8,235 matches
-
găsindu-#ș##i plăcerea printre fiii oamenilor”4. Tradiția potrivit căreia Înțelepciunea a colaborat la facerea lumii este amintită de Omiliile pseudo-clementine5, unde Simon Magul interpretează un pasaj din Geneză, 1:26 („Să-l facem pe om după chipul și asemănarea noastră”) ca implicînd „doi sau mai mulți” creatori, și nu unul singur, iar Petru Îi răspunde că cei doi sînt Dumnezeu și Sophia. În alt pasaj din Cartea Proverbelor se spune despre ea că are un duplicat negativ numit Femeia
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
Adamantin, inamovibil și incoruptibil (din grecescul a-damao). Am văzut deja că Samael derivă din aramaicul samâ, „orb”. Care sînt Însă etimologiile celorlalte nume Întîlnite pînă acum? Sakla(s) vine dintr-un alt cuvînt aramaic (sakla’), Însemnînd „nebun”: Arhontele Își dovedește asemănarea de frate geamăn cu Demența!27 În ceea ce Îl privește pe Ialdabaot, ne vom cruța cititorii de majoritatea ipotezelor avansate pînă acum În legătură cu numele său28. Cea mai convingătoare dintre ele este, de departe, ipoteza oferită de Mathew Black: Ialdabaot derivă
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
care Îi vestește pogorîrea eonului numit Primul Om și a Fiului său, cel din urmă prefigurat printr-o imagine (eikon) reflectată de Ape. Arhonții zăresc imaginea și Își spun Între ei: „Hai să-l facem pe om după chipul și asemănarea lui Dumnezeu; și după asemănarea lui (sau a noastră)”66. Modelează o făptură (plasma) ca imitație (mimesis) a imaginii reflectate În apă, care este, după cum știm, o copie imperfectă a Omului Perfect (teleios)67. Numele acestei făpturi este Adam, iar
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
numit Primul Om și a Fiului său, cel din urmă prefigurat printr-o imagine (eikon) reflectată de Ape. Arhonții zăresc imaginea și Își spun Între ei: „Hai să-l facem pe om după chipul și asemănarea lui Dumnezeu; și după asemănarea lui (sau a noastră)”66. Modelează o făptură (plasma) ca imitație (mimesis) a imaginii reflectate În apă, care este, după cum știm, o copie imperfectă a Omului Perfect (teleios)67. Numele acestei făpturi este Adam, iar cele Șapte Puteri (exousiai) Îi
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
echivalent În lumea Antichității. Gnosticii nu susțin numai consubstanțialitatea dintre oameni și originea lor precosmică, Pleroma. Această consubstanțialitate era deja una dintre constantele platonismului și i se poate afla o paralelă În doctrina iudaică a creării omului după chipul și asemănarea lui Dumnezeu (Gen. 2:27). În contextul gnostic, ființele omenești sînt glorificate suplimentar prin faptul că această consubstanțialitate le Înalță mai presus de creatorii lor, adică mai presus de inteligența ecosistemică. Gnosticismul accentuează, este evident, mai puțin pe radicala Înstrăinare
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
Cunoașterii; săvîrșind aceasta, cele două ființe omenești află de existența Pleromei acosmice. Ialdabaot Îi alungă din Paradis, și pe Șarpe Împreună cu ei; Șarpele se dovedește a fi rău, căci se instalează În Abis și formează acolo o Hebdomadă malefică, după asemănarea celor șapte Arhonți. Între timp, În lume, Adam și Eva, ale căror trupuri fuseseră Înainte „ușoare și luminoase”, sînt așezați În Învelișuri de carne, „Întunecate, dense și opace”120, acele „veșminte de piele” din Geneză (3:21). Cain, primul lor
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
Duh, reprezentat sub formă de raze care Îi emană din ochi34. 3. Antropogonia Într-o serie de variante, antropogonia reprezintă În mod cert miezul Însuși al mitologiei bogomilice. După Interrogatio, Sathanas Îl plăsmuiește pe om din lut după chipul și asemănarea sa, poruncindu-le Îngerilor din al treilea sau al doilea cer să intre În acest trup; la fel procedează cu femeia, slujindu-se Însă de Îngerul din primul (sau al doilea) cer35. Cei doi Îngeri, care nu par afectați de
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
În concluzie, bogomilismul pare a fi original, nu dualist. CÎnd se ajunge Însă la trupul omenesc, Satan dovedește puteri creatoare efective. Deși lutul nu a fost creat de către Diavol, trupul omenesc este În Întregime făurit de el, după chipul și asemănarea sa, dintr-o materie umedă care conține multă apă (cel mai de jos dintre elemente) și trimite la forma fluidă a Șarpelui - o expresie foarte originală a antisomatismului. În ciuda acestui fapt, bogomilii arată mai puțină oroare de materie decît mulți
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
sufletul (psyche) s-a „răcit” (epsychthai) atunci cînd a fost așezat În „Îmbrăcămintea de piele” (Geneza 3:21), adică În trupul pămîntesc 28. Toate acestea reprezintă, pînă la un punct, idei autentice ale lui Origen. Chiar și calamburul bazat pe asemănarea dintre cuvintele grecești psyche („suflet”) și psychros („răcoare, răceală”) a fost folosit de Origen Însuși 29. Dar, după cum a arătat P.F. Beatrice, Origen nu accepta identificarea, provenind de la Filon, a „Îmbrăcăminții de piele” (dermatinoi chitones, tunicae pelliciae) din Cartea Genezei
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
