13,069 matches
-
o zis: - I, Călin Nebune! lung - a mai fost noaptea asta. Da CĂLIN - NEBUNUL nimica nu le-a povestit din ceea ce s-o petrecut cu dânsul noaptea. A pregătit ei iar să se pornească ș-o svîrlit tot CĂLIN - NEBUNUL arcul ș-o mers ei așa pân-la Pădurea de aur. Când a ajuns acolo li-o zis CĂLIN - NEBUNUL așa: - Fraților, voi nu-ți pute trece-n pădurea asta. Faceți-vă voi o colibă aici și stați și mă duc eu
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
suflețele Mângâiere vieții mele, Ah! - Pe tine te-nstrăinezi Și eu pururea oftez. Tu te lipsești de la mine Și eu oftez după tine, Ca un amoriu după, altul Ca să mi se treacă ahtul. 32 Faretr - amoriul cu foc aprinde Și arcul înfocat Și-ntinde cu a lui săgeți - Vai, pieptu-mi pătrunde ah! Sufletul meu înfocatu-i, Pieptul iată săgetatu-i. Fără-ndurare arcu-ncordează Săgeți a-mi trage nici că-ncetează. Amoriu! n-ai milă ridicând viață, ah! Sufletul meu înfocatu-i, Pieptul
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
veți părăsi țara. ― Cum? ― Cu un avion sanitar. Tânărul avu pentru o clipă sentimentul că se sufocă. Apoi un râs îngrozitor îi gâlgâi în fundul pieptului. Simți cum i se umflă fălcile, gata să plesnească: "E limpede! A fugit de la balamuc! Arc o logică în ce spune, de acord, dar..." ― Ai amuțit? ― Chestia asta cu avionul mi-a rămas în gât... Nu văd ce i-ar determina pe cei de la Aviasan să ne dea cadou un avion. ― Șantajul! Locatarii vilei sânt părinții
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
cuvânt. Întoarse capul ascunzîndu-și lacrimile. Scarlat își pipăi pulsul. "50... 55... 60... Încă e bine! Unde am picat, domnule! Ala de jos cu fluturii, ăștia..." În aceeași clipă se auzi soneria. Scarlat se ridică iute. Silueta suplă, abia încovrigată, redevenise arc. Privi încordat spre bătrâni. ― Mai așteptați pe cineva? Șerbănică Miga se trezi brusc. Întrebă articulând încleiat: ― Cât e ceasul? Soneria zbârnâia lung, agasant. ― Așteptați pe cineva? repetă căruntul. Doamna Miga își luă mâinile de pe frunte. ― Nu. Du-te tu, Ioniță
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
să accepte niciodată." Florence împărți ceștile. Se adresă fără chef căruntului: ― Dumneata nu vrei? Nucu Scarlat clătină din cap: ― Mă mulțumesc cu romul. Șoferul duse ceașca la gură încercînd să-și stăpânească tremurul mâinilor. Își simțea spinarea vibrând ca un arc. Cana fierbinte îi ardea degetele. "Acum! E singura șansă... Când vor veni ceilalți va fi prea tîrziu." Țâșni pe neașteptate în picioare azvârlind ceaiul clocotit în obrazul căruntului. Nucu Scarlat scoase un urlet îngrozitor. Se chirci apăsând automat pe trăgaci
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
Popa cu bărbia nerasă prinsă între degete se interesă ironic: ― Te-ai gândit cumva ce o să le povestești? ― Las chestia asta pe seama dumitale. Fiecare autor își explică opera. ― Hm, învață să-ți ascuți mai bine săgețile când le slobozi din arc. Altfel ricoșează. Ricoșează penibil... Doru Matei apucă nervos marginea scaunului. Replică violent: ― Ce-i drept, n-am experiența dumitale! Nu întocmesc liste! ― Vă rog nu vă certați, imploră Melania Lupu. Avem atâtea de făcut... Bătrânul n-o luă în seamă
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
