15,741 matches
-
cărți românești editate În Regat. Statutul acestei organizații prevedea, Între altele, promovarea unei propagande susținute În vederea revigorării conștiinței naționale a românilor basarabeni. Activitatea cercului de la Dorpat a fost descoperită, În cele din urmă, de autoritățile țariste. Liderii pământeniei au fost arestați și condamnați la ani grei de exil, iar unii - la Închisoare. Revigorarea mișcării naționale a românilor basarabeni În perioada revoluției de la 1905-1907 La Începutul secolului al XX-lea mișcarea națională românească din Basarabia a cunoscut o Înviorare datorită Înfrângerii Imperiului
MIŞCAREA NAȚIONALĂ A ROMÂNILOR BASARABENI ÎN TIMPUL DOMNIEI LUI CAROL I. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ION VARTA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1255]
-
intenția unirii Basarabiei cu România <ref id="46"> 46 Șt. Ciobanu, op. cit., p. 62. </ref>. Toată presa românească din ținut, inclusiv ziarul Moldovanul, a fost suprimată. Colaboratorii acestor publicații erau spionați, urmăriți, persecutați. Liderii mișcării naționale din ținut au fost arestați. Alții s-au resemnat, Încetând lupta și așteptând timpuri mai bune. O parte au părăsit Basarabia, refugiindu-se În România. Unii s-au Înscris la Universitatea din Iași, alții s au Încadrat În viața politică și culturală a Regatului. Un
MIŞCAREA NAȚIONALĂ A ROMÂNILOR BASARABENI ÎN TIMPUL DOMNIEI LUI CAROL I. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ION VARTA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1255]
-
din 1968. Susținut din nou de Mihail Dragomirescu, pleacă pentru un timp la Paris. Cunoscându-l pe Lucrețiu Pătrășcanu și pe alți militanți de stânga, se alătură acțiunilor politice ale acestora. Redactor și administrator al gazetei „Sămânța” (1932), va fi arestat, împreună cu Lucrețiu Pătrășcanu, pentru douăzeci de zile. Din 1945 intră în Partidul Comunist. Activează la Uniunea Patrioților, e membru fondator al Sindicatului Artelor Frumoase, face parte din conducerea revistelor „Vestea satelor” și „Scânteia satelor”, dar sănătatea precară îl obligă să
TALAZ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290037_a_291366]
-
incapabil să se mai opună, să-și păstreze individualitatea și independența de gândire. Nu era afectat numai el, ci și cei din jurul său. Experimentul Pitești nu reprezintă un caz singular, fără impact. În România primelor două decenii comuniste au fost arestați și anchetați, se pare, două sau trei milioane de oameni și aproximativ 300 000 au murit în închisori. O proporție importantă din populația țării, fără a mai pune la socoteală familiile și prietenii, a fost redusă la tăcere și supunere
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
trăiau într-un climat de mare nesiguranță în privința locului de muncă. La aceasta se adăuga și sentimentul lipsei de protecție personală. Nu se mai respectau legile, libertatea și drepturile erau încălcate zilnic. Se știa că mii de oameni au fost arestați, închiși fără judecată sau după o judecată formală cu sentința dinainte stabilită. Au fost înscenate mari procese de tip stalinist. Se aflase că, pe lângă pierderea libertății, interveneau schingiuirile barbare. Din când în când, cădea știrea morții unora dintre cei ridicați
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
ușor de adunat și sensibilă la amenințarea libertăților și drepturilor umane, a stat în atenția organelor de partid. În anii 1945-1947 au fost ciocniri între grupuri de studenți și de muncitori, fără însă ca ele să dobândească amploare. Au fost arestați mulți tineri foști legionari sau care au colaborat cu armata germană. Apoi s-au înmulțit criteriile de condamnare: ascultarea postului Europa Liberă, manifestări de ordin mistic, aservirea față de Occident (cosmopolitism), ascunderea originii sociale (de chiabur); se condamnau moravurile ușoare și
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
până la sânge la interogatoriu”. Întâmplarea Gertrudei Tiefenau este la fel de edificatoare (pp. 70 și urm.): „Când am fost închisă în toamna lui 1938 la închisoarea Butîrki, făcuse deja un an și jumătate de închisoare preventivă fără haine corespunzătoare. NKVD-ul o arestase vara, în saboți, cu picioarele goale, cu o rochie subțire și fără palton. Iarna, ea rămânea abătută, în aceeași ținută, într-o celulă neîncălzită ș...ț. Poți asasina și prin foame, murdărie și frig. Cine a cunoscut Kolîma, în extremul
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
în „libertate”, toți foștii condamnați „erau socotiți în afara societății” -, soțul doamnei „a fost fugar, a stat la diferite rude îndepărtate, la prieteni”. Își schimba des domiciliul, „se temea să se angajeze undeva pentru că trebuia să-și facă autobiografia și îl arestau din nou”. Alături de cel condamnat, „întreaga familie a avut de suferit; nici eu nu aveam drepturi” - aceasta ar putea fi concluzia acestei biografii marcate de o frică permanentă. Al doilea caz, din aceeași categorie: interlocutoarea are 70 de ani, și-
