzite în satul Trohan, comuna Gârceni: „... sâmbătă la 10 martie a.c. venind din Lipova la Trohani, cam pe după amiază, am întâlnit o ceată de țigani cari veneau dinspre Pungești (...)”. După ce i-au spus preotului că târgușorul „...a fost stricat și jefuit”, doi dintre participanți, Ion Trifan și Gheorghe Zlat au arătat cu degetul spre Alecu Cucoranu, consătean din Racova
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
de Vaslui. Vrednicul de pioasă amintire preot, a scris următoarele: „...în ziua de marți, 22 August 1944, armatele rusești au rupt frontul de apărare dela sud vest de Iași și au cuprins și județul Vaslui, iar pe la orele 4 după amiaza și’au făcut apariția pe șoseaua din dreptul satului Mărășeni cu tancuri cari le’au permis a susține luptele și a face mulți prizonieri români și germani (...)”. Prin urmare, numai din citirea acestor fraze ne putem da seama că Vasluiul
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
Tentația Bucureștiului văduvea Iașul de oameni, reviste, idei. Un nou început plutea, asemenea unui duh peste ape, asupra culturii românești. Un început care nu avea să atingă nici pe departe inegalabilele întâmplări culturale ce prinseră a se țese într-o amiază de iarnă a anului 1863. Dialoguri junimiste Sorin ALEXANDRESCU Prelecțiunea "Ușile lui Mircea Eliade" 25 octombrie 2006 " Tot timpul m-am simțit un intelectual român" Plecat din România din 1970, Sorin Alexandrescu este, fără doar și poate, un intelectual de
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
la radio. * Discutăm cu un cunoscut în stația de autobuz. * În timpul călătoriei cu autobuzul, întocmim în gând o listă cu cumpărăturile pe care vrem să le facem după orele de muncă. * În timpul pauzei vorbim la telefon cu un prieten. * După amiază scriem pe calculator o scrisoare cu ajutorul unui editor de text și apoi o punem la poștă, după cum putem comunica prin Internet cu ajutorul programului Messenger. * Înainte de culcare ne rezervăm timp să citim ziarul. Din exemplele date observăm cu ușurință că aria
Strategii de comunicare eficientă by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
Începeau drumul dus și Întors. La capătul brazdei se opreau la comanda hoo! Și brazdele se Înmulțeau În urma lor, lucind În soare. În pădurea din apropiere se auzea cântecul cucului și al pupezei și astfel ziua trecea mai repede. La amiază venea gospodina cu merinde, iar boilor li se dădea un braț de fân adus de cobile Într-o virincă (cearșaf din cânepă). Da ceva palincă ai adus, Năstăsie? Întreba gospodarul. Adus dară! răspundea tânăra nevastă. Noa, atunci Îi bine! După
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
fânar, iar tinerii Însurăței, Mitru și Nastasia, după ce stinseră lampa, se culcară și ei. A doua și a treia zi arăturile continuau pe alte delnițe moștenite de la părinți. În alte zile, gospodinele fiind ocupate cu treburile, nu mai veneau cu amiaza ci le puneau bărbaților În traistă pită și slană sau carne de porc păstrată-n bărbânțe cu untură de porc. Luna aprilie cam așa o petreceau, la arat și semănat, iar În luna mai se semăna porumbul. Însă Înainte de a
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
luat din cozile cailor. Își luă apoi șerparul și bunda după care se duse În cămară să-și caute ceva de merinde. O bucată de șuncă așa cam cât dosul palmei, aprecie el că i-ar fi de ajuns până la amiază când se va Întoarce acasă. Mai taie apoi două călcâie de pită și Înfășură totul Într-un ștergar punându-le cu grijă În traista cu merinde. O bucată de slănină și o ceapă roșie pe care o strivi cu pumnul
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
până vor ieși din defileu. Când vor ajunge la șes treaba va fi mai ușoară. Dar până atunci mai sunt câteva luni și vor mai avea de făcut multe transporturi de la Bătrâna până la Mureș. Cam pe la orele unu-două după amiază bărbații vor ajunge acasă și după o masă caldă va urma odihna binemeritată. În acest timp nevestele Își continuau acasă treburile lor gospodărești. Celelalte animale trebuiau hrănite și adăpate, era necesar să gătească mâncarea caldă, iar cei doi copii trebuiau
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
le stivuiesc În platforme. De aici și până acasă tata Îi urca În sanceu și drumul era mai ușor. Lecțiile le vor face seara la lumina lămpii, până atunci au de adăpat vițeii și de dus lemne În casă. După amiază femeile vor relua torsul fuiorului, iar covorul aflat În stative trebuia țesut până la Crăciun. După sărbători stativele vor fi ocupate cu țesutul pânzei de in și de cânepă. În timp ce Anuța, fata cea mare la care În curând vor veni pețitori
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
mânie, ce nu zice?! Era Întâia dată când se juca de la Începutul Postului Crăciunului. Cum să joci În post? Doar e păcat, dragă! Aceasta era replica bătrânilor, care era lege. Cu uratul se umbla În zi de Anul Nou după amiază și atunci doar cu plugușorul. În Ajun de Anul Nou, cu generații În urmă, se umbla la urat cu plug și boi. Plugul bineînțeles că era pus pe cobile. De atunci s-a păstrat Începutul urăturii: Bună seara, dragă gazdă
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
un post lung ținut cu sfințenie. Dimineața, copiii cu câte o trăistuță de-a șoldul, umblau din casă În casă și salutau gospodarii cu Hristos a Înviat!. După ce primeau oul roșu Îl puneau În trăistuță și mergeau mai departe. După amiază distracția lor era la scrânciob și la huțurile instalate În poarta șurii. Aceasta era distracția lor și o trăiau cu toată ființa. Fetele Își etalau acum frumusețea cămășilor la care au lucrat o iarnă Întreagă, a prigitorilor, a poalelor cu
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
cu timpul au luat locul jocurilor tradiționale. Ștraierele se jucau numai În Subcetate, Sărmaș, Gălăuțaș și Toplița. Proveniența lor se pare că este austriacă., din părțile Tirolului, pe unde feciorii ardeleni Își făceau serviciul militar la Împăratul. Lunea, cam pe la amiază, nunta se termina și tinerii Însurăței Își Începeau viața ca soț și soție, de multe ori ei conviețuind În casa mirelui, acum bărbatul de nădejde al casei, Împreună cu socrul și soacra, părinții tânărului Însurățel. Și viața Își urma cursul cu
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]