-i bătuseră în ușă... Matei izbucni în râs. Prinse în palme umerii bătrînei: ― Hai că-mi placi! Transportară cadavrul și-l întinseră pe pat. Se uitau în jur impresionați de sărăcia interiorului. O masă șchioapă, două scaune ieftine, divanul cu arcurile stricate, un bec simplu fără abajur care atârna sinistru din mijlocul tavanului. Ibricul de cafea se răcise pe reșou, alături de mașina de scris. ― Aha! bombăni Grigore Popa. Uite cine consuma electricitatea! Melania Lupu se îndreptă. Gâfâia. Își trecu degetele străvezii
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
formă de O. Poți aranja mobila ca lumea, și nu pierzi spațiu..." Un moșneag traversa strada. Ținea de mână o fetiță care mușca dintr-un măr. Mărul și obrajii aveau aceeași culoare. ― Și Panaitescu? Se așezase pe un scaun desfundat, arcurile îl deranjau, dar îi era jenă să se mute. Bătrânii sânt susceptibili și "n-au bani niciodată"... Strâng pentru boli lungi și costisitoare, calculează sume umflate destinate medicului, surorii, în fine, "cineva care să-ți aducă un pahar cu apă
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
MAI TÎRZIU, CÂND APĂRU PRIMUL DINTRE URIAȘI, SE AFLA ÎNCĂ ÎN ASCUNZĂTOAREA LUI. ATÎT DE RAPIDĂ A FOST REACȚIA. CHIAR PREA RAPIDĂ. DOVEDEA EXISTENȚA UNOR PLANURI PARTICULARE. DOVEDEA CĂ CEA MAI MARE PUTERE DIN ÎNTREG SISTEMUL SOLAR REACȚIONEAZĂ CA UN ARC DE OȚEL FIN REGLAT; ȘI N-AVEA NICI O ÎNDOIALĂ CĂ PRINTRE ACESTE PLANURI SE NUMĂRA ȘI HOTĂRÎREA DE A DETECTA IDENTITATEA PERSOANEI CARE LE CUNOȘTEA SECRETELE. ERA CHIAR PREGĂTIT SĂ CREADĂ CĂ EI ȘTIU CINE ESTE EL. DECI, SOSISE TIMPUL
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85088_a_85875]
-
Din această istorie am ieșit rău: fără nici un ban și dat jos de pe epava plutitoare. Noroc că am întîlnit o echipă care venise să facă un film despre o vânătoare de bivoli sălbateci în care trebuia să se folosească doar arcul. Eram șase în avion. Pilotul, un bărbat tăcut, cu barba scurtă, roșcată; nu deschidea gura decât pentru a înjura. Un atlet fotogenic care învățase să tragă cu arcul, un tip nesuferit, foarte mândru de tenul lui bronzat și de mușchii
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
o vânătoare de bivoli sălbateci în care trebuia să se folosească doar arcul. Eram șase în avion. Pilotul, un bărbat tăcut, cu barba scurtă, roșcată; nu deschidea gura decât pentru a înjura. Un atlet fotogenic care învățase să tragă cu arcul, un tip nesuferit, foarte mândru de tenul lui bronzat și de mușchii lui. Operatorul, care își comandase pentru acea ocazie o pereche de ochelari speciali, cu sticla fumurie. Producătorul, cam prea grăsuț pentru pantalonii lui kaki strânși pe picior. Soția
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
dimineață, întețindu-se vântul, flăcările au ajuns până la avion. Așteptam, încremeniți, explozia, cu gândul la aparatul de radio-emisie, unica noastră speranță. Dar flăcările au lins carlinga și s-au îndepărtat. Atletul s-a repezit atunci la bagaje, și-a luat arcul, încercînd să doboare păsările care zburau deasupra noastră. Era într-o stare de mare agitație. Fiindcă n-a nimerit nici una, s-a trântit la pământ și a început să plângă în hohote. Naturalista îl privea înțelegătoare, însă pilotul l-a
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
