4,162 matches
-
La modul general, vrăjitoria se referă la „credințele depre modurile În care o persoană poate produce rău altcuiva sau o persoană poate să se apere de acel rău potențial” (A. Child, I. Child, 1993, p. 96). Spre deosebire de alte categorii ale antropologiei, unde un termen, chiar dacă ancorat Într-o anumită cultură, a fost transformat, prin generalizare, În concept unificator (mit, mana, totem, fetiș etc.), vocabularul științific al vrăjitoriei este extrem de fragmentat, după tradițiile naționale - witchcraft (engleză), sorcellerie (franceză), Hexerei (germană). Ceea ce face
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Neumann Fridman, 2004). La fel, În Guatemala contemporană șamani locali folosesc tehnicile arhaice pentru divinație sau vindecare (B. Colby, 2004). Pe lângă șamanii proveniți dintre membrii societăților unde s-au practicat constant aceste rituri, În chiar inima societăților occidentale apar ceea ce antropologii au numit „neoșamani”: persoane care, prin lectura unor texte din bibliografia antropologică sau parapsihologică și prin exerciții repetate de obținere a ASC, au ajuns să-și controleze stările de transă și să exercite „ședințe” șamanice. Exemplul cel mai cunoscut este
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
contactul cu alte obiecte magice, solicită adesea performarea unor texte considerate Încărcate cu puteri oculte (incantații) și sunt transmise inițiatic În interiorul familiei sau al grupului. Problema eficienței magice este strâns legată de dezbaterea privind caracterul rațional sau irațional al magiei. Antropologia secolului al XIX-lea a considerat magia ca un produs cultural care exprimă, În mod elocvent, iraționalismul specific „primitivilor”. Ulterior, În special sub influența studiilor efectuate de Malinowski și Evans-Pritchard, antropologii au promovat ideea regimurilor analoage de raționalitate - În sistemul
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
reflecție antropologică asupra limitelor modelelor culturale de explicare a lumii și, simultan, asupra limitelor tehnicilor de cercetare etnografică și a modelelor teoretice specifice interpretării antropologice (J. Favret-Saada, 1983; R. Styers, 2004; J. Townsend, 1997; M. Winkelman, 1982 etc.). Caracterul actual Antropologia secolului al XIX-lea a proiectat magia În epocile arhaice și a considerat aparițiile ei contemporane drept dovada unei Întoarceri regresive la perioade „Întunecate” ale umanității. În consecință, manifestările magice specifice societăților „moderne” au constituit multă vreme numai obiectul unor
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
poate fi dărâmată de argumente raționale sau dovezi empirice. În consecință, Într-o civilizație „des-fermecată” (disenchantment), magia laică, produs al industriilor divertismentului, are o funcție de compensare, umplând golul lăsat de dispariția supranaturalului (G. During, 2002, pp. 28-66). Interesul (recent) al antropologiilor pentru activitățile magice din țările Lumii a Treia a fost plasat În perspectiva transformărilor declanșate de fenomenele industrializării și de deschiderea acestor societăți, fragile din punct de vedere economic, către tendințele globalizante ale modernității. Numeroasele studii consacrate acestor procese (sinteze
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
și mecanismele acestor substituiri: În unele lucrări de specialitate, mai ales În cele de teologie sau de istorie comparată a religiilor, se susține că este vorba despre o evoluție intelectuală (de la religiile primitive la religiile spirituale), În timp ce În lucrările de antropologie accentul este pus pe sistemele de valori („ideologia sacrificială”) și pe contextele sociale specifice. Prima perspectivă este exprimată elocvent În studiul consacrat de Ion Taloș (1978) sacrificiilor de Întemeiere: În descendența interpretărilor lui Mircea Eliade (care, pe baza unor atestări
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
