4,193 matches
-
Tritonic, București, 2009, p. 37. 42 Rodica Zafiu, Limbaj și politică, Editura Universității din București, București, 2007, p. 14. 43 Henrieta Mitrea-Șerban, Limbajul politic în democrație, Editura Institutului de Științe Politice și Relații Internaționale, București, 2006, p. 9. 44 Nina Aurora Bălan, Discursul politic românesc, Editura Universitaria, Craiova, 2005, pp. 19-20. 45 Nina Aurora Bălan, op. cit., p. 125. 46 Apud Harold D. Lasswell, "The Language of Power", în Language of politics. Studies in quantitative semantics, The M.I.T. Press, Massachusetts Institute of
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
din București, București, 2007, p. 14. 43 Henrieta Mitrea-Șerban, Limbajul politic în democrație, Editura Institutului de Științe Politice și Relații Internaționale, București, 2006, p. 9. 44 Nina Aurora Bălan, Discursul politic românesc, Editura Universitaria, Craiova, 2005, pp. 19-20. 45 Nina Aurora Bălan, op. cit., p. 125. 46 Apud Harold D. Lasswell, "The Language of Power", în Language of politics. Studies in quantitative semantics, The M.I.T. Press, Massachusetts Institute of Technology Cambridge, Massachusetts, 1968, p. 8. 47 M. Edelman, Politica și utilizarea simbolurilor
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
Nichita, Editura Polirom, Iași, 1999, p. 3. 48 Gheorghe Teodorescu, Putere, autoritate și comunicare politică, Editura Nemira, București, 2000, p. 14. 49 Bertrand Russell, Idealurile politice. Puterea, traducere de Sergiu Balan, Editura Antaios, Oradea, 2002, p. 91. 50 Apud Nina Aurora Bălan, Discursul politic românesc, Editura Universitaria, Craiova, 2005, p. 11. 51 Michel Foucault, Ordinea discursului, traducere de Ciprian Tudor, Eurosong&Book, București, 1998, p. 12. 52 Gianni Vattimo, Societatea transparentă, traducere de Ștefania Mincu, Editura Pontica, Constanța, 1995, p. 7
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
B. apelează la folclorul tradițional, cu „matca arhaică, precreștină”, respectiv straturile traco-dace. În examinarea lor trece dincolo de trama epică, de „fabulă”, cuprinzând elementele mitice particulare: bradul ca arbore sacru („axă a lumii”) în riturile de nuntă și de înmormântare, cultul aurorei („Dintre toate neamurile Europei, numai românii au o credință în auroră, pe toate planurile și sub toate aspectele vieții individuale și sociale”). Capitolul Confreriile de feciori, predominant descriptiv, nu atinge valoarea studiului monografic despre cetele de feciori din Țara Oltului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285920_a_287249]
-
traco-dace. În examinarea lor trece dincolo de trama epică, de „fabulă”, cuprinzând elementele mitice particulare: bradul ca arbore sacru („axă a lumii”) în riturile de nuntă și de înmormântare, cultul aurorei („Dintre toate neamurile Europei, numai românii au o credință în auroră, pe toate planurile și sub toate aspectele vieții individuale și sociale”). Capitolul Confreriile de feciori, predominant descriptiv, nu atinge valoarea studiului monografic despre cetele de feciori din Țara Oltului, aparținând lui Traian Herseni și intitulat Forme străvechi de cultură poporană
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285920_a_287249]
-
Sciților, și sunt foarte aproape de ochii mei aștrii care se scaldă în Ocean, mesajele noastre vor străbate nenumărate popoare și obiectul lamentărilor mele va fi cunoscut în toate colțurile urbei; tot ceea ce vom spune va merge din Occident până în Orient; Aurora și Hesperia vor fi martorele vocii mele; se va auzi dincolo de pământ, dincolo de întinsele valuri; geamătul meu vă răsuna tot mai puternic. Nu numai secolul tău te va ști vinovat: vei fi acuzat de o posteritate eternă"305. Nec tua