NORI MICI, ALBI ȘI ROTUNZI, PE CARE, PUȚIN MAI TÂRZIU, CRESCÂND CĂLDURA, AVEA SĂ-I ÎNGHITĂ DINTR-O DATĂ. UN VAG MIROS DE UMEZEALĂ MAI URCA ÎNCĂ DE PE PAJIȘTILE USCATE TOTUȘI. SOARELE, ÎN SPATELE CASELOR DINSPRE RĂSĂRIT, ÎNCĂLZEA DOAR COIFUL IOANEI D`ARC, STATUIA ÎN ÎNTREGIME AURITĂ CARE ÎMPODOBEA PIAȚA. UN CEAS BĂTU DE OPT ORI. RAMBERT A FĂCUT CÂȚIVA PAȘI SUB PORTICUL PUSTIU. DINĂUNTRU AJUNGEAU PÂNĂ LA EL PSALMODIERI NEDESLUȘITE ÎNSOȚITE DE VECHI MIROSURI DE PIVNIȚĂ ȘI TĂMÂIE. DEODATĂ CÂNTECELE S-AU OPRIT
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85074_a_85861]
-
cu unitățile hitleriste - lucru nemaiîntâlnit în analele istoriei mondiale. Și încă un lucru semnificativ e faptul că unele unități române care s-au acoperit de glorie pe câmpul de luptă, la încheierea războiului n-au fost admise să defileze pe sub Arcul de Triumf, fiind înlocuite la momentul festiv de unități din cele două divizii române formate pe teritoriu sovietic - cu rol determinant în așa-zisa „democratizare (epurare)” a armatei române. După aceste considerații revin asupra substanței memoriilor de război ale lui
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
dulce și scumpă, atât de nesofisticată. Ai noroc! N-am de gând să vorbesc despre ea cu tine. — Dacă asta vrei, foarte bine. Sper doar să nu știe că umbli creanga pe străzi, îmbrăcat ca un fel de Ioana d’Arc unguroaică. Cercelul ăla! Arată de-a dreptul maghiar. — Dacă dorești un costum ca acesta, n-ai decât să-ți cumperi, spuse Ignatius. Dă-mi pace. — Știu că așa ceva nu poate fi cumpărat oriunde. Și totuși ar face să se cutremure
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
se repezi la ea în cameră să-și ia un palton. Când ajunse la ușa din față, se opri. Nu putea să se despartă astfel de Ignatius. Era copilul ei. Se duse la ușa dormitorului și ascultă zăngănitul violent al arcurilor patului lasându-se într-un crescendo spre un final demn de Grieg. Ciocăni, dar nu primi răspuns. — Ignatius, îl strigă ea cu voce tristă. — Ce dorești? întrebă în cele din urmă o voce calmă. — Plec, Ignatius. Vreau să-mi iau rămas-bun
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
care mama lui i-o cumpărase pe când avea unsprezece ani pentru o excursie dezastruoasă de o zi la o tabără de băieți. Scormoni printr-un teanc de indispensabili îngălbeniți, ca un câine care caută un os, aruncând izmenele într-un arc peste capul său. Poate că n-ar strica să te ridici, lăcrămioara mea. Trebuie să adunăm articole, să strângem notele. Ar fi bine să te uiți sub pat. Myrna sări de pe cearșaful umed, spunând: — Am încercat să te descriu prietenilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
scumpule. În clipa asta, nu te vreau decât pe tine. Gail se răsuci și opri camera video. — Acum vrei să-mi faci baie? întrebă Gerard. Gail se uită urât la el. Ușa dormitorului se auzi închizându-se cu zgomot. Scârțâitul arcurilor de la pat. O femeie chicotind și râzând. Alte arcuri scârțâind. — Destul, Gerard, spuse Gail. — Știam eu că ai vrea să știi, zise el. Urăsc pasărea aia blestemată, zise soțul ei în aceeași noapte, mai târziu. Erau în dormitor. — Nu asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
tine. Gail se răsuci și opri camera video. — Acum vrei să-mi faci baie? întrebă Gerard. Gail se uită urât la el. Ușa dormitorului se auzi închizându-se cu zgomot. Scârțâitul arcurilor de la pat. O femeie chicotind și râzând. Alte arcuri scârțâind. — Destul, Gerard, spuse Gail. — Știam eu că ai vrea să știi, zise el. Urăsc pasărea aia blestemată, zise soțul ei în aceeași noapte, mai târziu. Erau în dormitor. — Nu asta contează, spuse ea. N-ai decât să faci ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
