200,726 matches
-
și predarea basarabenilor și nord-bucovinenilor, din păcate unii jandarmi s-au implicat în mod tragic și inutil și în aceste acțiuni. Astfel, la data de 5 aprilie 1945, Legiunea de Jandarmi Tutova trimitea Prefecturii Fălciu adresa nr.220 la care „anexase” și pe cetățeana Zadic Tudora. Intrată pe mâinile călăilor sovietici, această femeie a fost IMEDIAT „repatriată” cu primul transport disponibil, numai că se ivise o problemă și nu una simplă potrivit adresei nr.97/5 aprilie 1945 trimisă de Serviciul
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
a fost următorul: „...suntem hotărâți a lua noi măsuri (...) așa cum ne-o cere IUBITUL NOSTRU CONDUCĂTOR, NICOLAE CEAUȘESCU (subl.în orig.), secretarul general al partidului, președintele Republicii Socialiste România”. Chiar așa! b. Bilanțul spunea altceva... La acest raport triumfalist se anexase și un tabel din care reieșea cu totul altceva și anume că tov-ul nu fusese chiar așa de sincer, dacă nu cumva, pudic fiind, ascunsese realitățile ce priveau cea mai dragă legumă a românului: CARNEA, precum și ale altor produse la fel de
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
săptămânalul „Vremea nouă” („organ al Comitetului Județean PCR Vaslui și al Consiliului Popular Județean”) și alta se consemna în documentele cu circuit restrâns. e. Planul la export - nici pe departe realizat La un raport întocmit de secretarul Ioan Smitd, acesta anexase și un tabel cu unitățile economice ale județului ce fuseseră „miluite” și cu câte un plan la export. Neavând alte date la dispoziție, trebuie să dăm credit acestor raportări ce ni s-au părut, totuși, reale de vreme ce la multe capitole
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
Papu, pe linie protocronistă, el ajunge să aibă efecte nocive, pe o scară mai largă, prin contaminări și distorsiuni. Un abuz de istorie și de figuri mitice se întâmplă chiar sub ochii noștri, tot din motive politice, pentru a se anexa anumite tradiții la un discurs care altfel nu comportă temeiuri destul de solide. În fine, un alt aspect, sesizabil nu doar la noi, ci peste tot în lume: o descărcare semantică, produsă pe seama uzului curent, impune un răgaz pentru resemnificare. Dacă
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
februarie - martie 2012. III.5.2 Instrumente de cercetare Chestionarul (1) pentru elevi a fost alcătuit din 16 itemi care au răspunsuri cu variabile de la 1 la 4 (unde 1 reprezintă răspunsul “categoric da”, si 4 înseamnă ”nu știți”).(vezi Anexa 1) Chestionarul (2) pentru elevi este un chestionar închis cu răspunsuri fixe “DA, NU”. (vezi Anexa 2) Chestionarul (3) pentru profesori a fost alcătuit din 10 itemi care au răspunsuri cu variabile de la 1 la 7 (fiind încercuită cifra care
Leadershipul în unitățile de învățământ preuniversitar by Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/1615_a_3091]
-
18.178 0,08% Evanghelică de confesiune augustană: 8.716 0,04% Mozaică: 6.057 0,02% Altă religie: 89.196 0,41% Fără religie: 12.825 0,05% Atei: 8.524 0,03% Religie nedeclarată: 11.734 0,05% Anexa 2 Îndemn pastoral al preafericitului Patriarh Teoctist 14, decembrie 1989 Iubiți fii și fiice duhovnicești, În aceste clipe mărețe, când poporul nostru înscrie prin jertfe neprețuite pagini de istorie și de glorie nepieritoare, vă adresez tuturor acest cuvânt părintesc de
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
într-un interval de două săptămâni de la trimiterea pomelnicului. Care este folosul unui pomelnic? * pomenirea morților pentru iertarea păcatelor * vindecarea celor aflați în suferință trupească și sufletească * reușită la examene și alte momente importante din viață * pomenirea în cadrul Sfintei Liturghii Anexa 4 Foto corespondență documentară între TVR și eparhiile BOR: VII. VII. BIBLIOGRAFIE ȘI DOCUMENTARE *** Biblia sau Sfânta Scriptură, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 2005. *** Televiziunea în Europa: reglementări, politici și independență, traducere din limba
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
Referitor la prescripție, la aplicarea unor norme. 3 Are caracter de injoncțiune, poruncitor. 4 Stephanos, Episcop de Nazians, Slujiri sacerdotale și harisme în Biserica Ortodoxă, traducere Felicia Dumas și Adrian Dinu, Editura Institutul European, Iași, 1998, p. 45. 5 Vezi anexa 1. 6Apud, Valențele gândirii creștine și identitatea culturii românești, Interviu realizat de Gheorghe-Cristian POPA, cu doamna Sabina ISPAS, director al Institutului de Etnografie și Folclor "Constantin Brăiloiu", publicat în Ziarul Lumina din 4 martie 2010, p 5; 6 Vezi "Valențele
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
