7,050 matches
-
celor două modalități contradictorii din Ființa Primordială permite a se da un sens existenței umane (nu mai puțin paradoxală, întrucât este dominată de legea lui karman, deși "conține" un ătman) și, în plus, face posibilă eliberarea, într-adevăr, înțelegându-se analogia dintre Brahman și manifestarea sa, creația materială, pe de o parte și ătman prins în năvodul transmigrației, se descoperă caracterul fortuit și impermanent al teribilei suite: ăvidya, karman, samsar a. Desigur, Upanișadele medii exploatează în mod diferit aceste noi descoperiri
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
nașterii, rușinată de urâțenia lui (Iliada, 18,394 sq.). Două nereide, Thetis și Eurynome, 1-au dus într-o peșteră adâncă din mijlocul Oceanului. Acolo, vreme de nouă ani, Hefaistos a învățat meseria de fierar și meșteșugar. S-au remarcat analogiile cu tema "copilului persecutat" și cea a "noului-născut malefic": în ambele cazuri, copilul iese triumfător din încercare. E vorba, desigur, de o confruntare inițiatică 5, comparabilă cu azvârlirea în valuri a lui Dionysos sau a lui Teseu 6. Mutilarea lui
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
grec, deși se situează la un nivel cu totul deosebit. Zeița este cu siguranță de origine orientală, așa cum stăruitor o indică tradiția (Herodot, 1,105; Pausanias, I, 14,7). În Iliada, Afrodita îi protejează pe troieni. În plus, ea prezintă analogii cu divinitățile de tip Iștar. Totuși, în Cipru, centru milenar al sincretismului egeeano-asiatic, începe să se precizeze figura ei specifică (Odiseea, 8,362 sq.). Procesul de elenizare este destul de avansat în Iliada (5, 365), unde Homer o proclamă fiică a
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
care se vorbește de "cu 258 de ani înainte de Alexandru", se poate fixa viața lui Zarathustra între ~ 628 și 551 î. Hr.1. Datele cele mai vechi au fost propuse ținând cont de caracterul arhaic al limbii imnurilor găthă, îndeosebi de analogiile cu Vedele, Analiza lingvistică permite să se tragă concluzia că profetul trăise în răsăritul Iranului, probabil în Korasmia sau în Bactriana 2. După tradiție, el era zaotar (Yast 33: 16), adică preot sacrificator și cântăreț (cf. sanscritul hotar), și găthăs
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
de iubit de simboliști (să nu uităm că Stelaru se fixează în descendența acestora - "Bună dimineața, Verlaine/ ciudatul meu zeu și prieten", Verlaine), păstrează simbolistica morții (spirituale sau universale), dar își potențează semnificațiile prin forma de plural care intră în analogie cu pluralul "adâncuri". Diversificarea, multiplicarea se realizează prin descompunerea tabloului sufletesc în cioburile unei oglinzi sparte care transmit, la infinit parcă, semnele morții ("Cu buze împurpurate, tovarăș morților, de unde vii/ În ceața fiecărei nopți, lunateco?"). Imaginea morții împurpurate amintește de
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
a fi" devine și aici ca și în alte texte o tehnică prin care se accentuează caracterul definitiv al afirmațiilor, caracterul iterativ și nelimitat al experienței, al fenomenului descris ("Erau mai mulți decât roua,/ Erau mulți pentru un drum", Îngerii), analogia cu roua indicând, pe de o parte, caracterul fluid al trecerii, imaterialitatea ei și coborârea spiritualului în material, iar, pe de altă parte, regenerarea, mântuirea, comunicarea divinului cu terestrul. Este, în consecință, un simbol răsturnat, îngerii sunt o modalitate de
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
