4,222 matches
-
perimetre. 5. Obiectivele de conservare. Cel care face propunerea unei noi arii naturale protejate trebuie să stabilească/să specifice clar scopul/obiectivul pentru care aria naturală protejată este propusă și de ce această propunere este relevantă pentru prioritățile sistemului național de arii naturale protejate. Care sunt speciile sau ecosistemele pentru care se dorește protejarea acestei zone? Care sunt obiectivele? Trebuie să precizeze dacă importanța pentru mediu a zonei propuse coincide cu obiectivele de conservare propuse de inițiator sau cu cele ale proprietarului
EUR-Lex () [Corola-website/Law/192991_a_194320]
-
ori administratorului terenului. De exemplu, dacă o zonă este importantă pentru populația de urși, unul din obiectivele de conservare trebuie să fie protecția populației și a habitatului acesteia. Dacă aceste obiective concură cu obiectivele de conservare ale sistemului național de arii naturale protejate, atunci zona poate fi declarată arie naturală protejată. Scopul pentru care se creează aria naturală protejată va avea în vedere: - protecția, în care principalul obiectiv al protejării este conservarea habitatului și a speciilor existente aici și în care
EUR-Lex () [Corola-website/Law/192991_a_194320]
-
vor desfășura în interiorul sitului în viitor. De asemenea, trebuie inclusă o descriere a măsurilor de management care urmează să fie luate în concordanță cu obiectivele ariei naturale protejate. După modul de conservare a biodiversității, ariile naturale protejate se clasifică în: - arii naturale protejate în cadrul cărora nu sunt necesare intervenții manageriale; - arii naturale protejate în cadrul cărora sunt necesare intervenții active din partea autorității de management (de exemplu, pentru reconstrucția ecologică a unor zone). Nivelul la care se exercită managementul determină clasificarea zonelor protejate
EUR-Lex () [Corola-website/Law/192991_a_194320]
-
o descriere a măsurilor de management care urmează să fie luate în concordanță cu obiectivele ariei naturale protejate. După modul de conservare a biodiversității, ariile naturale protejate se clasifică în: - arii naturale protejate în cadrul cărora nu sunt necesare intervenții manageriale; - arii naturale protejate în cadrul cărora sunt necesare intervenții active din partea autorității de management (de exemplu, pentru reconstrucția ecologică a unor zone). Nivelul la care se exercită managementul determină clasificarea zonelor protejate în: - zone în care managementul este al autorității cu cea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/192991_a_194320]
-
aparține unor organizații nonprofit, regii autonome, corporații sau organisme private; - teritorii cu un management mixt aparținând unui mozaic de proprietari publici și privați, existând o varietate de regimuri de administrare. 7. Nivelul de desemnare. În această categorie pot fi cuprinse: - arii naturale protejate desemnate la nivel local prin acte normative ale autorităților publice locale (nu fac obiectul acestui act normativ); - arii naturale protejate desemnate la nivel național, care pot forma rețeaua de arii naturale protejate a unei țări (rezervații științifice, parcuri
EUR-Lex () [Corola-website/Law/192991_a_194320]
-
publici și privați, existând o varietate de regimuri de administrare. 7. Nivelul de desemnare. În această categorie pot fi cuprinse: - arii naturale protejate desemnate la nivel local prin acte normative ale autorităților publice locale (nu fac obiectul acestui act normativ); - arii naturale protejate desemnate la nivel național, care pot forma rețeaua de arii naturale protejate a unei țări (rezervații științifice, parcuri naționale, monumente ale naturii, rezervații naturale, parcuri naturale); - arii naturale protejate desemnate la nivel internațional de către organisme abilitate în acest
EUR-Lex () [Corola-website/Law/192991_a_194320]
-
de desemnare. În această categorie pot fi cuprinse: - arii naturale protejate desemnate la nivel local prin acte normative ale autorităților publice locale (nu fac obiectul acestui act normativ); - arii naturale protejate desemnate la nivel național, care pot forma rețeaua de arii naturale protejate a unei țări (rezervații științifice, parcuri naționale, monumente ale naturii, rezervații naturale, parcuri naturale); - arii naturale protejate desemnate la nivel internațional de către organisme abilitate în acest sens: rezervații ale biosferei, situri ale patrimoniului mondial, zone umede de importanță
EUR-Lex () [Corola-website/Law/192991_a_194320]
-
normative ale autorităților publice locale (nu fac obiectul acestui act normativ); - arii naturale protejate desemnate la nivel național, care pot forma rețeaua de arii naturale protejate a unei țări (rezervații științifice, parcuri naționale, monumente ale naturii, rezervații naturale, parcuri naturale); - arii naturale protejate desemnate la nivel internațional de către organisme abilitate în acest sens: rezervații ale biosferei, situri ale patrimoniului mondial, zone umede de importanță internațională - situri Ramsar, geoparcuri, situri Natura 2000 (nu fac obiectul acestui act normativ). 8. Destinația pentru turism