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
și care mărturisește că „material o ducem bine în timpul comunismului” se distanțează: „Ceea ce m-a deranjat a fost lipsa de libertate. Nu puteai să faci nimic fără sa se afle, telefoanele erau ascultate, exista o frică permanentă că poți fi arestat dacă ai spus ceva ce nu trebuie. Cred că libertatea este un drept fundamental al omului, fără de care, oricât de bine ai duce-o, viața nu-i normală”. De la același martor avem și o relatare a modului în care se
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
menținere a încrederii în forța interioară a individului. Aici fiecare putea fi el însuși, familia oferea susținere, căldură, siguranță. O profesoară pensionară își amintește de anii studenției, când familia îi asigura liniște și protecție, deși unii membri (unchi, mătuși) erau arestați, iar părinții erau terorizați de cotele pe care trebuiau să le predea la stat. Ea se destăinuie: „Familia a jucat un rol important și cred că pentru oricine, în perioada aceea, familia constituia un fundament, o bază solidă. Acolo relațiile
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
fapta. Asta era de mare valoare, nu exista să nu fim solidari, să nu participăm la bucuriile sau necazurile celorlalți. Nimeni dintre prieteni nu se eschiva”. Avem multe mărturii despre încredere, solidaritate, prietenie. Un inginer, al cărui tată a fost arestat când martorul avea doar 10 ani, ne relatează despre ajutorul pe care-l primea familia de la prietenii tatălui său: „Ne aduceau făină, ouă, carne, ne încurajau să rezistăm”. Un fost șef de gară, acum la 80 de ani, rezumă astfel
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
conducerea», «nomenclatura» în genere ocupau vile luate cu japca și aveau la dispoziție toate camerele; nu puțini invadau casele altora, care erau strămutați la marginea orașului sau în vreun subsol insalubru - în cazul în care nu fuseseră de-a dreptul arestați). Nici nu era o conviețuire acceptată - adesea, pentru a câștiga bani în plus, ca, de pildă, prin „subînchiriere”; iar cel care intra în apartament nu venea ca un chiriaș care plătește și își limitează pretențiile la ceea ce s-a convenit
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
ajungă în țară pâra că - precum se va spune mai târziu - am «fluierat în biserică»). Ceea ce i-a înspăimântat cel mai mult (în afară de arestarea tatălui meu: știau că „făcuse politică” liberală, deci putea să le pară oarecum logic să fie arestat) a fost următorul răspuns al meu la una dintre întrebările legate de viața noastră după instaurarea „regimului” (era un răspuns care-i „atingea” prin ceea ce putea fi mai concret, pentru ei, proprietari - între altele - ai acelei case cu vreo șapte
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
meu, studentă, care mai înainte locuise într-o „debara” insalubră, fără ferestre. „Împărțirea” rămasă definitivă apoi aproape 20 de ani a fost aceasta, adică două camere, destul de mici, cu «colocatari»; celelalte trei erau: dormitorul mamei (tatăl meu a fost curând arestat), dormitorul soțului și al meu (fostul birou al tatălui), iar fosta mea mică odaie era «de lucru», fiind «cadre universitare» (de fapt, doar soțul, după ce eu, în 1952, am fost dată afară din postul de asistentă a lui M. Ralea
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
folosul unei nomenclaturi comuniste clar delimitate. Represiunea Măsurile de reprimare au îmbrăcat diferite forme. După discursul lui Constantin Dobre, greviștii au conștientizat focalizarea organelor de represiune pe figura unui lider: de aceea, minerii i-au păzit locuința, ca să nu fie arestat. Dobre avea să aibă însă un cu totul alt destin decât cel de care se temea improvizata sa gardă „pretoriană”. Organele au apelat mai întâi la recunoașterea minerilor: unii ingineri și șefi de sectoare au fost chemați la Securitate pentru
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
Horticultură, care se așază în fața cantinei cu o pancartă pe care scrie: „Muncitorii arestați nu trebuie să moară”. Studentului protestatar i se alătură încă doi colegi (Lucian Silaghi și Horia șerban), dar Securitatea este alertată imediat și cei trei sunt arestați în fața colegilor lor. Securitatea devenise, de altfel, prudentă dinainte de această solidarizare concretă și din pricina unor grafitti de pe clădirile căminelor, clamând ideea de sprijin al protestatarilor. Alți câțiva studenți împart, în aceeași perioadă, manifeste în sprijinul muncitorilor. Se vor mai face
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