pom -/ atunci frunzele galbene decupau razele/ aducând noaptea ca-ntr-un om". Se realizează o răsturnare de perspectivă, nu mai avem raportarea universului, a tumultului interior la universul exterior în încercarea de concretizare, de plasticizare a trăirilor, ci crearea unei analogii a exteriorului cu lumea interioară. Se lasă impresia că exteriorul e fals, e nesigur, singura realitate ce poate fi cunoscută și exprimată e cea interioară, în comparație cu aceasta lumea exterioară devine una a ficțiunii, în care impresiile nu reușesc să capete
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
dacă poate fi numit așa un text care nu are niciun moment pretenția asta - se tranformă rapid în parodie. Apele mari reia o metaforă a literaturii din toate timpurile, refăcându-i semnificația, alegoria univers uman-natură e transformată în joc al analogiilor. Personificarea spațiului citadin conduce la o desfășurare ciudată de secvențe în care obiectele împrumută ceva din automatismul oamenilor, " Răsucind toracele acoperit cu afișe/ copacul se înclina, spunea: "Îndurare" -/ pudic acoperit cu afișe, parcă de vânt descheiat/ răspândea nasturi cu scuturări
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
al realității contingente și colective; specializare restrictivă a limbajelor/ asumare deliberată a lipsei de specializare; construct conceptual, intelectual, abstract, egocentrist, monologic și impersonal/discurs sentimental (fără sentimentalism), natural, sincer (fără gafe estetice și platitudini), individual (fără anecdotică), etic fără eticism; analogia de tip metaforic, care obscurizează și ocultează/ analogia de tip simbolic, structural, emblematic, implicând întregul; lirismul ca exacerbare impersonală, abstractă, a ființei/poezia ca mod al sincerității; subiectivitatea ca manifestare narcisiacă/subiectivitatea ca model total al ființei, cu toate laturile
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
limbajelor/ asumare deliberată a lipsei de specializare; construct conceptual, intelectual, abstract, egocentrist, monologic și impersonal/discurs sentimental (fără sentimentalism), natural, sincer (fără gafe estetice și platitudini), individual (fără anecdotică), etic fără eticism; analogia de tip metaforic, care obscurizează și ocultează/ analogia de tip simbolic, structural, emblematic, implicând întregul; lirismul ca exacerbare impersonală, abstractă, a ființei/poezia ca mod al sincerității; subiectivitatea ca manifestare narcisiacă/subiectivitatea ca model total al ființei, cu toate laturile ei, inclusiv cea socială (...)"240. Chiar dacă uneori opozițiile
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
Le-am reluat aci, unde, împreună, reprezintă circa o treime din corpul volumului. „cînd găsesc ceva interesant, iau note pentru a mi le reciti mai tîrziu”. Acestea, fiind de mai multă vreme zilnice, s-au adunat sute. Ce cuprind? Observații, analogii, reflecții, nedumeriri, reveniri, completări la comentariile altora, apropouri la actualitate etc. Fie că depășesc o pagină-două, fie că sînt numai de trei rînduri, constituie „puncte de vedere” referitoare la Bacovia, un „subiect” care, în cazul meu, a devenit perpetuu. Nepremeditate
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
casă/ Ori ca Verlaine topit de băutură”. Bravînd, în aceste versuri din „Sonet”1), Bacovia boemul se pune sub pavăza numelui celor doi. Oricît de grozav va fi fost excesul pe care l-a comis, el are - vrea să zică - analogie în faptele lor. Dincolo de o scuză abilă, aci, fără îndoială, e și aspirația de a semăna cu ei. Versurile sale, scrise - se spune - la 17 sau 18 ani, nu constituie însă o dovadă că le cunoștea operele, ci doar legendele
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
asupra căreia aș fi vrut să insist ar fi fost „palatul” ca obsesie provincială: cazul Bacăului. Acesta avea Palatul Administrativ, Palatul „Mărăști” (o vreme hotel, școală de menaj, apoi Palat al Telefoanelor), Palatul Tribunalului și vreo patru case cărora, prin analogie, lumea le spunea „palate”: Cantilli, Filderman, Perlberger, Herșcovici. Faptul era simțit ca o inferioritate provincială. Unde existau, „palatele” apăreau ca semne al dezvoltării și prosperității locale. De aci, în entuziasmul postbelic, ambiția a tot mai multe instituții și organizații de-
