1,733,188 matches
-
însă: toți cei care vor să acceseze Internetul, unde aproape orice este în engleză! Oricum, într-o economie capitalistă, o firmă are dreptul să-și aleagă cum crede publicul-țintă, de exemplu doar vorbitorii de malgașă, în vîrstă de 15-20 de ani. Cît despre afirmația că "nea Gheorghe" se simte frustrat trecînd prin Piața Unirii, înconjurată de reclame în engleză, aceasta este o susținere fără nici un argument. A făcut dl Pruteanu un sondaj de opinie? Poate o fi domnia-sa frustrat... Ce
Cum protejăm limba română ? by Tudor Călin Zarojanu () [Corola-journal/Journalistic/15236_a_16561]
-
erori care țin, cred eu, și de profesionalism; și despre necesara lor reciprocitate. Dar, mai întîi, cîteva exemple. Ziarele ne-au informat în săptămînile din urmă că bricul Mircea, istorica navă-școală, a fost relansat la apă, după ce, vreme de opt ani, a suferit reparații capitale la Șantierul Naval din Brăila. În prezența Ministrului Apărării, a șefului de Stat Major al Forțelor Navale și a numeroși ziariști, ceremonia reabilitării acestui simbol al flotei românești, a trezit numai cuvinte de laudă la adresa celor
Etică și profesionalism by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15234_a_16559]
-
critică literară, de recuperare a unor autori, a unor "generații". Spun "gașcă" și "rezistență" pentru că realmente avem de-a face cu o întoarcere la stadiul grupului organizat, o modalitate extrem de eficientă de a ataca nucleul dur dintr-un cîmp literar. Anul 1990 a însemnat de altfel trezirea literaturii române extrem-contemporane în fața unui canon rigid care necesita un asemenea tip de atac organizat. Listele de autori se dovedesc eficiente în astfel de cazuri. însă discuția nu poate rămîne la nivelul unei polemici
Iașiul subteran by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15241_a_16566]
-
celor care privesc acest tîrg într-un anume fel. Probabil cel mai bun text al antologiei este prefața lui Dan Lungu, în care este cuprins și manifestul unui grup de scriitori ieșeni, publicat în fostul supliment al Dilemei, Vineri, în anul 1998. Se știu și luptele "politice" duse de scriitorii ieșeni în ultimii ani, conflicte în U.S. etc. - lucruri pe care le-am putut urmări cu toții, dar nu știu cîți dintre noi au înțeles ceva. Literatura vine, paradoxal, să limpezească lucrurile
Iașiul subteran by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15241_a_16566]
-
text al antologiei este prefața lui Dan Lungu, în care este cuprins și manifestul unui grup de scriitori ieșeni, publicat în fostul supliment al Dilemei, Vineri, în anul 1998. Se știu și luptele "politice" duse de scriitorii ieșeni în ultimii ani, conflicte în U.S. etc. - lucruri pe care le-am putut urmări cu toții, dar nu știu cîți dintre noi au înțeles ceva. Literatura vine, paradoxal, să limpezească lucrurile. Un grup de scriitori au o trăsătură comună: sînt puși pe nebunii, pe
Iașiul subteran by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15241_a_16566]
-
a gândit să-i lege în lanțuri sau să le pună botnițe. Faptul că una dintre măsurile luate de guvern îl constituie aplicarea botniței nu e neapărat dovada tratamentului ferm al chestiunii canine. Din contră, e reflexul dobândit în lungii ani de exercitare a puterii: a reușit el, guvernul, să pună botniță acestui Bulă colectiv, numit poporul român, cum să nu-i pună unui pitbull?! Dacă au reușit să facă din oamenii de la TVR niște instrumente docile ale paranoiei de partid
O botniță pentru Pit-Bullă by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15235_a_16560]
-