EUR-Lex () [Corola-website/Law/192991_a_194320]
-
organisme abilitate în acest sens: rezervații ale biosferei, situri ale patrimoniului mondial, zone umede de importanță internațională - situri Ramsar, geoparcuri, situri Natura 2000 (nu fac obiectul acestui act normativ). 8. Destinația pentru turism. Din acest punct de vedere se disting: - arii naturale protejate în care turismul este interzis sau reglementat în mod strict (cum este cazul rezervațiilor științifice); - areale în care accesul publicului se face printr-un control riguros (zone de protecție strictă, zone de protecție integrală, peșteri, zone sălbatice etc.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/192991_a_194320]
-
de om; în cazul bazinelor acvatice, se va trasa o linie imaginară paralelă cu malul, la circa 20 m de acesta, la cota maximă a apei); 4.4. situația cadastrală. Regimul de proprietate al terenurilor (se vor evita pe cât posibil arii aflate în proprietate particulară); 4.5. suprafața; 4.6. localitatea, județul; 4.7. unitatea fizico-geografică; 4.8. căile de acces. 5. Caracterizarea ariei protejate: 5.1. descrierea aspectului general al ariei; 5.2. structura geologică (se va detalia în cazul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/192991_a_194320]
-
1970. Marcarea zonării interne, dacă se propune o asemenea zonare. Se vor anexa temele (shape-urile) limitelor sau ale altor repere ale ariei naturale protejate, în format digital, ca vectori cu referință geografică în format electronic. ... c) Harta amenajamentelor silvice (la arii situate integral sau parțial în fond forestier), plus lista unităților de producție/ amenajistice incluse în aria propusă. ... d) Categoriile de folosință ale terenurilor, cu evidențierea tipului de proprietate al acestora (opțional, hartă după modelul Agenției de Plăți și Intervenții în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/192991_a_194320]
-
numai cu autorizarea specială din partea autorității centrale pentru protecția mediului și cu avizul științific prealabil al Comisiei pentru Ocrotirea Monumentelor Naturii din Academia Română. ... (3) Este permisă recoltarea/capturarea plantelor și animalelor sălbatice din rezervațiile biosferei și din alte categorii de arii naturale protejate în care există zone cu resurse ce pot fi valorificate economic, autorizația pentru recoltare/capturare și/sau achiziție și comercializare emițându-se pe baza avizului științific al Academiei Române și cu acordul administratorilor/custozilor ariilor naturale protejate. ... Articolul 14
EUR-Lex () [Corola-website/Law/197525_a_198854]
-
și din zonele cu regim de protecție ecologică integrală din ariile naturale protejate; - recoltarea/capturarea/achiziția/comercializarea oricăror plante, flori de mină, fosile de plante, fosile de animale vertebrate și nevertebrate și animale sălbatice se va face din zonele declarate arii naturale protejate în conformitate cu legislația națională în vigoare. Alte condiții pentru recoltarea/capturarea/achiziția/comercializarea plantelor, florilor de mină, a fosilelor de plante, a fosilelor de animale vertebrate și nevertebrate și animalelor înscrise în autorizație: ................................................................. Prezenta autorizație este valabilă pentru următoarele
EUR-Lex () [Corola-website/Law/197525_a_198854]
-
a făcut omul o viață întreagă și să rămâi cu degetul în gură... Nu este bine, ar trebui să-i lase omului casa care și-a făcut-o, pentru care a muncit din tinerețe, să-i lase 5 sau 8 ari de teren să poată trăi binișor, iar restul de pământ să-l ia pe tot și să facă ce vrea cu el. O să vedem ce nu am văzut!”. Numitul BEJAN GHEORGHE este născut la data de 1 martie 1899 în
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
ni�, sco? �nd �n eviden?? clar c? Rusia nu era un vecin, ci un st? p�n. De? i au fost c�? iva guvernatori ru? i de excep? ie, ca Pavel Kiseleff, care a �ncercat s? aline suferin? ele rom�nilor 19, ? arul Nicolae�I a impus Rom�niei a? a?numitul Regulament Organic, care a perpetuat exploatarea ?? ranului. Cu mai mult de jum? țațe din Moldova istoric? pierdut? , ceea ce a r? mas a devenit p? m�ntul sf�nt al na? ionalismului. �n mijlocul suferin
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
trista pe Iorga. El vorbea cu dispre? despre toate procesele istorice din Rom�nia de dup? 1800, deoarece era convins c? influen? ele str? ine d? unaser? modelelor ? i proceselor organice. Iorga a condamnat �Regulamentul Organic� al lui Nicolae Pavlovici � ? arul Nicolae�I �, consider�ndu? l o institu? ie str? în? odioas? 55. Numai Nicolae B? lcescu � ? i el na? ionalist romantic � a sc? pat de blamarea, aproape f? r? excep? ie, de c? tre Iorga a liderilor de la 184856. Iorga sus
