8,321 matches
-
învins, Dacă insistă, n-ai ce face, Mă vor face să nu accept promovarea, trebuie doar să găsesc un motiv să conving Centrul, Mă îndoiesc că vei găsi. Stăteau pe pat, se puteau atinge, dar momentul mângâierilor a trecut, în aparență e la fel de departe ca vemea sărutărilor de mâini și a reverenței, sau chiar de acea clipă când două mâini de bărbat au fost sărutate, și pe dată strânse la pieptul femeii. Marçal spuse, Știu că nu e frumos pentru un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
e nevoie s-o spunem, nu sunt înzestrate cu suficient suflu ventilator. Ca rezultat i s-a dat focului responsabilitatea tuturor operațiunilor subsidiare în stare să dea, atât prin culoare cât și prin strălucire, și chiar prin sunet, o rezonabilă aparență de viață tuturor obiectelor care vor ieși din cuptoare. Dar asta înseamnă a judeca după aparențe. Focul face mult, nimeni nu neagă, dar nu poate face totul, are serioase limitări, și chiar câte un defect grav, ca, de exemplu, insațiabila
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
a dat focului responsabilitatea tuturor operațiunilor subsidiare în stare să dea, atât prin culoare cât și prin strălucire, și chiar prin sunet, o rezonabilă aparență de viață tuturor obiectelor care vor ieși din cuptoare. Dar asta înseamnă a judeca după aparențe. Focul face mult, nimeni nu neagă, dar nu poate face totul, are serioase limitări, și chiar câte un defect grav, ca, de exemplu, insațiabila bulimie de care suferă și care-l face să devoreze și să transforme în cenușă tot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
cele întâmplate aici va spune că învingătorul întrecerii n-a fost Marta, stăpâna, oricât ar fi ea de convinsă, ci câinele, deși va trebui să recunoaștem și că vor zice exact contrariul persoanele care nu știu să judece decât după aparențe. Să se laude așadar fiecare cu victoria pe care presupune c-a obținut-o, chiar și asirienii cu barbă și colegii lor, din fericire la adăpost de agresiuni. În privința lui Găsit, nu ne vom resemna să-l lăsăm cu o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
decât deloc, și Cipriano Algor întrebă din nou, Cum te simți, iar Marta răspunse, Obosită, dar bine, Cipriano Algor spuse, Eu mă simt mai bine ca niciodată, și Marta spuse, Asta trebuie să fie ceea ce numim satisfacția datoriei împlinite. În ciuda aparențelor, nu era nici o ironie în aceste cuvinte, în ele răsuna doar o oboseală pe care ne-ar plăcea s-o numim infinită dacă acest calificativ n-ar fi în mod evident disproporționat. Oricum, nu munca trupului o obosise, ci faptul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
e ca și cum nu ne-am muta, casa olăriei e în continuare a noastră, de acolo nu putem aduce aproape nimic, e ca și cum ne-am scoate o haină ca să ne punem alta, un soi de carnaval mascat, Da, observă tatăl, în aparență așa este, dar, spre deosebire de ceea ce se crede în general și negândit se afirmă, într-adevăr haina îl face pe om, omul e făcut și din hainele pe care le poartă, dar s-ar putea să nu se observe imediat, ci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
lui Marçal, încă nu i-am văzut în atâta timp de când durează povestea, la prima vedere nimeni n-ar crede că au firea nesuferită care li se atribuie și pe care au dovedit-o de nenumărate ori, acesta este pericolul aparențelor, când ne înșală e mereu spre mai rău. Cipriano Algor își scosese brațul pe geamul furgonetei și le făcea semne ca și cum îi erau prietenii cei mai buni, ar fi fost mai bine să n-o facă, acum vor crede probabil
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
de stâncile de marmură. Încă un motiv de recunoștință. Viața are de obicei eleganța să ne dezguste de ea înainte de a o părăsi, or eu o simțeam în acele momente arzând în mine aproape scandalos pentru o înmormântare. Păstram o aparență cuviincioasă, de reculegere, cum se cădea într-o asemenea împrejurare, dar eram, mărturisesc, fericit uitându-mă la marea care strălucea și la valurile care se spărgeau foarte aproape de noi, îmbietoare și sfâșietor de tandre. Eu mă mai puteam bucura de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
fi plăcut să fiu mai anostă, dar - și râse din nou - nu putem atinge toți idealul de brută reușită, fără probleme”. Ascultând-o, mă gândeam că n-am cunoscut niciodată oamenii. Le-am pus mereu etichete, i-am judecat după aparențe și m-am mișcat nu între oameni, ci între părerile mele despre ei. Nu bănuisem niciodată că dincolo de bătrâna cu gâtul lung și fragil, încremenită într-un fotoliu de infirm, se putea ascunde și altceva decât o suferință penibilă, o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