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
și foarte aproape de ochii mei sunt astrele care nu se oglindesc în Ocean, mesajele noastre vor parcurge popoare imense și obiectul lamentării mele va fi cunoscut până la capătul lumii; tot ceea ce vom spune se va răspândi de la Occident la Orient; Aurora și Luceafărul vor fi martorii vocii mele; voi fi auzit dincolo de pământ, dincolo de valuri; ecoul geamătului meu se va duce tot mai departe. Nu numai secolul tău te va ști vinovat: vei fi obiectul acuzării unei posterități perene": Nec tua
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
este o combinație de zeități etc. Toate acestea indică o Înseninare a condeiului, paralel cu diminuarea simțului moralizator. În afara unei trimiteri: „marea-cuviință Îți dă al său glas” - nu sînt formulate opreliști morale. Copila cu pasul mâi mîndru decît acela al Aurorei (să reținem transparența, diafanitatea imaginii!) este un „model al virtutei”, dar virtutea, dacă luăm În seamă argumentele poetului, virtutea decurge din frumusețea obiectului erotic. Frumusețea e virtutea ei sau invers. Imaginile, puține cîte sînt și deja folosite de literatura anterioară
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
la Alexandrescu nedeterminat: un nume (Eliza, Nina), o emoție, o așteptare, multe sfaturi și... atît. CÎnd se decide să-i facă portretul, poetul recurge la imagini celebre (și inconsistente): „zîmbirea-i cerească”, suflarea ei „bălsămește” aerul, figura radioasă duce gîndul la Aurora, „nimfă de soare”. În alt loc femeia este „fiica Armoniei”, „o tînără sor” etc. Poetul descrie nu atît femeia cît frumusețea feminină, cea fără nume („un dar, ce nume n-are/În limba muritoare”). CÎteva Însușiri, totuși, din sfera entităților
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
lumii și din treacăt o sărută. Pe cîmpia rourată pasul lasă urmă verde, Ce-n curînd sub raza caldă se usucă și se perde.” (VÎnătorul) Șoapta nopții se aude suspinînd Încetișor; Arborii prin Întuneric dau un freamăt sunător, Și deodată Aurora se ivește radioasă, Ca un ochi ce se deschide sub o geană luminoasă.” (Puntea) Imaginile nu sînt prea variate: dimineața este o trezire veselă a naturii, renașterea este rezultatul Însoțirii dintre soare și pămînt. Alecsandri patetizează: mii de glasuri „celebrează
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
patetizează: mii de glasuri „celebrează Însoțirea naturei cu mîndrul soare”, verginile intră În apa proaspătă, soarele se Înalță de trei suliți pe „cereasca mîndră scară” și absoarbe rouă de pe ierburi... Clasicizînd, alegorizînd, poetul aduce În vasta scenă lirică pe radioasa Aurora care - „dulce, veselă, rozie, scumpă ca un vis iubit” - zboară peste lume și dă sfaturi bune unei copile triste. Nu se configurează, din aceste imagini comune, o figură poetică specială, o formă memorabilă a sensibilității. O urare ce nu implică
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
Sylva, azi Eforie Sud, Techirghiol - cu utilizarea nămolului sapropelic din apele salmastre ale lacului Techirghiol). Astăzi, pe litoralul sudic se înșiruie următoarele stațiuni sau localități cu funcții turisice: Năvodari, Mamaia, Constanța, Eforie Nord, Eforie Sud, Techirghiol, Costinești, Olimp, Neptun, Jupiter, Aurora, Venus, Saturn, Mangalia, 2 Mai, Vama Veche. Climatul este propice dezvoltării unui sezon turistic prelungit (mai -septembrie), acest sector românesc fiind caracterizat printr-o durată mare de strălucire a soarelui, număr mare de zile senine și precipitații medii anuale reduse
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]
-