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
a fost scris în 1918, în timpul ocupației Bucureștilor de către germani, dar nu e vorba, cred, de vreo „mașină de război”, ci de ceva mult mai simplu: de o căruță. „Lanțul de fier” e cel pentru piedică. îmi bazez răspunsul pe analogia cu o situație descrisă de Traian Demetrescu într-o schiță de-a sa: „Aproape în toate zilele, la aceeași oră de dimineață, căruțașul trecea pe sub fereastra mea. Era ceasornicul meu”2) Ce căruțe aveau un mers atît de regulat? Cele
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
amanții profund mă-ntristează -/ îmi vine să rîd fără sens,/ Și-i frig, și burează”2). Aparent, enigma „amanților” e incomprehensibilă. Ce altceva i-a provocat să iasă din case pe-o așa vreme, dacă nu decorul dezolant, evocator de analogii cu moartea? Poetul nu e doar observatorul agitației lor paroxistice, ci chiar unul dintre ei, frămîntat de aceleași semne și presimțiri. în ceilalți te vezi întotdeauna mai bine. De aceea distanțării îi urmează solidarizarea, și invers, dovadă trecerea de la tristețe
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
care găsea de fiecare dată o justificare principală. Anterior, el se exersase într-o rubrică similară, de „Consemnări”, ținută împreună cu „băieții” din redacție, pe rînd: „Radu CÎrneci despre...”, „G. Bălăiță despre...”, „Ovidiu Genaru despre...”, „Mihail Sabin despre...”. Fără să știe (analogia mi-a apărut și mie în minte destul de tîrziu), se înscria într-o „tradiție”, fiindcă și în ,,Ateneul cultural’’ al lui Gr. Tabacaru și G. Bacovia se găsesc cîteva exemple de critică bazată pe prietenie. Vechea revistă publica rar recenzii
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
mersul pe stradă - reclama „Un cetățean” - era „o adevărată calamitate. Te împotmolești cu trăsura și pe jos”.9 ) Vara, laitmotivul nemulțumirilor devenea faptul că „străzile sînt insuficient stropite”.10 ) în cursul unui an aveai așadar - considerau unii mai îndrăzneți în analogii - cînd o Veneție mocirloasă, cînd un colț de Sahara. Tot vara, Bacăul era urîțit de mizeria lăsată de negustorii ambulanți, veniți în număr mare, „ca la iarmaroc”: „Nu-i tocmai elegant să vezi în centrul orașului numai ciocălăi de porumb
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
comentariile despre Bacovia psihanaliza, arta, știința etc. Asemenea „melanjuri” - observa scriitorul francez - duc către „un pedantism de femei savante”, chiar și atunci cînd sînt făcute de bărbați. „Arta lui Picasso - zice el, iar eu am motive să mă gîndesc, prin analogie, la Bacovia - așa de simplă, așa de instructivă și lecțiile ce se degajă din ea se obscurizează, nu numai din cauza termenului «cubist», ci mai ales din cauza studiilor sterile, în care, în loc de a vorbi despre pictură, se vorbește de Poincaré, de
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
din și despre opera sa: sublinieri, reluări etc. N-ar fi o exagerare. De cîteva decenii, în aproape tot ce citesc, îl caut pe el. în autorii cu care a fost comparat, dar și în alții aparent foarte deosebiți. Unele analogii mi se impun în chip neașteptat. în „Glossă”, Bacovia spune: „Dacă nu-i,/Cu cine vorbi,/Se scrie”. Adică golul existențial, izolarea și supărările sînt producătoare de literatură. Neîndoielnic, numeroase lucrări își au originea în astfel de situații. Ienăchiță Văcărescu
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