Într-adevăr, altundeva locuiesc morții, anume nu se știe unde. (Gerolamo Cardano, Somniorum Synesiorum, Basilea, 1562, 150) Dacă Geburach e sefirotul răului și al fricii, Tiphereth e sefirotul frumosului și al armoniei. Diotallevi spunea: e speculația iluminantă, pomul vieții, plăcerea, aparența purpurină. E acordul dintre Regulă și Libertate. Iar anul acela a fost pentru noi anul plăcerii, al subversiunii ludice a marelui text al universului, În care s-au sărbătorit nupțiile Tradiției cu Mașina Electronică. Cream și ne și desfătam. A
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
Într-o sală Încă nerestaurată, cu câteva mobile prăfuite, am văzut că podeaua era ocupată toată de cutii mari de carton. Am căutat În ele la Întâmplare, și-mi căzură ochii pe niște resturi de volume În ebraică, după toate aparențele din secolul al XVII-lea. Ce făceau oare evreii aici, la Tomar? Cavalerii aveau bune relații cu comunitatea evreiască locală, Îmi spuse ghidul. Mă duse la fereastră și-mi arătă o grădină În stil franțuzesc, structurată ca un mic și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
trebuie să urmezi lanțurile puchinoase și obtuze ale logicii și monotona lor consecuție. Pe de altă parte, dacă le luai literal, cele două manifeste erau o acumulare de absurdități, de enigme, de contradicții. Deci nu puteau spune ceea ce spuneau În aparență, și apoi nu erau nici un apel la vreo reformă spirituală profundă, nici istoria bietului Christian Rosencreutz. Erau un mesaj cu cheie ce trebuia citit prin suprapunerea unei grile, iar o grilă lasă libere anumite spații și acoperă altele. Ca și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
ligă franco-rusă antisemită. Ca să reușească, folosește o tactică asemănătoare cu cea a adepților Rozei-Cruce. Afirmă că liga există, pentru ca apoi cineva să o creeze. Dar folosește și o altă tactică: amestecă Îndemânatic lucruri adevărate și false, iar cele adevărate În aparență Îi sunt nefavorabile, așa Încât nimeni nu se Îndoiește de ceea ce era fals. Face să circule la Paris un apel misterios către francezi ca să susțină o Ligă Patriotică Rusă cu sediul la Harkov. În apel se atacă pe sine ca pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
Acum o știi.“ Lorenza ieșise, simulând iritare. Știam că Belbo suferea și mai mult În felul ăsta: o mânie adevărată l-ar fi Îmblânzit, dar o proastă dispoziție pusă În scenă Îl determina să creadă că tot teatrale erau și aparențele de pasiune ale Lorenzei, dintotdeauna. Și tocmai de aceea, cred că Înadins, zise imediat: „Să continuăm“. Și voia să zică să-i dăm Înainte cu Planul, să lucrăm serios. „N-am poftă“, zisese Diotallevi. „Nu mă simt bine. Mă doare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
fi putut să citească. Și, În fine, marți plecase. Cred că Belbo se dusese la Paris ca să le spună că nu existau secrete, că adevăratul secret era să lași celulele În voia Înțelepciunii lor instinctive, decât să cauți secrete sub aparențe, fapt care ar fi redus lumea la un cancer imund. Și că cel mai imund și cel mai stupid dintre toți era el, care nu știa nimic si-și inventase totul - și avea să-l coste scump, dar acum acceptase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
agita ceva, o umbră subțire și foarte mobilă. Pendulul! Pendulul nu mai oscila la locul lui obișnuit, la jumătatea transeptului. Fusese atârnat mai sus, la cheia de boltă, În centrul corului. Sfera era mai mare, firul mai solid, după toate aparențele o frânghie de cânepă sau un cablu de metal răsucit. Pendulul era acum uriaș, așa cum apărea probabil la Pantheon. Ca o lună văzută prin telescop. Voiseră să-l așeze din nou În poziția În care Templierii Îl experimentaseră probabil prima
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
luat de bun, dar s-au și convins că sunt cuprinși În el de mult timp, sau și-au identificat fragmentele proiectelor lor dezordonate și confuze ca fiind momente ale Planului nostru, detaliat potrivit unei logici inconfundabile a analogiei, a aparenței, a presupunerii. Dar dacă, inventând un plan, ceilalți Îl realizează, e ca și cum Planul ar exista, ba mai mult, acum chiar există. Din acest moment, batalioane de diabolici vor străbate lumea În căutarea hărții. Am oferit o hartă unor oameni care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
