7,924 matches
-
diferențe morale și culturale profunde, mai curând decât să conchidă că alte popoare ar fi fost mai puțin raționale și cu mai multe prejudecăți (1977: 126; vezi și Bull 1979a). Statele pot să nu se înțeleagă asupra semnificației dreptății dar, argumentează Bull, ele pot discuta în legătură cu modul de a menține ordinea între ele. Majoritatea sunt de acord că fiecare stat trebuie să respecte suveranitatea celorlalte și să respecte principiul non-intervenției. Fiecare societate poate să-și promoveze apoi propria noțiune de bunăstare
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
și să respecte principiul non-intervenției. Fiecare societate poate să-și promoveze apoi propria noțiune de bunăstare în interiorul propriului teritoriu, recunoscut în mod egal de către toți ceilalți. Dar cu toate că Bull a atras atenția asupra tensiunilor dintre ordine și dreptate, el a argumentat și că ordinea internațională are o valoare morală, deoarece "ea este necesară pentru atingerea scopului de a instaura ordinea în societatea umană ca întreg". "Valoarea supremă", argumenta el, "este ordinea instaurată în întreaga umanitate, nu doar în societatea de state
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
cu toate că Bull a atras atenția asupra tensiunilor dintre ordine și dreptate, el a argumentat și că ordinea internațională are o valoare morală, deoarece "ea este necesară pentru atingerea scopului de a instaura ordinea în societatea umană ca întreg". "Valoarea supremă", argumenta el, "este ordinea instaurată în întreaga umanitate, nu doar în societatea de state" (1977: 22), iar "o societate sau comunitate mondială" este un țel pe care toate "persoanele inteligente și sensibile" ar trebui să îl ia în serios (1977: 289
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
s-a făcut; și că mai trebuie să fie interesată dacă există semne că statele fac progrese în crearea unei societăți internaționale mai drepte. Dezvoltarea gândirii Școlii Engleze referitoare la drepturile omului este fascinantă în această privință. Bull (1977: 83) argumenta că în istoria recentă a societății internaționale, pluralismul a triumfat asupra solidarismului. În secolele anterioare, credința solidaristă în primatul drepturilor omului a supraviețuit, deși "subteran". Poate părea chiar că statele au intrat într-o "conspirație a tăcerii... cu privire la drepturile și
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
contrareacție puternică, și că statele din secolul XX s-au aflat sub o presiune din ce în ce mai mare de a asigura protecția acestora (Bull 1984a). Acesta este punctul de plecare al cărții lui John Vincent, Drepturile omului și relațiile internaționale (1986), care argumenta că dreptul individului de a nu suferi de foame este un drept uman asupra căruia toate statele pot cădea de acord, în ciuda diferențelor ideologice. Vincent argumenta că acțiunea globală de a pune capăt înfometării este esențială, deoarece absența mijloacelor elementare
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
de plecare al cărții lui John Vincent, Drepturile omului și relațiile internaționale (1986), care argumenta că dreptul individului de a nu suferi de foame este un drept uman asupra căruia toate statele pot cădea de acord, în ciuda diferențelor ideologice. Vincent argumenta că acțiunea globală de a pune capăt înfometării este esențială, deoarece absența mijloacelor elementare de subzistență șochează conștiința umanității. Consensul în această problemă ar fi un semnificativ pas înainte în relațiile dintre lumea occidentală, care a fost în mod tradițional
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
dezbaterea asupra intervenției militare a NATO împotriva Serbiei, nu există un consens global despre când poate fi încălcată suveranitatea de dragul drepturilor omului. De fapt, în ultimii ani au apărut în Școala Engleză două tendințe foarte diferite. Dunne și Wheeler (1999) argumentau la sfârșitul anilor '90 că sfârșitul bipolarității face posibil ca statele să se poată înțelege asupra a noi principii ale intervenției umanitare în societatea de state. Ei adăugau că un "bun cetățean internațional" trebuie să fie pregătit să intervină în
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
o încălcare a dreptului internațional. Acest argument a fost respins de Jackson (2000: 291 și urm.) care, citând exemplul îndelungatei afinități dintre Rusia și Serbia, atrăgea atenția asupra pericolului ca intervenția umanitară să perturbe ordinea dintre marile puteri. Jackson (2000) argumenta că cele mai mari violări ale drepturilor omului au loc pe timp de război, și deci menținerea constrângerilor asupra violenței dintre state trebuie să aibă prioritate asupra uzului de forță pentru apărarea drepturilor omului, dacă este necesară alegerea între ele
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