acuzare Împotriva origeniștilor 32: subordinaționismul, preexistenta sufletelor, iertarea finală a Diavolului, doctrina „Îmbrăcăminții de piele”, trupul Învierii și Încă trei puncte care nu figurau la Epifaniu - interpretarea alegorică a Paradisului, ideea că după alungarea din Rai oamenii și-au pierdut asemănarea cu Dumnezeu și o ultimă acuzație, pe care e cazul s-o cităm În Întregime: „origenismul crede că apele despre care spune Scriptura că se află deasupra cerurilor ar fi Puteri sfinte și superioare, iar cele care sînt pe pămînt
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
sa, Însă conține În fundul sufletului (Seelengrund) o scînteie divină de bunătate. Această scînteie Îi va Îngădui să devină un „Om Nou”, printr-o „revoluție morală”. Cazul existențialismului a fost discutat În altă parte 45. Ca și romantismul, existențialismul prezintă puternice asemănări cu gnosticismul și Înseamnă totuși, În cele din urmă, chiar contrariul gnosticismului: În vreme ce gnosticismul este campionul transcendenței, existențialismul este recunoașterea finală a absenței acesteia. Nu vom zăbovi aici asupra asemănărilor dintre mitul gnostic și biologia neodarwinistă puse În evidență de
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
În altă parte 45. Ca și romantismul, existențialismul prezintă puternice asemănări cu gnosticismul și Înseamnă totuși, În cele din urmă, chiar contrariul gnosticismului: În vreme ce gnosticismul este campionul transcendenței, existențialismul este recunoașterea finală a absenței acesteia. Nu vom zăbovi aici asupra asemănărilor dintre mitul gnostic și biologia neodarwinistă puse În evidență de Hans Jonas 46. Ne vom ocupa Într-o altă lucrare de demonstrarea identității de ordin operațional dintre mitul religios și cel științific 47. Ar trebui să mai spunem un ultim
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
după care se conducea lumea zugrăvită În romanul său 1984, o lume izbitor de asemănătoare cu cea În care trăiau Încă În anul ce dădea titlul ficțiunii scriitorului britanic popoarele aflate sub ocupația sovieto-comunistă. Mai multe elemente fac ca această asemănare să fie tulburătoare: războiul brutal dezlănțuit de comuniști Împotriva propriului popor, cu sprijinul sovieticilor, ca și rolul esențial jucat În această permanentă „luptă de clasă” de către poliția secretă, ca instrument principal al reprimării oricărei Împotriviri. Apoi, ignoranța, servilismul și lipsa
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
recrutarea celor asmuțiți Împotriva semenilor sub stindardul secerii și al ciocanului și, nu În ultimă instanță, scopul final al acestui război - transformarea În națiuni de sclavi, la cheremul unei subțiri pături de activiști și al Conducătorului Suprem - dau substanță acestei asemănări. * ** Moștenirea Securității, brutalitățile și tot arsenalul de Încălcări ale drepturilor omului de care aceasta s-a folosit ca „tăiș al sabiei” În lupta dusă de Partidul Comunist pentru impunerea marxism-leninismului de nuanță stalinistă, apoi „dejistă” și la final „ceaușistă” nu
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
astfel încât întâlnirile sale interculturale să fie eficiente și să îi aducă satisfacții. Capitolul 3 corelează perspectiva antropologică asupra comunicării interculturale cu perspectiva comunicativ-lingvistică. Integrând conceptele din primul capitol cu conceptele din al doilea capitol, prezentarea va contura o hartă a asemănărilor și deosebirilor privind felul în care vorbesc oameni din diverse culturi și cum se comportă ei când se întâlnesc pentru a dialoga. La sfârșitul capitolului cititorul va avea o „listă de control”, care îi va prezenta punctele de posibilă divergență
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
Sursa: Internet, Geert Hofstede, prezentare PP, februarie 2004) Cultura/culturile reflectă capacitatea general umană de a codifica și de a comunica experiențe în manieră simbolică, de a vehicula simboluri într-o manieră validată de comunitate. De aceea, între culturi există asemănări, dar și deosebiri. Dintre acestea, unele sunt imediat observabile, altele subtile. Când călătorim într-o altă țară, adică într-o altă cultură, remarcăm imediat stilul clădirilor, modul în care se circulă pe stradă, felul în care arată și se îmbracă
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
față de bani, față de succes, față de oamenii săraci, față de bătrâni sau față de animale; motivațiile interne ale unor acțiuni, relațiile de cauzalitate, conexiunile dintre fapte și idei, sentimentele și modul specific de a le interioriza, prejudecățile ne pot rămâne însă total necunoscute. Asemănările, dar și diferențele dintre culturi sunt unele de suprafață, altele de adâncime, profunde. Cultura poate fi studiată în mai multe moduri: studiile monoculturale investighează o cultură particulară; studiile comparative (engl. comparative studies sau cross-cultural studies) analizează, prin comparație, două sau
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