pe zi, dimineața și seara, în al doilea an, o dată la trei zile, iar în al treilea an, o dată pe săptămână. De asemenea, părăsirea localității fără acte de identitate și carte de muncă însemna expunerea la riscul de a fi arestat, pe motiv de vagabondaj, în timpul unui control al populației efectuat de organele de miliție. Aceste verificări, așa-numitele razii, aveau loc pe străzi și în locurile publice, precum restaurante, baruri, instituții, iar persoanele surprinse fără legitimație și fără carte de
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
de 79,7 luni (SD±54,9) în posturi sub nivelul pregătirii profesionale. Singular a fost cazul unui fost deținut politic care a fost redistribuit în același post după eliberare; era vorba despre o persoană de profesiune avocat, care fusese arestată la o vârstă mai înaintată, a stat un an în detenție dintr-o greșeală și la eliberare i s-a acordat dreptul să-și practice în continuare profesiunea, cu condiția să nu povestească nimănui faptul că a fost victima detenției
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
de către angajații instituțiilor respective; • de asemenea, în cele mai multe cazuri, foștii deținuți politici s-au văzut nevoiți să-și reia în totalitate studiile, indiferent dacă la momentul arestării absolviseră cu succes unul sau mai mulți ani de studii sau dacă fuseseră arestați chiar cu puțin timp înainte de examenele de licență. În cadrul grupului intervievat, la momentul arestării, 9 persoane (40,1%) erau elevi, 8 (36,4%) studenți, 3 (13,6%) absolvenți de școală profesională și 2 (9,1%) absolvenți de studii universitare. Așadar
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
care au acceptat o colaborare cu organele de Securitate ar refuza cu foarte mare probabilitate participarea la un astfel de interviu. Grupul foștilor deținuți politici care a constituit obiectul studiului de față a fost alcătuit din persoane care au fost arestate la o vârstă foarte tânără, majoritatea aflându-se în cursul procesului de formare profesională la momentul arestării. Nu se poate evalua în ce măsură rezultatele acestei analize ar putea fi aplicate populației generale a foștilor deținuți politici. Este posibil ca persoanele care
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
vârstă foarte tânără, majoritatea aflându-se în cursul procesului de formare profesională la momentul arestării. Nu se poate evalua în ce măsură rezultatele acestei analize ar putea fi aplicate populației generale a foștilor deținuți politici. Este posibil ca persoanele care au fost arestate la vârste mai înaintate să se fi confruntat la ieșirea din închisoare cu alte tipuri de probleme decât cele analizate aici. Nu există studii similare cu care ar putea fi comparate rezultatele cercetării de față. În orice caz, luând în
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
Nu există studii similare cu care ar putea fi comparate rezultatele cercetării de față. În orice caz, luând în considerare perioada îndelungată de timp care a trecut de atunci, majoritatea supraviețuitorilor regimului de detenție politică sunt persoane ce au fost arestate la o vârstă tânără, motiv pentru care realizarea unei investigații care să includă alte categorii nu ar fi fost posibilă. De asemenea, avându-se în vedere efectivul numeric scăzut al eșantionului investigat, cercetarea de față oferă mai degrabă o perspectivă
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
trădării. Pentru unii dintre aceștia, arestarea a fost neașteptată: „Mie mi s-a părut un fel de glumă. Nu aveam o reprezentare clară a ceea ce se putea întâmpla și mi s-a întâmplat mai apoi” (P. Tudose). Pentru a fi arestat, nu trebuia să fii un opozant activ față de mersul politic al evenimentelor. Apartenența la un partid politic (altul decât cel comunist), o bănuială, un denunț răuvoitor sau apartenența la o anumită categorie socială erau și ele motive de a fi
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
anumită categorie socială erau și ele motive de a fi declarat indezirabil. Ilustrativă pentru arbitrarul cu care puteai fi inclus în categoria deținuților politici este remarca făcută de unul dintre conducătorii comuniști din această perioadă, Pantelimon Bodnarenco: „Câți nu am arestat noi pentru că aveam nevoie de casele lor!” (Arhivele totalitarismului, nr. 21). Trebuie menționat că, în unele județe, din fiecare sat sau comună provenea cel puțin o persoană arestată pe motive politice. După unele mărturii, aceasta era o politică de a
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
unul dintre conducătorii comuniști din această perioadă, Pantelimon Bodnarenco: „Câți nu am arestat noi pentru că aveam nevoie de casele lor!” (Arhivele totalitarismului, nr. 21). Trebuie menționat că, în unele județe, din fiecare sat sau comună provenea cel puțin o persoană arestată pe motive politice. După unele mărturii, aceasta era o politică de a-i dezarma pe cei care ar fi încercat să se opună regimului. În acest sens, relevantă este declarația unui judecător făcută cu ocazia pronunțării sentinței: „Voi ați fi
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]