Iulia Alexa Despre Dan Mircea Cipariu subsemnata a mai scris acum vreo doi ani, atunci când poetului i-a apărut un volum împreună cu Traian T. Coșovei. Îmi plăceau poeziile lui Cipariu și atunci, îmi plac și acum. Plin de energie și de "activism" literar, realizator de emisiuni culturale la televiziune într-o vreme, implicat teribil
Viruși romantici și cibernetici by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/15237_a_16562]
-
de la Torino, mesajul de la Fatima al Fecioarei, datarea greșită a Nașterii Domnului și istoria datei de 25 decembrie, biografia lui Nostradamus sau a Vangăi, clarvăzătoarea din Petrici, mitul lui Hiram, de la baza francmasoneriei etc., sau relatările unui ofițer român prizonier ani buni în Rusia. în ciuda unor subiecte atît de variate, cîteva teme se află permanent în atenția autorului: civilizația europeană cu tarele, dar mai ales realizările ei, globalizarea și identitatea națională, rezistența la manipulare, cultura și rolul intelectualului, trăsăturile noului mileniu
Eleganța stilului jurnalistic by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15261_a_16586]
-
o luam peste Șos. Mihai Bravu (la colțul căreia cu Dudești este cea mai veche școală primară din Capitală), prin cartierul zarzavagiilor sîrbi, cu case mici coborînd spre Dîmbovița, ca să ajung la Talcioc. Soarta a vrut să-mi cumpăr, peste ani, un apartament într-un bloc aflat chiar deasupra vechii groape unde era tîrgul. Azi e acolo intersecția La Soldat. Din pricina unei statui, între bulevardele Ressu și Grigorescu. Cu tramvaiul 16 mergeam la Grădina Icoanei. Ieșea din Bulevardul Bălcescu pe la Scala
Actualitatea by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/15249_a_16574]
-
Constantin Țoiu Prima și cea mai frumoasă excursie am făcut-o cam pe la opt ani împreună cu prietenul meu greu, Garabet, și cu Mița lui, despre care am mai scris. Mița avea niște neamuri de-ale ei, la Speteni, sat măricel, cu oameni harnici și fete frumoase, la vreo trei kilometri după ce treci podul de peste Ialomița
La gârlă by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15247_a_16572]
-
Garabet, și cu Mița lui, despre care am mai scris. Mița avea niște neamuri de-ale ei, la Speteni, sat măricel, cu oameni harnici și fete frumoase, la vreo trei kilometri după ce treci podul de peste Ialomița. Tot la Speteni, zece ani mai târziu, aveam să particip la balul de pomină în întunericul sălii de școală, cu cei doi lăutari aduși din cătunul învecinat, cu potopul grozav, ploaia torențială ce ne prinsese pe câmp... Drumul îl făcusem pe jos, - ideea lui Garabet
La gârlă by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15247_a_16572]
-
în dreptul școlii, care nu se compara cu a noastră de la Urziceni, Garabet, tot lăudându-mă, îmi promisese că într-o zi îmi va citi ceva din Coran. Ei, tocmai la școala asta avea să aibă loc balul faimos, peste zece ani... Mă dusesem și eu cu Lică în satul cu fete bogate și frumoase. Nu știu cum se făcuse, dar ne treziserăm fără lăutari. Mă aleseseră pe mine să mă duc într-un sătuc învecinat, să caut câțiva. Împrumutând o șaretă, - tocmisem un
La gârlă by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15247_a_16572]
-
folosirea unor termeni străini - prevăzând chiar și amenzi - a trecut prin Camera Deputaților și așteaptă doar votul Senatului. Propunerea a primit aprobarea generală a celor preocupați de invazia yankee pe teritoriul limbii patriei. Dar lingvistul José Luiz Fiorín, de 54 ani, profesor la USP, se detașează de acest cor. "Nu există rațiune lingvistică pentru justificarea proiectului, care nu este viabil din punctul de vedere al formării lexicului și este politic greșit", fulminează el care, săptămâna trecută, a publicat în revista "Gragoatá
Un interviu cu José Luiz Fiorín ("Jornal do Brasil") Limba portugheză OK by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/15253_a_16578]