apărarea drepturilor omului, dacă este necesară alegerea între ele. "Revolta împotriva occidentului" este subiectul următoarei secțiuni, dar una din dimensiunile sale, cererea de egalitate rasială, are relevanță pentru discuția de față. Bull (în Bull și Watson 1984) și Vincent (1984b) argumentau că respingerea supremației albe a fost o temă centrală în tranziția de la societatea europeană la prima societate universală de state. Cererea de egalitate rasială demonstra că ordinea internațională nu poate dura atât timp cât popoarele lumii a treia nu-și realizează aspirațiile
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
a presimțit impactul globalizării asupra societății de state -, dar el s-a grăbit să adauge că această " cultură cosmopolită emergentă... înclină în favoarea culturilor dominante ale occidentului". Încorporarea unor idei non-occidentale în dreptul internațional ar putea contribui la depășirea acestei probleme, dar, argumenta Bull (1984a: 6), există dovezi clare că Occidentul și Lumea a Treia se îndepărtau din ce în ce mai mult: "trebuie să ne amintim că atunci când aceste cereri de dreptate au fost înaintate pentru prima dată, liderii popoarelor Lumii a Treia vorbeau ca petiționari
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
în interiorul propriului continent, ele respingeau viziunea că alte societăți au aceleași drepturi suverane. Modul în care Europa trebuia să își trateze coloniile a fost întotdeauna o chestiune disputată. Unii revendicau dreptul de a înrobi sau anihila popoarele cucerite, în timp ce alții argumentau că acestea trebuie să fie membri egali ai societății universale a umanității și insistau să fie tratate uman. Teoriile dominante ale imperiului în secolul XX, așa cum erau ele exprimate în sistemul mandatelor Ligii Națiunilor și sistemul tutelelor Organizației Națiunilor Unite
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
bucure de egalitate în sânul societății internaționale de state numai după o luptă îndelungată pentru a demonta sentimentul european al superiorității morale și invincibilității politice europene. Bull (în Bull și Watson 1984: 220-4) numeau această luptă "revolta împotriva Occidentului" și argumentau că ea avea cinci componente principale. Prima este "lupta pentru suveranitate egală", dusă de societăți precum China și Japonia care "și-au păstrat independența formală" dar erau considerate "inferioare" de puterile occidentale. Aceste societăți erau guvernate de tratate asimetrice, "încheiate
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
nevoie mai ales de o redistribuire radicală a puterii și bogăției dinspre Nord spre Sud (Bull 1977: 316-17). Acest lucru este important, dacă ne gândim la ce credea Bull despre tensiunea dintre ordine și dreptate. Cu toate că Bull a continuat să argumenteze că "dreptatea se realizează cel mai bine în contextul ordinii", în ultimele sale scrieri el a fost mult mai înclinat să susțină că era necesară mai multă dreptate pentru a se asigura supraviețuirea ordinii internaționale. Acest lucru este vizibil în
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
Bull 1984a: 18). Bull nu a trăit să fie martor al expansiunii și mai mari a societății internaționale prin destrămarea blocului sovietic și dezintegrarea mai multor societăți din lumea a treia. Mișcările național-secesioniste au ridicat noi provocări pentru societatea internațională, argumentând că uneori dreptatea poate fi realizată doar "cu prețul ordinii" (Keal 1983: 210). Alte noi probleme au fost create de apariția "statelor eșuate" (Helman și Ratner 1992-3), de violarea masivă a drepturilor omului în conflictele civile, de regimuri care sunt
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
principiilor Cartei O.N.U., pentru abordarea sa selectivă în privința încălcărilor drepturilor omului și pentru actele de violență care au agravat suferința populațiilor locale (Chomsky 1999a). Dezbaterea asupra războiului din Irak a adâncit aceste diviziuni, iar unii, precum Blair, au argumentat că războiul este justificat nu numai pentru că regimul este un pericol pentru alte societăți, dar și pentru că este vinovat de grave încălcări ale drepturilor omului. Alții argumentează că guvernele american și britanic sunt vinovate de a se fi plasat deasupra
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
asupra războiului din Irak a adâncit aceste diviziuni, iar unii, precum Blair, au argumentat că războiul este justificat nu numai pentru că regimul este un pericol pentru alte societăți, dar și pentru că este vinovat de grave încălcări ale drepturilor omului. Alții argumentează că guvernele american și britanic sunt vinovate de a se fi plasat deasupra societății internaționale prin acțiuni în afara sistemului O.N.U., în care toate statele beneficiază de egalitate în fața legii (cu toate că Bush și Blair susțineau că apără această societate
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
nu ar fi lipsită de pericole. Societatea internațională medievală, cu structura sa complexă de jurisdicție și loialitate multiplă, a fost mai violentă decât sistemul modern de state. Bull (1979b) a construit o apărare solidă a societății de state în care argumenta, împotriva revoluționariștilor, că cele mai multe state încă joacă "un rol pozitiv în afacerile mondiale". În ciuda multor defecte pe care le are societatea de state, este puțin probabil ca ea să poată fi îmbunătățită în viitorul previzibil prin vreo altă formă de