pornește de la ideea unei crime sacrificiale care a avut loc, În mod real, cândva, Într-o epocă revolută a umanității. Sigmund Freud, cel mai cunoscut promotor al teoriei „sacrificiului primordial”, a fost influențat de studiile de mitologie comparată și de antropologie ale secolului al XIX-lea, studii care vedeau În sacrificiu o dovadă a „primitivismului” și a sălbăticiei specifice societăților non-moderne. Pentru Freud, manifestările religioase și cele neurotice au numeroase elemente comune: sunt repetitive și ritualizate, se nasc din și generează
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
În diferite medii intelectuale, pe de-o parte, și eșecul său În mediile antropologilor, pe de altă parte: universalitatea modelului, ceea ce pentru unii interpreți reprezintă cea mai importantă calitate a teoriei freudiene, constituie punctul său vulnerabil - În special din perspectiva antropologiei culturale. Cercetările de teren (arheologice și etnografice) nu au putut confirma: a) existența unor hoarde umane primordiale, dominate de un mascul atotputernic; b) generalitatea totemismului și a sistemului de tabuuri; c) generalitatea sacrificiilor de tip totemic (și a corelației dintre
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Freud este un psiholog și Întemeietorul psihanalizei, Walter Burkert este un istoric al religiilor specializat În Grecia antică, René Girard este estetician și critic literar. Constructele lor, eminamente speculative, au stârnit numeroase dezbateri În mediile filologice, filosofice, istorice și teologice. Antropologii, mai ales cei formați În tradiția școlii engleze și americane, au fost mai puțin atrași de un model interpretativ care survolează epocile și meridianele și care nu este ancorat În datele oferite de cercetările etnografice. În formularea fericită a lui
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
sine, ei Înseși. Pe lângă distincțiile legate de cei care au dreptul să participe și cei care nu beneficiază de acest privilegiu, constructele rituale instituie și alte sisteme de diferențiere, prin fixarea normelor de comportament. Studiile aflate la intersecția istoriei cu antropologia dezvăluie procesele lente de fixare a convențiilor și de limitare a libertăților de manifestare. Astfel, S.G. Davis (1986, p. 161) vorbește despre „emergența convențiilor de respectabilitate”, care au rolul „de a defini membrii, de a-i separa de non-membri și
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
a statutului participanților. Deoarece pelerinajul În sine implică o transformare a statutului (spiritual, social, cultural) al participanților, ultima categorie mi se pare redundantă. În consecință, ea nu poate fi justificată teoretic și nici susținută prin evocarea unor manifestări rituale specifice. Antropologii, În antiteză cu specialiștii În istoria religiilor, au „descoperit” târziu pelerinajul: „Cercetarea etnografică tradițională a vizat, ca obiect ideal de studiu, unitățile socioculturale fixe” (A. Morinis, 1992, p. 2). Această abordare nu poate fi aplicată „unor fenomene culturale construite prin
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
este un rit politic „În sine” sau o adaptare la un context politic a unui tip de ritual existent (această glisare Între categorii este vizibilă și prin circulația formelor Între discipline științifice: despre riturile politice se pronunță atât specialiștii În antropologia formelor simbolice, cât și antropologii politici - vezi M. Abélès, H.-P. Jeudi, 1997; G. Balandier, 1998; D. Kurtz, 2001; M. Swartz et alii, 1966; J. Vincent, 1990). În slujba Puteriitc " În slujba Puterii" Puterea Întemeiată numai pe folosirea forței sau
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