-
am propus să tratăm un subiect sensibil - corupția din justiție. Este sensibil, pentru că nu ar trebui să existe corupție În justiție, din moment ce acest sistem face parte chiar din mecanismul legal și instituțional de curmare a corupției; Însă condamnările din ultimii ani ale unor judecători, procurori, avocați, grefieri, lucrători din poliția judiciară relevă că nu sunt concepute Încă suficiente metode de prevenire și combatere a corupției din interiorul sistemului. Subiectul tratat este sensibil și pentru că personalul greu acceptă să vorbească de corupție
Corupția și anticorupția în sistemul juridic. In: Editura Destine Literare by Cristi Danileț () [Corola-journal/Journalistic/81_a_347]
-
dublei identități. Și, totodată, dublei încrederi: în prietenie, iubire, sentimente, dar și în convingeri democratice, rațiune, principii civice. Andrei Makine, Testamentul francez. Traducere și postfață de Virginia Baciu. Editura Polirom, 2002. Destinul alege Inginerul elvețian Walter Faber, trăind de mulți ani în America, e un homo faber, preocupat de tehnică, de concretețe, uitând că există sentimente, subconștient, soartă. Aterizarea forțată, cât pe ce accident, a unui avion cu care călătorea spre Mexic, într-o aridă pustietate, îi revelează prietenia, îi provoacă
Destinul poate fi ales by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15230_a_16555]
-
Nicolae Manolescu Deși s-a numărat printre poeții mei preferați în adolescență (și al lui Nichita Stănescu!), n-am scris niciodată despre autorul Parodiilor originale ori al Baladelor vesele și triste. Cînd aveam 15-16 ani îi știam o groază de versuri pe dinafară. L-am recitit și mai tîrziu, cu o anumită, tot mai rezervată, plăcere. Dacă nu l-am comentat niciodată, este din cauza frazei prin care, în finalul capitolului din Istorie, îl definește G.
G. Topîrceanu (1886-1937) by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15258_a_16583]
-
definește G. Călinescu: "El nu-i niciodată așa de liric încît să fie mare, niciodată atît de facil încît să nu fie poet." Mi s-a părut mereu că nu mai este nimic altceva esențial de spus. La șaizeci și cinci de ani de la moartea lui, pe 7 mai, Topîrceanu pare un poet uitat. Și de critică, în ochii căreia el nu aparține modernității, și de marele public, ale cărui gusturi s-au schimbat. Popularul poet de odinioară, laureat al Premiului Național și
G. Topîrceanu (1886-1937) by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15258_a_16583]
-
slujbă religioasă în podul casei, iar surorile mele făceau pe credincioasele. Aveam diverse obiecte de cult din plumb, precum și o haină preoțească și un patrafir. Miracolul din 1640 Credința noastră era într-adevăr oarbă - cel puțin până la vârsta de paisprezece ani - căci credeam cu toții în autenticitatea faimosului miracol din Calanda, săvârșit în anul de grație 1640. Miracolul i se atribuie Fecioarei del Pilar, numită astfel fiindcă i-a apărut apostolului Santiago în Zaragoza, deasupra unei coloane, demult, pe timpul ocupației romane. Virgen
Luis Buńuel - Ultimul meu suspin by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/15229_a_16554]
-
diverse obiecte de cult din plumb, precum și o haină preoțească și un patrafir. Miracolul din 1640 Credința noastră era într-adevăr oarbă - cel puțin până la vârsta de paisprezece ani - căci credeam cu toții în autenticitatea faimosului miracol din Calanda, săvârșit în anul de grație 1640. Miracolul i se atribuie Fecioarei del Pilar, numită astfel fiindcă i-a apărut apostolului Santiago în Zaragoza, deasupra unei coloane, demult, pe timpul ocupației romane. Virgen del Pilar, patroana Spaniei, este una dintre cele două mari fecioare spaniole