în noua eră a tehnologiei? Răspunsul poate părea eretic, dar iată-l. Imaginea de pe ecran se schimbă dramatic, apărând acum o pădure. Copaci uriași se înălțau spre cer, umbrind solul. Apoi apăru un vârf muntos înzăpezit. O insulă tropicală, un arc de nisip, apă cristalină, palmieri. Și, în final, un recif subacvatic, cu pești înotând printre corali și bureți. — Lumea naturală nu conține nici un fel de reclame, spuse Koss. Lumea naturală nu a fost îmblânzită încă. Nu a fost colonizată de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
încă una. Închise camera. Când l-ai văzut ultima dată? îl întrebă pe Hagar. Acum zece zile. — Unde? — Cam pe-aici. — Se întoarce? Aici e domeniul lui? — Așa se pare. Gorevici se uită prin cătarea telescopică. O roti într-un arc, apoi în sus, spre cer, și înapoi. Satisfăcut, puse pușca jos. — Doza e suficient de mică? — Nu-ți face griji, zise Gorevici. — Iar dacă e sus, în boltă, nu poți trage pentru că ... — Am spus să nu-ți faci griji, spuse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
jur. — Merde. Scumbag. Espèce de con. Era un sunet jos, gutural, ca al unui bețiv, într-un bar. — Fungele a usted. Gorevici porni camera. Nu își dădea seama de unde venea vocea, dar putea să o înregistreze. Învârti obiectivul într-un arc lent, în timp ce urmărea nivelul microfonului. Cum microfonul era direcțional, putea să determine de unde venea sunetul ... dinspre sud. Din stânga, față de poziția lui. Se uită prin obiectiv, mări amplificarea. Nu vedea nimic. Jungla se întuneca cu fiecare clipă. Hagar stătea nemișcat alături
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
iarăși În pat pentru un ceas după ce ți-ai dat seama că te-ai trezit prea devreme. Într-un astfel de club parohial am plîns pentru prima oară la cinema, cînd am văzut cum temnicerul Îi tăia pletele Ioanei d’Arc În filmul lui Dreyer. Pentru a impulsiona dezbaterea, tata a Început să explice că filmul fusese turnat În ordine cronologică și că, În momentul În care trebuise să i se taie părul actriței, părul ei adevărat, nu o perucă, toată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
viața mea să fi Început aici, În preajma Vaticanului, cu un cuplu atras de cea mai mare lucrare pe care un pictor a dus-o vreodată la bun sfîrșit Într-o singurătate aproape completă, mai curînd decît pe o saltea cu arcuri Într-o fermă daneză, o fermă de crescut animale care nu avea nimic dintr-o bombonieră, În care părinții mei au fost siliți să se ascundă pentru că nu pricepuseră că nu se puteau plimba așa, ca și cum nimic nu s-ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
la mai mult de cincizeci de ani, aș vrea s-o regăsesc mai degrabă În brațele mele decît În amintire pe Marie-Cécile așa cum era la douăzeci și patru de ani, cu ochii ei verzi și Înfățișarea de Ingrid Bergman În Ioana d’Arc, cu o rochie lungă În chip de armură. Din păcate, nu te culci cu amintirile, iar să stai să le rumegi nu e ceva prea vesel. CÎnd aveam nouă ani, credeam că un pat nu servea la nimic altceva decît
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]