britanică - cel tradițional; în cultura olandeză s-a încercat introducerea sistemului modern, dar reforma a fost abandonată din cauza rezistenței la schimbare a profesorilor; în Austria, sistemul educației în școala primară a evoluat spre tehnicile moderne. Diversitatea culturală Între culturi există asemănări, deosebiri și influențe reciproce. Asemănările sunt reprezentate de: realitățile obiective ale lumii în care trăim (există munți, ape, oameni, animale, îmbrăcăminte, construcții etc.), de existența unor adevăruri universale (viața fizică este finită, este o suită de opțiuni, orice cultură este
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
olandeză s-a încercat introducerea sistemului modern, dar reforma a fost abandonată din cauza rezistenței la schimbare a profesorilor; în Austria, sistemul educației în școala primară a evoluat spre tehnicile moderne. Diversitatea culturală Între culturi există asemănări, deosebiri și influențe reciproce. Asemănările sunt reprezentate de: realitățile obiective ale lumii în care trăim (există munți, ape, oameni, animale, îmbrăcăminte, construcții etc.), de existența unor adevăruri universale (viața fizică este finită, este o suită de opțiuni, orice cultură este vehiculată prin limbă), de asemănările
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
Asemănările sunt reprezentate de: realitățile obiective ale lumii în care trăim (există munți, ape, oameni, animale, îmbrăcăminte, construcții etc.), de existența unor adevăruri universale (viața fizică este finită, este o suită de opțiuni, orice cultură este vehiculată prin limbă), de asemănările inerente dintre oameni (fizice, fiziologice, psihice), de activitățile universale în care toți oamenii se angajează (dorm, mănâncă, procreează), de răspunsurile pe care le dau la stimulii primiți din mediu (râd, se supără, așteaptă, speră etc.). Deosebirile dintre culturi nu sunt
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
sau negative. De exemplu: italienii sunt vorbăreți, nemții sunt punctuali, au precizie și inteligență tehnică, americanii sunt bogați, francezii sunt prețioși, chinezii sunt muncitori și umili, scoțienii - zgârciți, olandezii - neciopliți etc. Stereotipurile rezultă din focalizarea diferențelor dintre culturi și estomparea asemănărilor. SHAPE \* MERGEFORMAT Fig. 19 - Inhabitants of the world, William Darton, 1790 Construirea stereotipurilor este un proces bazat pe simplificare (reducerea complexității), exagerare și distorsionare, generalizare, prezentarea atributelor culturale ca parte înnăscută a ființei. Fiecare cultură are propriile stereotipuri asupra membrilor
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
o cale de acces spre cultură, iar cultura oferă motivații pentru alegerile comunicative. În concluzie, cultura este un filtru pentru opțiunile comunicative de care dispun membrii unei comunități lingvistice. „Comunicarea este unică în cadrul fiecărei culturi, dar în același timp există asemănări și deosebiri sistematice între culturi” (Gudykunst, 2003). De aceea se vorbește despre stiluri comunicative determinate cultural; pe scurt, discurs (ancorat) cultural: Definim discursul cultural ca un sistem complex de expresie, de termeni, teme, forme și semnificațiile lor, pe care oamenii
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
din culturi diferite, într-o situație de comunicare față în față, precum și rezultatele interacțiunii lor (vezi referiri în acest capitol, infra). Integrarea celor trei domenii într-o perspectivă unitară și coerentă conduce la o mai bună cunoaștere și înțelegere a asemănărilor și deosebirilor privind relațiile complexe dintre limbă și cultură, în diverse situații de comunicare, conducând la predicții teoretice și practice importante. Relativismul Studiile de comunicare (mono)culturală, transculturală, interculturală stau sub semnul relativismului: al relativismului lingvistic și al relativismului funcțional
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
1.3. Universalismul O modalitate opusă de interpretare a relației dintre limbă și cultură este universalismul, care stipulează existența unor primitive semantice universale, combinate cu dotarea genetică a individului, care se naște cu „facultatea limbii”. În felul acesta se accentuează asemănările dintre limbi, nu diferențele dintre ele (printre alții, Chomsky, 1985; Pinker, 1993). Și totuși, cele două teorii, aparent opuse, devin compatibile dacă „distingem între nivelul atomic și nivelul molecular al reprezentărilor semantice”. La nivel atomic se poate vorbi de reprezentări
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
au rădăcinile în ideologia societăților respective. Alteori termenii se corelează cu practici sociale. Astfel, în cultura americană, puternic individualistă, termenul friend (rom. prieten) se definește prin: absența unor comportamente formale sau ritualizate, a unor norme de comportament sau obligații; importanța asemănării cu celălalt; afecțiune, încredere, sprijin, onestitate, loialitate. În alte culturi, colectiviste, prietenia impune obligații și responsabilități. În același timp, cultura americană face distincție între un comportament prietenos (apropiat, sincer) de care oamenii dau dovadă din primele momente ale interacțiunii cu
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]