aici e practic ca la Seattle. Maggie ezită, schimbă viteza. Ce știi despre bani? Ești și un soi de consilier de investiții? — Oh, nu, răspunde Wakefield cu sinceritate. Singurul lucru pe care-l știu despre bani este că, după toate aparențele, sînt o grămadă, În zilele noastre. Ai acțiuni? — Sigur, am acțiuni la Companie și cumpăr din cînd În cînd noi IPO. Cumpăr și vînd rapid, dar În principal cumpăr. Mi-am investit bucățica ce mi-a revenit din banii de pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
Dar eu Îi vreau pe ai mei, strigă Maggie. Nu sînt bogată ca tine, Sher. — Italienești, ai cuvîntul meu. Lumini lăptoase Încep să șteargă stelele. Wakefield nu poate spune dacă a adormit sau dacă visează cu ochii deschiși. După toate aparențele, turul a luat sfîrșit. — Asta e casa Rip van Winkle, spune el căscînd. Am ratat Revoluția Americană. — Numai pe cea dintîi, spune Sherrill. Cea de-a doua de abia Începe. Își fac drum pe lîngă robotul chelner și bucătăria super-automatizată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
pe care sînt marcate anumite zone se rotește Încet alături de profesor. — Cred că pușcăriașii belgieni sînt un fel de enciclopedii ambulante, spune Wakefield. — Să mergem, răspunde Mariana morocănos. Oamenii ăștia nu au pic de milă. Cum nu are, după toate aparențele, nici cea mai mare superputere a globului. Designul american este reprezentat de un imens magazin numit ShapeShifters, tot atît de mare ca un Home Depot. Pe rafturile lungi de o milă, obiecte făcute din „plastic inteligent“ se formează și se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
e vorba de nici o femeie, spune Wakefield cu fermitate. Omul s-a apucat de un proiect de restaurare fără de sfîrșit. De fapt, vine o femeie din cînd În cînd, poate e nevastă-sa, dar niciodată nu stă mult, după toate aparențele. Poate că nu suportă ciocănitul. — Unora dintre femei le place ciocănitul. Unora le place să fie ciocănite. Amîndoi Îngerii rîd. Așa că, de ce ar fi omul acela gelos? — N-am spus eu că este gelos, dar nu știu, poate că este
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
de flori. Camilla, îi explică Laurence, câștiga în fiecare an premiul întâi la secțiunile pentru flori și produse agricole ale Expoziției din Woodbury. Deși extrem de cochetă, vila era minusculă. Nu-i spune asta mamei, o sfătui Laurence. Pentru ea, Păstrarea Aparențelor e o adevărată religie. Mă tem că e o snoabă de primă clasă. Colegii o necăjeau la școală pentru că nu era la fel de bună ca ei și de-atunci își tot ia revanșa. De fapt, ea e singura persoană care are
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
Direcției Penitenciarelor. Pe cerere am scris că sunt ziarist, cel ce oferă o viziune obiectivă asupra subteranei, portocalei mecanice și a sângelui rece. Nu vă speriați! Am mințit. Cine credeți că mă crede în stare de așa ceva? Sunt doar o aparență corectă. În aprobare nu mi s-au cerut sentimentele de la intrare sau de la ieșire. Mai mult, legea nu mi-a dat un test de conștiință. Eram suspectat că sunt normal. Așa că voi fi însoțit de gardieni. Să mă apere de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
vocea doctorului Martin/în salt mortal/Copiii dreg castele de pietriș/Sfinții iar o pornesc pe jos/Curcubeul leagă orașele...”, Stimmung-ul imaginilor elaborate fiind preferat dicteului. Poemele mai radicale formal și tematic sînt postdatate: cel mai „insurgent” (deși doar în aparență) este mult-comentatul „Cosmopolis“, inclus în majoritatea antologiilor noastre de avangardă („...Danț îndîrjit al vremii care moare”), „Subiect“, datat „1916” (anul debutului Dada), pornește de la „pretextul” comentării revistei Cabaret Voltaire: „Emmy Hennings a scris:/«fata pescarului din Batavia»/(Prin vreme de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
datată însă 1920) începe cu o violentă denudare a convenției narative și cu aparte-uri „explicative” adresate cititorului, ca în proza textualistă: „Iar Laurențiu se gîndia la Diana: - și sfătuim pe cetitor să sară pasajul acesta cu italice, incoherent în aparență și a cărui explicație o va găsi în povestirea ce-l urmează”. Gîndurile lui Laurențiu sînt reproduse, într-adevăr, cu italice, în secvențe lirice autonome; fiecare dintre ele e șarjată, caricaturizînd teatral discursul amoros flamboaiant: „Diana, ce de deplîns călăreț
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]