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
Engleză se deosebește de realism și neorealism; este acum necesar să ne oprim la evaluarea pe care ea o face "revoluționarismului" și la variatele critici la adresa societății internaționale de state pe care le fac susținătorii acestei perspective. Bull (1977: 22) argumenta că esența revoluționarismului poate fi găsită în credința lui Kant într-un "conflict orizontal între ideologii, ce taie de-a curmezișul granițele statelor și divizează societatea umană în două tabere cei care cred în comunitatea imanentă a omenirii și aceia
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
nu avea nimic mai mult decât "utilitate tactică" pentru că "între aleși și damnați, între eliberatori și oprimați, nu se poate pune problema acceptării reciproce a dreptului la suveranitate sau independență" (1977: 24). Mulți autori, inclusiv Stanley Hoffmann (1990: 23-4), au argumentat despre Kant că era "mai puțin cosmopolit și universalist în scrierile sale despre problemele internaționale decât sugera Bull". Într-adevăr, în ciuda cosmopolitismului său, Kant apăra o societate a statelor suverane care respectau principiul nonintervenției. Din acest motiv, "kantianism" pare un
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
Este important de subliniat că analiza lui Bull despre revolta împotriva Occidentului aduce la suprafață diferențele morale dintre "Nord" și "Sud", care nu pot fi rezolvate prin forță, ci necesită căutarea unui acord printr-un proces de dialog. S-a argumentat că ideea lui Bull potrivit căreia societatea modernă de state trebuie să se bazeze pe consimțământul tuturor popoarelor, inclusiv al acelora ce trăiesc în regiunile sărace ale lumii, a fost dezvoltată mai departe în noțiunea de "conversații cosmopolite", care spune
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
să ne amintim că Bull nu a dedicat prea mult timp viziunilor asupra unor forme alternative de organizare politică mondială care să se abată de la practicile politicii externe; că Jackson dă expresie unui element puternic al abordării Școlii Engleze, atunci când argumentează că rolul analistului este să înțeleagă lumea reală a politicii internaționale mai curând decât să emită preferințe morale; și că cei mai mulți membri ai Școlii Engleze se îndoiesc că statele chiar și cele mai bine intenționate ar avea voința politică, viziunea
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
fi fost foarte surprinși că noul discurs umanitar a determinat forme de violență, cum este războiul împotriva Irakului, ce au creat noi diviziuni în societatea internațională. Concluzie În The Twenty Years' Crisis 1919 1939, E.H. Carr (1939/1945/1946: 12) argumenta că teoria internațională trebuie să evite "sterilitatea" realismului și "naivitatea" idealismului. Școala Engleză poate pretinde că a trecut acest test al unei bune teorii internaționale. Ei au analizat elemente ale societății și civilizației care prezentau un interes scăzut pentru realiști
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
teorii internaționale. Ei au analizat elemente ale societății și civilizației care prezentau un interes scăzut pentru realiști. Deși au fost în primul rând interesați de înțelegerea ordinii internaționale, ei au luat în considerare și posibilitatea dreptății globale, iar unii au argumentat pentru crearea unei ordini mondiale mai juste. Membrii Școlii Engleze nu erau convinși de argumentele revoluționariste și utopice care susțineau că statele își pot rezolva diferendele majore cu privire la moralitate și dreptate. Ideea că Școala Engleză este via media între realism
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
dependenței avea o importanță capitală din două motive: îi determina pe specialiștii în Relații Internaționale să analizeze inegalitățile materiale care sunt cel puțin parțial rezultatul organizării economiei globale capitaliste, și susținea necesitatea unui angajament moral în ceea ce privește problema inegalității globale. Teoria argumenta în favoarea unui angajament critic cu lumea nu numai pentru a o interpreta, ci și pentru a încerca să înțelegem cum o putem schimba într-o perioadă în care noile state independente încercau să introducă problema dreptății economice și sociale globale
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
Marx și Engels, Derrida (1994a, 1994b) apără o "Internațională nouă" pe motiv că "violența, inegalitatea, excluderea, foametea și deci opresiunea economică nu au afectat niciodată în istoria pământului și a umanității atâția oameni". În timp ce apără "spiritul" marxismului, Derrida (1994a: 56) argumentează în favoarea revizuirii idealului lui Marx de "dispariție a statului". Acesta ar trebui eliberat de ideile anterioare privind internaționalismul socialist și dictatura proletariatului. "Noua Internațională" ar trebui să protesteze împotriva "situației dreptului internațional, a conceptelor de stat și națiune" și să
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]