Ibidem, p. 392. 51 Ibidem, pp. 393-394. 52 Ibidem, p. 401. 53 Ibidem, p. 389. Citatul este dat în cadrul prezentării făcute de traducătorul textului decretului "Inter mirifica", Emile Gabel. 54 Ibidem, p. 389. 55 Ene Braniște, op. cit., passim; 56 Vezi anexa 3. 57 Sfântul Ioan Gură de Aur, Problemele vieții, Editura Egumenița, Galați, 2006, p. 169. 58 Bogdan Chiorean, op. cit., p. 60. 1 Care, din păcate, nu se mai difuzează. 2 Manuela Cernat, "Prefață", în Itinerarii pastorale în condeiul presei, vol
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
145 Comunicarea verbală / 148 Vorbire spontană și vorbire elaborată / 151 Capitolul 11. Comunicarea vagă un studiu empiric / 153 Capitolul 12. Ascultarea activă / 159 Tipuri de ascultare / 160 Factori care influențează ascultarea / 161 Perturbări și bariere ale ascultării / 162 Recomandări / 165 Anexa 1. Etapele elaborării și prezentării unui discurs / 171 Anexa 2. Cum să comunicăm eficient prin telefon / 175 Anexa 3. Realizarea unui interviu de succes / 178 Glosar / 181 Reflecții și maxime / 185 Bibliografie / 189 Index de noțiuni / 193 PREFAȚĂ În general
Strategii de comunicare eficientă by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
deschiși când se vorbește rar și încet Provoacă, anticipează, sintetizează, cântărește evidențele, ascultă tonul vocii, este gata să vorbească 10 Pune întrebări potrivite Are o atitudine pasivă Caută să dea sens la ce aude și să clarifice ce pare confuz Anexa 1 ETAPELE ELABORĂRII ȘI PREZENTĂRII UNUI DISCURS Cunoașterea audienței Trebuie să dăm răspuns la câteva întrebări: * Cât de mulți oameni vor fi în sală? * Care este gradul lor de educație, sexul, vârsta, profesia, interesele? * Ce cunosc despre problema pe care
Strategii de comunicare eficientă by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
la întrebări. Ne gândim la patru întrebări care au un grad ridicat de probabilitate să fie puse și la alte patru de care ne este teamă mai mult. Pregătim răspunsurile la aceste opt întrebări. Dăm răspunsuri scurte și la obiect. Anexa 2 CUM SĂ COMUNICĂM EFICIENT PRIN TELEFON În mediul de afaceri, dar și în multe alte situații sociale, primul contact pe care îl avem cu cineva este adesea prin telefon. Interlocutorul își va forma o opinie pornind de la acest prim
Strategii de comunicare eficientă by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
Revenim cu apelul telefonic așa cum am stabilit. Nu este nimic mai frustrant decât așteptarea unui telefon important care nu vine așa cum a fost înțelegerea. Prin faptul că nu revenim oportun cu telefonul putem uneori să afectăm îndeplinirea obiectivelor unei persoane. Anexa 3 REALIZAREA UNUI INTERVIU DE SUCCES Elaborarea mesajului * Obținem detalii. Pentru a dobândi detalii despre interviul pe care îl vom acorda, folosim un ghid cu câteva întrebări simple: Cine ...? Ce ...? Când ...? Unde ...? De ce ...? Cum...? De exemplu: Ce tip de interviu
Strategii de comunicare eficientă by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
în care intră autorul, editorul, critica, publicul. Să reamintim, în această privință, definiția generică pe care G. Genette o dă epitextului: Criteriul distinctiv al epitextului, față de peritext, este, în principiu, pur spațial. Constituie epitext orice element paratextual care nu este anexat concret textului aceluiași volum, dar care circulă întrucîtva liber, într-un spațiu fizic și social nelimitat din punct de vedere virtual (1987, p. 316). Astfel, epitextul editorial va acoperi trei genuri discursive ale paratextului editorial: publicitatea, catalogul, nota asupra ediției
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
fost primit la Weimar de Elisabeth, a vizitat Arhiva și a văzut manuscrisele. După moartea lui Elisabeth (8 noiembrie 1935), Emge care a eșuat în tentativa de a ține piept influenței rudelor lui Nietzsche, adică familiei Oehler, cu privire la conducerea Arhivei anexând-o Academiei prusace de Științe a demisionat atât din postul de director, cât și din comitetul științific. A fost urmat în această decizie de Spengler care, încă de la 22 septembrie îi comunicase surorii demisia din comitetul director și care, împreună cu
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
calităților tinerilor studenți, încurajarea lor și exprimarea dorinței de a se constitui în modele pentru semeni; r. 22 : „Politețea oamenilor binecrescuți nu are margini.” oamenii cu educație aleasă acționează potrivit unor tipare sociale ce sfidează limitele superficiale impuse de cotidian. ANEXĂ Repere biografice 1837. Într-un fragment de autobiografie scris în albumul lui Eduard Gruber, Ion Creangă notează : „Sunt născut la 1 martie 1837 în satul Humulești, județul Neamțului, Plasa de sus, din părinți români: Ștefan al lui Petrea Ciubotariul și
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
Capitolul 9. Practicile educative parentale (Vlad Millea) / 123 Așteptări ale părinților / 123 Tehnici de influență / 126 Susținerea familială / 136 Relația familiei cu ceilalți agenți educativi / 140 Concluzii / 146 Anexa 1. Aspecte structurale ale familiei / 149 Anexa 2. Principiile educative / 152 Anexa 3. Practicile educative ale părinților / 156 Bibliografie / 163 CUVÎNT INTRODUCTIV O problemă stringentă pentru România o reprezintă responsabilitatea locală pentru calitatea educației și succesul școlar, care reclamă căi diferite de stabilire a relațiilor de colaborare între școli, familii și comunități