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Cusin, un colaborator capabil ? i loial. ?i preotul ? i poetul ardelean Ion Ag�rbiceanu, Dimitrie Anghel, Alexandru Vlahu?? ? i tinerii Nichifor Crainic ? i Aurel Metroniu. Jurnalistică lui Iorga a fost �ntotdeauna politic?. De Sf�ntul Nicolae, 6 decembrie, ziua onomastic? a ? arului Nicolae, Iorga scria: �St? p�nul a jum? țațe din dou? continente, un om nobil ? i bun, un suflet devotat ? i un conduc? tor �n? elept, �nsufle? it de idei nobile... Ni s? a al? turat �n 1914, sp? rg�nd o
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
cea dificil? luarea �n serios a activit?? ilor politice ale lui Iorga 74. Problemele din Rusia, accentuate de gre? elile comise �n cadrul efortului de r? zboi ? i de impactul r? zboiului asupra populă? iei, au dus la Revolu? ia din Februarie. ?arul a fost obligat s? abdice. Iorga a apreciat pozitiv acest lucru, dar era oarecum tem? tor. �Rom�nia nu poate r? m�ne indiferent? �, scria el, exprim�ndu?? i totu? i �cele mai bune ur? ri pentru Rusia� ? i observ
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
c? moralul soldă? ilor ru? i era bun75. A?a era cel pu? în la momentul respectiv. Rom�nii aveau pu? ine leg? turi cu trupele ruse? ți. A?a cum remarcă Iorga, numai polonezii veneau acas? la el �purt�nd uniformă ? arului�. �?i amintea de ace? ți �ofi? eri superiori care nu doreau nimic mai mult �n interesul na? iunii lor dec�ț distrugerea c�ț mai rapid? ? i total? a armatei �n care erau for? a?i s? slujeasc? �76. Iorga a fost vizitat acas? ? i de un
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
regelui s? a f? cut sub pretextul trecerii �n revist? a trupelor. Nu trebuia că armata rom�n? s? aib? impresia c? plecarea această eră o fug?. Regele era foarte �ntristat; Iorga ? i?a dat seama c? acesta avea �n fă? a ochilor soarta ? arului Nicolae al ÎI? lea. �Ei bine, voi pleca�, a spus regele; �oricum, s�nt inutil aici�. Urm? toarea ac? iune a lui Iorga a fost s? se �nt�lneasc? cu c�? iva politicieni, �mpreun? cu care s? a decis s
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
din partea lui. Camarila a pl? țiț poli? ia că s?? l discrediteze ? i mai mult pe Lupu fă?? de Palat 27. Datorit? agită? iei liberale, regele Ferdinand �l consideră pe Lupu un fel de Kerenski, av�nd permanent �n fă? a ochilor soarta ? arului Nicolae ? i a familiei acestuia. Sarcina doctorului Lupu ar fi fost s? adapteze administra? ia Rom�niei Vechi la realit?? ile noilor provincii divergențe, o sarcin? dificil? chiar ? i �n condi? îi normale; iar condi? iile erau departe de a fi normale
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Krasin nu s�nt dec�ț c? i ? i mijloace de �n? el? torie. Baza politicii Sovietelor nu este alta dec�ț atotputernicul instinct de cucerire, for?? ? i domină? ie�. �n 1929, sovieticii au impus unei Chine sl? bîte restabilirea condi? iilor existente �n timpul ? arului, adic? recunoa? terea propriet?? îi sovietice asupra c? ilor ferate din Manciuria. Iorga comenta: �Regimul sovietic seam? n? cu cel al diavolului de Nicolae I ? i cu cel al bunicii lui, Ecaterina ÎI�. �n prim? vară lui 1940, Iorga l? a
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
potrivite plimb? rilor zilnice ale Majest?? îi Sale �că s?? i satisfac? ritualurile masochiste�5. A urmat apoi Magda Wolff, alias Lupescu, o leg? tur? care va fi de mai lung? durat?. Povestea de dragoste dintre nepotul Reginei Victoria ? i al ? arului Alexandru ÎI al Rusiei ? i fiica ghetoului din Ia? i ar putea fi citit? că povestea Cenu?? resei dac? n?ar fi costat Rom�nia at�ta v? rsare de s�nge. Madam Lupescu (sau, a? a cum Carol ? i
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
i �n batjocur? c? din moment ce URSS? ul nu poate fi o ? ar? na? ionalist? , nu poate invoca drepturi asupra Basarabiei prin ac? iuni diplomatice sau militare. Iorga explică apoi c? �autorul sovietic manifest? clar tendin? ele anexioniste ? i na? ionaliste ale ? arilor�. Mai mult, Adamov ignoră documentele fundamentale privind Basarabia, folosite de Rakovski ? i de �venerabilul Karamzin�. Iorga sublinia faptul c? Adamov �i ignoră lucr? rile sau, dac? le men? iona, d? dea citate eronate. �n timpul guvernului lui Iorga, ororile colectiviz? rîi agriculturii
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
putut oare o asemenea �nnoire s? creeze un tineret rom�n diferit? Din p? cate, nu s? a �nt�mplat a? a. �Noi, b? tr�nii�, scria Iorga �n 1937, �s�ntem l? să? i pe p? m�nt cu singurul scop de a ar? ta care este calea cea bun? ce trebuie urmat? �. Sau: �S? ar p? rea c? genera? ia mea nu este binevenit? �n orice domeniu posibil. Că ? i cum am fi vinova? i c? ne? am n? scut cu at�ta timp �n urm
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]