6,861 matches
-
amplificate în discursul istoric național-comunist. În acord cu întorsătura de la antinaționalism la naționalismul exaltat al deceniului al optulea, regimul a procedat la reabilitarea in corpore a personalităților române care s-au zbătut politic sau cultural pentru ideea națională. Cărturarii Școlii Ardelene, anterior combătuți și acuzați de falsificarea istoriei, sunt acum reevaluați și elogiați ca autorii pionieratului național românesc. De aceeași reconsiderare beneficiază întreaga pleiadă de promotori ai naționalismului românesc. Simion Bărnuțiu și Eftimie Murgu (Hurezeanu et al., 1988, p. 47), Gheorghe
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
al., 1992, p. 18). O altă expresie a unității totale românești este unificarea identitară a românilor transilvăneni, munteni și moldoveni prin românizarea acestora. Această românizare identitară presupune impunerea identității și categoriei de "români" peste cele de români "moldoveni", "munteni" și "ardeleni" care cu siguranță aveau o proeminență net superioară în mințile acestora decât supra-categoria de "român" (aceasta din urmă prevalând în fața identificărilor regionale doar în cursul secolului al XIX-lea în categoria cărturarilor și pe parcursul celui de-al XX-lea în
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
în pofida naivității ei, un sâmbure de adevăr" (p. 10). Autorii recidivează prin susținerea "inventării" națiunii moderne, inclusiv a națiunii române (p. 27)28. Argumentul avansat pentru sprijinirea acestei teze eretice susține că națiunea română a fost imaginată de cărturarii Școlii Ardelene, urmați de intelectualii romantici, care după ce au construit ideatic proiecția statului național românesc s-au angajat în materializarea sa prin convingerea muntenilor, transilvănenilor și moldovenilor de românitatea care îi unește (p. 40). Teza șochează prin claritatea formulării: "în prima jumătate
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
inflexiune ale procesului de construire, deconstruire și reconstruire discursivă a memoriei naționale românești. Ampla analiză diacronică pe care am întreprins-o a încercat să surprindă, inițial, geneza culturală a primei formule a memoriei istorice românești, produsul intelectual al cărturarilor Școlii Ardelene. Prelucrând materiale deja existente în tradiția cronografică românească, literații ardeleni au reușit să articuleze, în avangarda reflecției istoriografice, paradigma latinistă în cadrele căreia s-a configurat simțul identitar național și, în paralel cu acesta, conștiința istorică românească. Paradigma latinistă a
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
memoriei naționale românești. Ampla analiză diacronică pe care am întreprins-o a încercat să surprindă, inițial, geneza culturală a primei formule a memoriei istorice românești, produsul intelectual al cărturarilor Școlii Ardelene. Prelucrând materiale deja existente în tradiția cronografică românească, literații ardeleni au reușit să articuleze, în avangarda reflecției istoriografice, paradigma latinistă în cadrele căreia s-a configurat simțul identitar național și, în paralel cu acesta, conștiința istorică românească. Paradigma latinistă a Școlii Ardelene a stabilit cadrul de referință al memoriei istorice
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
materiale deja existente în tradiția cronografică românească, literații ardeleni au reușit să articuleze, în avangarda reflecției istoriografice, paradigma latinistă în cadrele căreia s-a configurat simțul identitar național și, în paralel cu acesta, conștiința istorică românească. Paradigma latinistă a Școlii Ardelene a stabilit cadrul de referință al memoriei istorice românești, în raport cu care s-au definit și contra-definit formulele ulterioare ale românismului identitar și ale conștiinței istorice românești. Un aspect crucial, a cărui importanță a fost reliefată cu metodicitate pe întregul parcurs