lor dramatism, ce înseamnă „limită”, ce înseamnă „abis”, ce înseamnă „amețeală” existențială. Angoasele dramaturgului relevă că senzațiile poetului n-au fost eronate și că mintea sa a penetrat adînc, mult mai adînc decît s-a crezut sau se mai crede. Analogiile (pe această fișă am schițat doar cîteva) sînt, în egală măsură, confirmări ale faptului că, psihologic, Bacovia a avut dreptate. Dezvăluirile Simonei Boué (v. „interviul inedit”, publicat de Gabriel Liiceanu în „Romînia literară”, nr. 31, 7 august 2009, p. 16-17
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
e mult mai viu accentuat. Voi spune, spre a termina, că îl asemăn mai mult cu Alfred de Musset; «Preludiile» și «Nopțile» sînt reflexele unor suflete asemănatoare”. Pentru mine aceste rînduri au valoare de argument; punct de sprijin pentru o analogie. Cînd le-am citit, mi-a venit în minte, în chip firesc aș zice, Bacovia, care și el are calitatea de a emoționa cu opere „materialmente” scurte. Așa ceva nu se poate obține însă decît dacă „inspirația” are acuitate și poetul
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
pentru cancerul limitat la mucoasă sau mucoasă și submucoasă, indiferent de prezența metastazelor ganglionare, se folosește și termenul de “carcinom scuamos superficial”. Esofagoscopia cu biopsie țintită și citologie dirijată reprezintă investigația cea mai importantă pentru diagnosticul cancerului esofagian precoce. Prin analogie cu cancerul gastric precoce, Societatea Japoneză de Boli Esofagiene a propus o clasificare a cancerului esofagian precoce (Tabel II), astăzi acceptată aproape unanim. Aspectul endoscopic cel mai frecvent întâlnit este cel al unei eroziuni mucoase, cu contur neregulat, înconjurată de
Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN () [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
-
ameliorează simptomatologia și va face puncția pleurală mai ușor de efectuat. Plasarea unui dren toracic nu este indicată deoarece duce la hiponatremie și accentuarea malnutriției proteice secundare pierderilor pleurale. În cazul empiemului spontan se folosește de primă intenție (cu toate că, în analogie cu peritonita bacteriană spontană se pare că și alte antibiotice sunt eficace) cefotaximul intravenos. Se indică profilaxia secundară cu norfloxacin (400mg/zi). Tratamentul hidrotoraxului refractar Hidrotoraxul refractar - care nu răspunde la un tratament diuretic corect-pune probleme terapeutice dificile. Arsenalul terapeutic
Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN () [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
-
reduce incidența infecțiilor bacteriene. După externare, țintele glicemice vor fi cele ce s-au dovedit a reduce incidența complicațiilor diabetului. În ceea ce privește preparatele insulinice, pe parcursul sarcinii se va utiliza doar insulină umană, neexistând contraindicații pentru nici un tip de astfel de insulină. Analogii de insulină nu mai au în prezent nici o contraindicație pentru utilizarea în timpul sarcinii. Alăptarea: femeia diabetică trebuie încurajată să alăpteze dacă nu există contraindicații (74). Rația calorică în acest caz nu trebuie să depășească 3000 kcal/zi, favorizând astfel scăderea
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Carmina Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/92220_a_92715]
-
fost încă explicat. Se pare că un rol în acest sens îl au perilipinele A și B prin intermediul unui domeniu structural, cu structură secundară de tip foaie plisată (structură β), conținând 5 secvențe de câte 10-11 aminoacizi (56). Perilipinele prezintă analogie structurală pe domenii limitate și cu alte proteine cunoscute, cum sunt de exemplu, proteina de diferențiere adipocitară (adipocyte - diferentiation - related - protein, ADRP) (8), TIP47 (56) și S3-12 (78). Funcția acestor proteine în metabolismul lipidic nu este cunoscută. Funcția metabolică a
Tratat de diabet Paulescu by Cornelia Pencea, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92248_a_92743]