Luis Buńuel - Ultimul meu suspin by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/15229_a_16554]
-
spus că acestea erau inferioare celor ale Fecioarei del Pilar. Printre enoriași se aflau douăsprezece franțuzoaice care lucrau ca bone și guvernante în familiile înstărite din Zaragoza. Indignate de cuvintele preotului, ele s-au plâns arhiepiscopului Soldevilla Romero (asasinat câțiva ani mai târziu de către anarhiști). Ele nu puteau accepta denigrarea Fecioarei franceze. În 1960, când mă aflam în Mexic, i-am vorbit despre miracolul din Calanda unui dominican francez. Acesta a zâmbit și mi-a zis: - Dragul meu prieten, cred totuși
Luis Buńuel - Ultimul meu suspin by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/15229_a_16554]
-
trăi era cu atât mai intensă. Plăcerile, mereu jinduite, se savurau mai mult când reușeai să ți le satisfaci. Obstacolele amplificau bucuria. În pofida credinței noastre sincere, nimic nu putea domoli neliniștita curiozitate sexuală și o dorință permanentă, obsedantă. La doisprezece ani încă mai credeam că copiii veneau de la Paris (dar nu cu barza; ei veneau pur și simplu cu trenul sau cu mașina) până ce un coleg cu doi ani mai mare ca mine - care avea să fie împușcat de republicani - mi-
Luis Buńuel - Ultimul meu suspin by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/15229_a_16554]
-
putea domoli neliniștita curiozitate sexuală și o dorință permanentă, obsedantă. La doisprezece ani încă mai credeam că copiii veneau de la Paris (dar nu cu barza; ei veneau pur și simplu cu trenul sau cu mașina) până ce un coleg cu doi ani mai mare ca mine - care avea să fie împușcat de republicani - mi-a dezvăluit marele mister. Și a urmat tot ce au trăit băieții din întreaga lume: discuții, presupuneri, explicații vagi, deprinderea onanismului, cu alte cuvinte, tirania sexului. Cea mai
Luis Buńuel - Ultimul meu suspin by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/15229_a_16554]
-
de concupiscență (care este simpla dorință de iubire) din actul carnal, îndepărtat orice gând necurat, în favoarea unei singure idei: să aduci pe lume un nou supus al Domnului. În Calanda, tinerii care își puteau permite, mergeau de două ori pe an la bordelul din Zaragoza. Într-un an - asta era deja în 1917 - la marea sărbătoare a Fecioarei Pilar, o cafenea din Calanda a angajat chelnerițe. Două zile la rând, fetele acelea, care erau considerate de moravuri ușoare, au fost nevoite
Luis Buńuel - Ultimul meu suspin by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/15229_a_16554]
-
iubire) din actul carnal, îndepărtat orice gând necurat, în favoarea unei singure idei: să aduci pe lume un nou supus al Domnului. În Calanda, tinerii care își puteau permite, mergeau de două ori pe an la bordelul din Zaragoza. Într-un an - asta era deja în 1917 - la marea sărbătoare a Fecioarei Pilar, o cafenea din Calanda a angajat chelnerițe. Două zile la rând, fetele acelea, care erau considerate de moravuri ușoare, au fost nevoite să suporte ciupiturile grosolane (pizcos, în aragoneză
Luis Buńuel - Ultimul meu suspin by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/15229_a_16554]
-
Totala separare a bărbaților de femei făcea mai arzătoare impulsurile noastre stângace. Chiar și acum, când îmi vin în minte primele mele emoții sexuale, mi se pare că simt miros de pânzeturi. La San Sebastian, când aveam treisprezece sau paisprezece ani, cabinele de baie ne ofereau un alt mijloc de informație. Cabinele erau despărțite de un perete, astfel încât era ușor să intri într-una din încăperi și, printr-o gaură făcută în acel perete, puteai observa doamnele care se dezbrăcau de
Luis Buńuel - Ultimul meu suspin by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/15229_a_16554]