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
propria înțelegere a trecutului turnată în cadrele propriei statalități. Totuși, o serie de note comune sunt împărtășite de toate cele trei memorii românești (munteană, moldoveană și transilvană), numitorul comun fiind reductibil la postulatele de bază ale paradigmei latiniste a Școlii Ardelene; ii) versiunile provinciale ale trecutului românesc codificate în memorii colective relative regional sunt supune unui proces de naționalizare în urma creării statului național unitar român prin unirea principatelor dunărene din 1859. Sub impulsul "naționalismului etnic" care a luat avânt ideologic în
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
au fost învățați să fie români naționali, uniți în jurul aceluiași pachet de valori secretat de același destin istoric colectiv. Revoluția mnemonică națională a constat în înmănunchiarea trecuturilor provinciale într-un singur trecut românesc, ca fundație istorică pentru dizvolvarea identităților regionale (ardelean, moldovean, muntean) și contopirea acestora în solidaritatea supremă și indivizibilă a națiunii. Aceasta poate fi considerată drept revoluția națională a memoriei istorice românești, primul astfel de eveniment care a inaugurat istoria tumultoasă a memoriei românești. O a doua revoluție mnemonică
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
al acesteia. Invarianța structurală trebuie menționată alături de variabilitatea substanțială a memoriei naționale românești. Aceeași invariantă chestiune a originii, care și-a păstrat constant centralitatea în economia simbolică a memoriei naționale, a trecut de la latinitate pură (în paradigma iluministă a Școlii Ardelene), prin integrarea parțială a dacilor în fondul roman (în paradigma romantismului pașoptist), apoi prin formula xenopoliană a daco-romanismului și prin paradigma trială ad-strat-substrat (Iorga), pentru ca în perioada postbelică să fie definită de "maximalismul slav", urmând ca în național-comunism elementul slav
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
The Sociology of Science: Theoretical and Empirical Investigations (pp. 223-280), Chicago: The University of Chicago Press. Mihu, A. (1995a). Sociologia mișcării legionare. În E. Weber, Dreapta românească (pp. 5-39), Cluj-Napoca: Editura Dacia. Mitu, S. (1997). Geneza identității naționale la românii ardeleni. București: Humanitas. Mullaney, J. (2001). Like A Virgin: Temptation, Resistance, and the Construction of Identities Based on "Not Doings". Qualitative Sociology, 24(1), 3-24. Müller, F. (2003). Politică și istoriografie în România: 1948-1964. Cluj-Napoca: Nereamia Napocae. Murgescu, M.-L. (1999
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
că filosoful german nu are în vedere metaforă numită în prezent, în spațiul literelor românești (ca să nu căutăm mai departe), de L. Blaga, plasticizanta, ci, după cum se desprinde din paginile sale, pe cea specific artistică, infinit deschisă, cu termenul autorului ardelean revelatoare. (Vianu, pe de altă parte, vorbeste despre o metaforă simbolică, deținătoarea "valorii artistice celei mai înalte", care presupune exercițiul de maximă productivitate a imaginației și "prilejuiește, prin indeterminarea ei sugestiva, starea poetica prin excelență"187.) Spre deosebire de cea dintâi, care
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
puțin din multele ce cer. În vederea complicațiunilor posibile al căror obiect poate fi monarhia se observă oarecari pregătiri și din partea românilor din Ardeal, în vederea viitoarelor alegeri pentru Parlamentul Ungariei. Se știe că, de la dualism încoace, sistem înființat peste voia românilor ardeleni și, în parentez vorbind, contra voinței intime a împăratului chiar, partea cea mai însemnată a românilor din Ardeal s-au abținut ostentativ de la alegeri, pe cuvântul că, deși de facto se supun legilor votate de acel Parlament, de vreme ce ele sunt