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
putem realiza, în sens propriu, controlul variabilelor doar pentru situația primului născut, în sensul de a compara ponderile cu care au fost alese diferitele obiective educative în funcție de numărul de copii care locuiesc împreună cu părinții. După cum rezultă din tabelul 2.4 Anexa 2, pentru același rang unu al nașterii, valoarea medie a indicatorului autonomiei scade o dată cu creșterea numărului de frați mai mici ai copilului. Deși efectivele sînt prea mici pentru o comparație relevantă, notăm, totuși, că pentru copilul avînd rangul nașterii egal
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
mod apropiat. Cooperarea este solicitată sensibil mai mult băieților, valoare expresivă despre care s-ar fi presupus că este mai mult așteptată de la fete. Este posibil să se aștepte de la băieți ceea ce oferă în măsură insuficientă. Din tabelul 2.5 Anexa 2 rezultă că fetele sînt percepute ca fiind ceva mai receptive la cerințele exprimate de mame comparativ cu băieții. Un fapt interesant e acela că atît pentru fete, cît și pentru băieți, mamele aleg cu atît mai mult itemii desemnînd
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
putem presupune că au avut o anumită constanță și că au influențat, în timp, implicarea în studiu a tinerilor, în măsura în care s-au materializat prin suport inclusiv în sensul motivării oferit de către părinți. După cum se poate constata din tabelul 3.1 Anexa 3, numărul mediu de ani de școală ai părinților crește constant o dată cu nivelul așteptărilor acestora privitoare la studiile maxime pe care ar trebui să le atingă tînărul. Nu trebuie să uităm, însă, că reușita școlară este și ea asociată intens
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
de control. Tabelul de asociere cu trei intrări ne permite, de fapt, să stabilim și dacă la același nivel al reușitei școlare există o legătură între utilizarea tehnicilor de influență și nivelul de studii al mamei. În tabelul 3.2 anexa 3 putem observa că, per global, nivelul de studii al mamelor pare puțin relevant pentru tehnicile de influență numite de acestea, cu excepția celor avînd cel mult zece clase care apelează mai puțin la control și mai mult la motivare comparativ
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
toți părinții că au numai de cîștigat dacă se vor implica în parteneriate școală-familie-comunitate, că vor beneficia de resurse educative care le sînt accesibile doar prin interacțiune, comunicare coerentă și că vor oferi, astfel, o șansă în plus copiilor lor. Anexa 1 ASPECTE STRUCTURALE ALE FAMILIEI TABELUL 1.1. Asocierea dintre studiile mamei și numărul de copii ai cuplului Număr de copii ai cuplului Total 1 2 3 4 sau peste Studiile TATĂLUI Frecv. % pe linii Frecv. % pe linii Frecv. % pe
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
0,90 80 0,99 155 0,90 ACOMODARE 7 0,57 22 1,10 43 0,91 80 0,88 156 0,90 AUTOREGLARE 7 0,86 22 0,59 43 0,86 80 0,88 156 0,83 Anexa 3 PRACTICILE EDUCATIVE ALE PĂRINȚILOR TABELUL 3.1. Numărul mediu de ani de școală ai părinților în funcție de categoria de studii considerată dezirabilă pentru copil Nivelul de studii considerat potrivit pentru copil de către fiecare părinte Așteptările MAMEI Așteptările TATĂLUI nr. ani
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
decât să răspundă provocărilor globalizării va putea contribui la emergența globalizării (inevitabitabile) de jos în sus, prin formarea unor indivizi autonomi și comunități distincte, pregătiți să acționeze în virtutea drepturilor și responsabilităților cetățenești în propria comunitate, dar și la nivel global. Anexa 1 Tipologia schimbării comunitare în funcție de agent Fiecare variantă din tipologia de schimbare analizează cinci componente: (1) agentul de schimbare, (2) direcția de acțiune, (3) centrul reînnoirii comunității, (4) centrul ipotezei, (5) descrierea procesului. A. Comunitatea servește școala (parteneriat încheiat între
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
și a unei reînnoiri a comunității. 4. Colectivitatea este centrul reînnoirii comunității. 5. Procesul structurat, de obicei facilitat, țintește să integreze comunitatea și oamenii de afaceri și să ajungă la un fel de consens în privința scopurilor și a rezultatelor. A Anexa 2 Utah Center pentru educația în familie Misiunea centrului: 1. îi învață pe părinți să creeze "un mediu familial de învățare permanentă, pentru a fi buni cetățeni, părinți, consumatori și profesioniști într-o societate globală". 2. creează oportunități pentru părinți
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]