sine” sau o adaptare la un context politic a unui tip de ritual existent (această glisare Între categorii este vizibilă și prin circulația formelor Între discipline științifice: despre riturile politice se pronunță atât specialiștii În antropologia formelor simbolice, cât și antropologii politici - vezi M. Abélès, H.-P. Jeudi, 1997; G. Balandier, 1998; D. Kurtz, 2001; M. Swartz et alii, 1966; J. Vincent, 1990). În slujba Puteriitc " În slujba Puterii" Puterea Întemeiată numai pe folosirea forței sau pe violența necontrolată deschide calea
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
rolului jucat de sistemul ceremonial, prin calendarul fix al comemorărilor și ritmul, adeseori imprevizibil, al inaugurărilor, În ansamblul manifestărilor obligatorii pentru programul unui politician este binevenită, mai ales când se face prin vocea unuia dintre cei mai reputați specialiști În antropologia politică. Pe de altă parte, este greu de crezut că sistemul comemorativ se poate reduce la un simplu ecou al riturilor de expiere, cu atât mai mult cu cât comemorarea nu este decât rareori limitată la recunoașterea unei greșeli și
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
N. Frijda, 1997, p. 108) Comemorarea se definește ca o mișcare colectivă prin care o comunitate, fie locală, fie națională, Își reafirmă identitatea Întorcându-se către elementele ei Întemeietoare - bătălii, conversiuni religioase, declarații oficiale, eroi. (M. Crivello, 1999, p. 8) Antropologii, istoricii, sociologii și politologii care s-au ocupat de „anatomia” comemorărilor identifică mai multe unități componente. Astfel, după Ph. Dujardin (1993, p. 228), acest tip de ritual implică un act voluntar, care operează selectiv și trimite către o anumită realitate
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
p. 158). Demonstrațiile muncitorilor puneau În scenă nemulțumirile și revendicările celor oprimați, În forme politice directe (și atunci, acest fenomen intră sub incidența științelor sociale și politice) sau În forme ceremonializate, În care mesajul era transmis prin constructe simbolice (iar antropologia culturală se ancorează În această zonă). Cel mai adesea, demonstrațiile de acest tip Împrumută elemente din vocabularul ritual al carnavalului: figurine caricaturale și efigii hilare, care reprezintă figurile politice percepute ca adversari, oamenii purtând măști grotești Întrupează inamicii politici, formulările
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Society, Cornell University Press, Ithaca Bahtin, Mihail, 1974, Francois Rabelais și cultura populară În Evul Mediu și În Renaștere, Univers, București Balandier, Georges, 1988, Le désordre, Fayard, Paris Balandier, Georges, 1992, Le pouvoir sur scènes, Balland, Paris Balandier, Georges, 1998, Antropologie politică, Amarcord, Timișoara Bălteanu, Valeriu, 2001, Dicționar de divinație populară românească, Paideia, București Balzer, Marjorie, 1996, „Shamanism”, În David Levinson, Melvin Ember (coord.), Encyclopedia of Cultural Anthropology, Henry Holt Comp., New York Banner, H., „Mitos dos indios Kapayo”, 1995, În Claude
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Hester, Michael; Graves, Robert (coord.), 1996, Witchcraft in Early Modern Europe, Cambridge University Press, Cambridge Beza, Marcu, 1928, Paganism in Romanian Folklore, G.M. Dent, Londra Bidou, Patrice; Désveaux, Emmanuel, 1999, „Mit”, În Pierre Bonte, Michele Izard, Dicționar de etnologie și antropologie, Polirom, Iași Blasi, Anthony, 2002, „Visitation to Disaster Sites”, În W.H.Swatos Jr, Luigi Tomasi (coord.), From Medieval Pilgrimage to Religious Tourism: The Social and Cultural Economics of Piety, Praeger, Westport Blehr, Barbro, 1999, „Sacred Unity, Sacred Similarity: Norwegian
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
of Religion, MacMillan, New York Bompaire, Jean, 1977, „Le mythe selon la ‘Poetique’ d’Aristote”, În Formation et survie des mythes - Colloque de Nanterre, 19-20 avril, 1974, Les Belles Lettres, Paris Bonte, Pierre; Izard, Michele (coord.), 1999, Dicționar de etnologie și antropologie, Polirom, Iași Bourdillon, M.F.C., 1980, „Introduction”, În M.F.C. Bourdillon, Meyer Fortes (coord.), Sacrifice, Academic Press, Londra Bowers, Alfred, 1976, „Mandan Social and Ceremonial Organisation”, În Adamson E. Hoebel, Everett L. Frost, Cultural and Social Anthropology, McGraw-Hill, New York Brăiloiu, Constantin, 1981