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
că românii fac politică străină - rusească ori nemțească; iar Cariagdi și Carada politica națională. Fiul lui Mihai Vodă Sturza e vândut Rusiei se 'nțelege; Carada însă are un caracter prea stoic pentru a fi accesibil la farmecul rublei; Maiorescu, fiul ardeleanului Ion Maiorescu din Bucerdea, face politică nemțească, iar d. C. A. Rosetti, al cărui părinte nu știa românește, carele în tinerețe se ocupa cu traducerea de poezii neogrecești (Astfel ți-este sexul nu e vina ta) și care e atât
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
drept public ca Tractatul de la Berlin deschide înăuntrul nației glorificate calea unei imense și adesea imunde colonizări străine. Sunt deja un milion de străini în România și se înmulțesc pe zi ce merge. Daca în urmărirea scopurilor politice ale românilor ardeleni repetarea unor aserțiuni neîntemeiate contra conservatorilor din România e de un folos practic, trece-o și aceasta lesne cu vederea. Dar nu credem. [18 - 19 mai 1881] [""THE TIMES" ȘI "TIMPUL", IATĂ TEMA... "] "The Times" și "Timpul", iată tema cea
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
obiectiv evenimentele din urmă; deci am publicat - o fără comentarii, lăsând încolo răspunderea cuprinsului asupra autorului. Deodată ne pomenim cu "Observatorul " că ne insinuă cumcă noi am fi fabricat corespondența pe malurile Dâmboviței și că ne inspirăm dintr-un organ ardelean oarecare. Presupunerile acestea sunt gratuite. Ne-am abținut aproape totdeuna de-a rosti vro opinie asupra politicei consângenilor noștri din Ardeal și ne-am mărginit, pe cât știm, la dări de seamă despre fapte cari s-au petrecut fără a le
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
român și român. Dar cum o fi Carada, Giani, Cariagdi, C. A. Rosetti, Pherekydis ș. a., românul de oriunde începe a se simți străin în țara lui proprie și, precum zice "Poșta", guvernul i se pare tot atât de străin ca cel unguresc ardelenilor, ca cel muscălesc basarabienilor. E un axiom în mecanică că efectul trebuie să fie egal cu cauza. Domnia fanariotă și scurgerea sistematică de stârpituri și faliți în șesul Țării Românești a ținut 121 ani. Abia la 1921 avem perspectiva că
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
o pătură foarte numeroasă de străini, în toate funcțiile, în toate mănăstirile, în toate bisericile, în toată viața publică. Aceasta e rădăcina adevărată a funcționarismului. De aceea nu e de mirare ca într-o țară, românească înainte de Tugomir Basarab, un ardelean, Lazăr, să fie de nevoie pentru a redeștepta sentimentul naționalității. Dar ce mai la deal la vale? Orice etnolog străin, german ori francez, a recunoscnt și va recunoaște că în cea mai mare parte pătura superpusă acestui popor e neromînă
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
ntrebuințează harte, în care toată țara - până la Segedin - se declară posesiune română, iar armata întreprinde tocmai incursiuni pe teritoriul Transilvaniei. Paralel cu aceasta urmează agitația emisarilor români în Transilvania. Amintim că abia acum opt zile am dat seamă, după sorginți ardelene, că acești emisari pregătesc populațiunea română că în curând "va fi eliberată de cătră țara mumă". Legătura între această agitație și incursiunea de acum e evidentă. Cei din București au voit s-arate țăranilor din Transilvania c-au luat la
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
din Țara Românească am întrebat ce-ar fi devenit Carada, Giani ori C. A. Rosetti în alte țări decât a noastră, la Brașov bunăoară? "Bukarester Tagblatt", care nu știe românește, ne ține un lung discurs, reamintindu-ne câte datorim imigransilor ardeleni, crezând astfel că d-nii Carada, Giani etc. ar fi venit de la Brașov. Ferească D-zeu sfîntul! De peste Dunăre sunt venisi acești d-ni, nu de la Brașov. Dar întrebarea noastră a fost: Ce ar fi devenit acești oameni daca, trecând Dunărea