omonimă a lui Marin Simionescu-Râmniceanu, la „Rampa”, în 1915, colaborând și la „Revista noastră”, „Sclipiri”, „Progresul”, „Hiena”, „Contimporanul”, „Facla” și „Facla literară”, „Mișcarea”, „Muncitorul”, „Propilee literare”, „Vlăsia”, „Cuvântul”, „Parlamentul”, „Opoziția”, „Curentul”, „Vremea”, „Revista politică” ș. a. Se numără printre redactorii de la „Aurora”, „Adevărul” (unde a fost și prim-redactor), conduce „Cuvântul liber” (1933-1936), cotidianul „Jurnalul” (1939-1940), „Jurnalul de dimineață” (1944). A crezut cu sinceritate în adevărata democrație, detașându-se, răspicat, în publicistica lui, de comunism. Scrie, de asemenea, la „Excelsior”, „La zid
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290143_a_291472]
-
o patrie lărgită, extinsă (erweitertes Vaterland). Ea constituie o comunitate de valori, idei, forme literare etc., la care toți au liber acces. Europa literară reprezintă deci un patrimoniu comun. Ea este rezultatul unei colaborări active intercontinentale. Goethe, apoi Mazzini întrevăd aurora unei Literaturi europene: nici un popor nu va putea spune că a făcut-o singur, toate au contribuit la fundarea sa. Astfel de idei pluteau în aer și ele își păstrează și azi întreaga lor actualitate și forță de impact. Foarte
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
Roumanie (paris, 1898; tr. rom., București, Univers, 1982). 2. Eugene Ionesco, The Austro-Hungarian Empire. Forunner of a Central European Confederation, in: Cross Currents. A Yearbook of Central European Culture, 4 (1985), pp. 3-8 (tr. by Susan Huston); tr. rom. in: Aurora, nr. 4/1994, pp. 33-36. 3. Neagu Djuvara, Les pays Roumains entre Orient et Occident (paris, publications orientalistes de France, 1983). 4. Eugenio Coșeriu, Limba română în fața occidentului, (tr. rom. Cluj, Dacia, 1994). II. prezentarea și integrarea literaturii române 1
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
1993. 35. Octavian paler, «Europa» o diversiune? (I, II, III), in: România Liberă, 1 iunie 1993, 4 iunie 1993, 5 iunie 1993. 36. Adrian Marino, A «intra» în Europa..., in: Dreptatea, seria V-a, 4, 13-20 octombrie 1993. 37. Dosarul Aurorei: identitatea Europei centrale. Antologie de texte de Ion Simuț, John Wilett, Milan Kundera, Czes‡aw Mi‡osz, Vladimir Tismăneanu: Europa centrală: o comunitate de supliciu și memorie, in: Aurora, 2, 1993, pp. 111-137; 3, 1994, pp. 9-11, 47-74; 4, 1994
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
in: Dreptatea, seria V-a, 4, 13-20 octombrie 1993. 37. Dosarul Aurorei: identitatea Europei centrale. Antologie de texte de Ion Simuț, John Wilett, Milan Kundera, Czes‡aw Mi‡osz, Vladimir Tismăneanu: Europa centrală: o comunitate de supliciu și memorie, in: Aurora, 2, 1993, pp. 111-137; 3, 1994, pp. 9-11, 47-74; 4, 1994, pp. 33-48. 38. Al. Husar, Ideea europeană sau Noi și Europa (istorie, cultură, civilizație) (Iași, Institutul european; Chișinău, Hyperion, 1993). 39. Sorin Antohi, Europa comunitară, Europa culturală: Identități reticulare
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
Uniunii Europene, in: 22, VI, 2, 1-17 ianuarie 1994. 59. Viorel Roman, România în Europa (1992). Ediția a 2-a completată și actualizată. postfață: Mihai Ungheanu (București, Editura Tehnică, 1994). 60. Radu Enescu, Europa centrală: între helvetizare și balcanizare?, in: Aurora, 3/1994, pp. 70-74. 61. Andrei Marga, șansa renașterii europene, in: Familia, 30/12, decembrie 1994, pp. 9-18. 62. Virgil Mihaiu, Cât de Central? Cât de European?, in: Aurora, 4/1994, pp. 45-48. 63. Sud-Estul și contextul european. Academia Română. Institutul
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