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
coord.), Anthropology of Religion: A Handbook, Greenwood Press, Westport Oișteanu, Andrei, 1980, Grădina de dincolo, Dacia, Cluj-Napoca Oișteanu, Andrei, 1987, Motive și semnificații mito-simbolice În cultura românească tradițională, Minerva, București Oișteanu, Andrei, 1998, Mythos și Logos: studii și eseuri de antropologie culturală, ediția a II-a, Nemira, București Olinescu, Marcel, 1944, Mitologie românească, Casa Școalelor, București Olteanu, Antoaneta, 1997, Ipostaze ale maleficului În medicina magică, Paideia, București Olteanu, Antoaneta, 1998, Metamorfozele sacrului: dicționar de mitologie populară, Paideia, București Olteanu, Antoaneta, 2001
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
altuia a unui pumn de nisip, după care se prind cu mâinile de umeri și Începe lupta propriu zisă care se Încheie când combatanții sunt storși de putere și unul cade peste celălalt. 253 Profesorul A.P.Elkin, de la catedra de antropologie a Universității din Sydney, În urma unor studii Îndelungate Întreprinse În sudul și sud-estul continentului australian considera: „Termenul medicine-man așa cum este el folosit la aborigenii Australiei are un sens mai larg. Medicine-man sunt medicii empirici și În această calitate folosesc mijloace
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
București, 2006. 109. Leenhard, M., Art de l’ Ocăanie, Le Chêne, Paris, 1947. 110. Leon-Goldschmidt, D., La Porcelaine Ming, Office de Livre, Fribourg, 1978. 111. LĂvi-Makarius, L., La sacră et la violation des interdits, Paris, Payot, 1974. 112. LĂvi-Strauss, Claude, Antropologie structurală, Editura Politică, București, 1978. 113. Lewis,B., Limbajul politic al Islamului, Bari, 1991. 114. Lips, J,.E., Zelte in der Wildnis, Viena, 1946, Zürich, 1947. 115. Idem, Obârșia lucrurilor, Editura Științifică, București, 1960. 116. Lips,J.E., Government, În General
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
imediat, reprezentând astfel primul nivel de integrare a locuinței În oraș, așa cum familia reprezintă primul nivel de integrare a individului În societate. Acest nivel este cel care adăpostește tranziția spațială de la „public” la „privat”, tranziție despre care diverse studii de antropologie urbană ne spun că este deosebit de importantă pentru caracterizarea unui mod de viață și a unei culturi specifice de locuire. De aceea, o adevărată tipologie de locuire și o caracterizare a tipurilor de locuințe nu poate să nu ia În
Managementul proprietăţii imobiliare by ANICA-POPA, ADRIAN () [Corola-publishinghouse/Science/186_a_188]
-
când încă mă aflam la studii în străinătate (Italia), mai precis în ultima zi înainte de a părăsi orașul (Roma) în care mă hrănisem cu o foame incredibilă, timp de aproape 6 ani (2002 - 2008), cu noi cunoștințe de teologie, etică, antropologie și, cu siguranță, cu un nou mod de a vedea viața, oamenii și pe mine. Treceam ultima dată pe la școala la care fusesem student și, la ieșire, m-am întâlnit cu profesorul salezian de antropologie fenomenologică, părintele Sabino Palumbieri, pe
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
noi cunoștințe de teologie, etică, antropologie și, cu siguranță, cu un nou mod de a vedea viața, oamenii și pe mine. Treceam ultima dată pe la școala la care fusesem student și, la ieșire, m-am întâlnit cu profesorul salezian de antropologie fenomenologică, părintele Sabino Palumbieri, pe care îl admirasem și îl ascultasem cu plăcere și cu o deosebită curiozitate intelectuală. Spunându-i că urma să mă întorc acasă, în România, i-am mulțumit pentru tot ceea ce a putut să-mi transmită
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]