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
țara asta, a nimărui, covrigarii ajung prin politică milionari și pensionari reversibili. Luîndu-se după vorbele gazetei din București, "Kronstadter Zeitung" ne sacrifică asemenea pe altarul criticei sale jurnalistice. E ne 'nselegere. Nicicând n-am confundat și nu vom confunda imigrasiunea ardeleană, căreia - i datorim pe Lazăr, pe Marsian, pe Laurian ș. a., căreia - i datorim, în secolul al XIII și al XIV, chiar fondarea statelor române, cu Giani, Cariagdi, Carada etc. cărora nu le datorim absolut nimic și cari formează aci pătura
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
lor C. A. Rosetti, Pherekydis, Giani, Carada că sunt cațaoni. Daca există vro vină aci, e a lor, nu a noastră fără îndoială. Dar, la dreptul vorbind, sunt acești oameni măcar împămînteniți? Iată o cestiune serioasă. Sunt în țară români ardeleni cari au servit statului câte 30 - 40 de ani, sunt sași așezați din timpii Basarabilor cu anume privilegii, sunt familii evreiești, puține în adevăr, dar vechi, cel puțin de după Petre cel Șchiop, apoi maghiari, germani, mai știm noi ce. Ei
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
paspoarte pentru că ele însemnau o contestare a suveranității României. Astfel d. C. A. Rosetti, pentr-un interes momentan, nu pregetă a opta pentru cetățenia turcească, lovind în față suveranitatea pretinsei sale patrii. Iată în adevăr unde am ajuns. De la români ardeleni ori macedoneni cerem împămîntenire. De la Flevas, Giani, Carada n-o cere nimenea. [17 - 18 august 1881] {EminescuOpXII 297} [""PESTHER LLOYD" POLEMIZEAZĂ... "] "Pesther Lloyd" polemizează cu "Neue freie Presse" asupra unui articol în care această din urmă foaie luase apărarea României
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
Vronski în clipa când, într-o gară, o femeie se aruncă sub roțile trenului. Acesta va fi destinul ei. La noi, intuiția destinului ca repetiție-coincidență a avut-o Liviu Rebreanu în Pădurea spânzuraților și în alte texte. Nu întâmplător autorul ardelean este cel mai viguros romancier pe care l-a dat literatura română, un excepțional romancier-filosof (în pofida tuturor aparențelor) care a urmat tâlcurile mitice ale eternei reîntoarceri eminesciene nu numai în Adam și Eva. Grăitor că postmoderniștii români nu se recunosc
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
românești”, sub pseudonimul Elena Protopopescu), Ștefan Nenițescu, Dragoș Protopopescu, Mircea Eliade (Martin Eden, un interviu cu Giovanni Papini, Arturo Farinelli sau De eruditia), Petru Comarnescu ș.a. O veritabilă istorie a mișcării cultural-politice românești din Transilvania schițează Ion Băilă în „Cronici ardelene”, în timp ce Leon Baidaf readuce la lumină întâmplări și personaje interesante îndeosebi din epoca fanariotă. Principiul „concentrării” e urmărit și în ce privește literatura propriu-zisă. Cu versuri colaborează relativ frecvent Ion Pillat, Aron Cotruș, Artur Enășescu, Mihail Celarianu, Nicolae Milcu, Radu Gyr, N.I.
UNIVERSUL LITERAR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290365_a_291694]
-
de veche literatură, DR, 1923-1924; Pușcariu, Ist. lit., 208-209; Emil Turdeanu, Contribuțiuni la studiul cronicelor rimate, CEL, 1936; Alexandru Ciorănescu, „Occisio Gregorii Vodae” - cea mai veche piesă de teatru în românește, RFR, 1937, 8; Ion Breazu, Versuri populare în manuscrise ardelene vechi, București, 1939, 87-88; Călinescu, Ist. lit. (1941), 57, Ist. lit. (1982), 50-51; Piru, Ist. lit., I, 423-424; N. A. Ursu, Contribuții la stabilirea paternității unor povestiri istorice în versuri. Anonimul B., LR, 1966, 1, 2; Dan Simonescu, Uciderea lui Grigore
VERSURI PENTRU MOARTEA DOMNULUI GRIGORIE GHICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290500_a_291829]