1994). 60. Radu Enescu, Europa centrală: între helvetizare și balcanizare?, in: Aurora, 3/1994, pp. 70-74. 61. Andrei Marga, șansa renașterii europene, in: Familia, 30/12, decembrie 1994, pp. 9-18. 62. Virgil Mihaiu, Cât de Central? Cât de European?, in: Aurora, 4/1994, pp. 45-48. 63. Sud-Estul și contextul european. Academia Română. Institutul de Studii Sud-Est Europene, Buletin II, 1994. 64. Roxana Iordache, Un pericol major și o șansă istorică, in: România Liberă, 1483, 11 februarie 1995. 65. Mioara Apolzan, «Stânga» și
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
În nr. 26)• Tovarășul Cazan-dulgherul (Cicerone Theodorescu, În nr. 27)• Pușcături pentru Planul Cincinal (Dragoș Vicol, În nr. 34)• Ilenuța milițiană (E. Frunză, În nr. 36)• Prin slava ta „Scânteie” (Constanța Tudorache, În nr. 38)• Se trezesc sondele la viață (Aurora Cornu, În nr. 39), etc. etc. Ce aflăm din Contemporanul? Ioana a fost aleasă În Comitetul pentru Pace (Petru Vintilă, În nr. 178)• Răvaș tovarășului miner A. Baltag, În nr. 176)• Armata țărănimii muncitoare (Vasile Nicorovici, nr. 180)• Cântecul de
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
61 de strofe și nu descopăr nici o intenție dușmănoasă, reacționară; ce-i drept, n-am să fac rost de ochelarii de cal ai epocii; Îi port pe-ai mei: +0, 50. Dar să citim câteva strofe: «Trebuie s-apară și-aurora -/(viața naște pururi temelii!) După orice noapte vine-o zi,/care-nfrânge rugu, ’nalță ora. (Ă) Vom apare-n era viitoare/cum ne-apar copacii tineri nouă, când Încep să urce către soare/ Într-o horă stranie și nouă (Ă
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
62 pe lângă editorialul Rolul și sarcinile unui cenaclu literar, câteva poezii „ale celor care și-au făcut ucenicia literară (Ă) În cadrul cenaclurilor din diferite părți ale țării”: Ștefan Stoica (miner la Canalul Dunăre-Marea Neagră), G.Ceaușu (Buzău), Traian Baban (Mediaș), Aurora Cornu (elevă, Ploiești) ș.a. Pe câțiva ucenici ai scrisului Îi prezintă În numărul următor, Ben Corlaciu 63 Constantin Harambașa, Ion Horea (H. Ivan), Constanța Tudorache, Marciuc Mihai. În prima zi a conferinței, doi secretari ai Uniunii Scriitorilor țin rapoartele 64
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
din Capitală: Scânteia, Contemporanul, Flacăra, Viața românească. (Ă). Succese importante au obținut În poezie tineri poeți ca: A. Baconsky, Eugen Frunză, Noe Smirnov, I. Serebreanu, Constanța Tudorache, Petra Duțu, C. Hâncu, Mihai Gavril, Ștefan Zidărița, I. Gh. Boldici, Z. Rachieru, Aurora Cornu, Gica Iuteș, Ion Socol, Tita Chiper, I. Motoarcă, C. Andrițoiu, Vitalie Tulnic, Dragoș Vicol, Paul Anghel, Măria Găitan, Vasile Iosif, Ștefan Iureș etc. Numărul lor crește cu fiecare zi și faptul acesta este azi obișnuit În țara noastră. În
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
cu recenzii În Întreaga presă, monografiile Gheorghe Gheorghiu-Dej și Ana Pauker, iar câteva luni mai târziu: Vasile Luca și Teohari Georgescu. La Editura Tineretului apar micromonografii despre alți eroi ai clasei muncitoare: Vasile Roaită de S. Bratu, Elena Pavel de Aurora Roșca, Petre Gheorghe de V. Vâlcu. Momentul este prielnic și relevării succeselor. O serie de articole bilanțiere scot În evidență operele fundamentale care alcătuiesc miezul noii revoluții culturale - căreia, aflăm din presă, din acest an i se pune la dispoziție
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
192 Cleja, Aurel 15 Colin, Vladimir 30, 32, 59, 65 Comamescu, Petru 67 Constantinescu, Paul 13 Copilu, Anghel 218 Corbea, Dumitru 30, 41, 49, 61 Cordescu, Florica 143 Corlaciu, Ben 37, 61, 65, 146, 221, 326 Cornforth, Maurice 240 Cornu, Aurora 191, 221, 222 Corodar, Al. 225, 226 Cosma, Mihail 33, 92, 142, 220 Costa, Dan 150, 336, 341, 342 Costea, D. 336, 338 Costin Ion 123 Coșbuc, George 68, 115, 117, 194, 198, 233, 280, 308, 349 Coșovei, Traian 189
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]