8,108 matches
-
studii controlate, sau poate nu la fel considerate, asupra efectelor kinetoterapiei (physiotherapy, physical therapy), una din cele mai folosite formă de terapie În fibromialgie. Multe din tehnicile folosite sunt pasive, precum masajul, diferite aplicări de căldură și electroterapie. Un grup austriac de cercetători (30) a comparat efectele a două tipuri de tratament non-farmacologic asupra diferiților parametri ai durerii psihologice: metoda hidrogalvanică (12 pacienți) și relaxarea progresivă Jacobson (13 pacienți). Ambele terapii au durat 5 săptămâni. Autorii au evaluat experiențele dureroase subiective
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
prilejul „Anului Eminescu” și cităm, în traducerea editoarei, ce spune Septime Gorceix despre elaborarea ei în anul 1919: „Fiind prizonier de război framncez /de/ pe frontul de la Verdun, după două evadări spre Elveția nu reușii altceva decât să devin prizonier austriac. Atunci mi a venit ideea să caut o salvare spre Răsărit. După ce am străbătut, împreună cu un prieten, Austria și Ungaria, am ajuns, în luna mai 1918, la granița românească dinspre apus. Dar rețeaua posturilor germane de rechiziționare acoperea Muntenia ca
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
și copii, București, 1943; Bjørnstjerne Bjørnson, Mâinile mamei, pref. trad., București, 1958, Fata pescarului, pref. Ovidiu Drimba, București, 1966 (în colaborare cu Iulia Soare și Ion Caraion); Cântecul Nibelungilor, pref. Zoe Dumitrescu-Bușulenga, București, 1964; ed. pref. trad., București, 1977; Nuvela austriacă în sec. al XIX-lea, București, 1966 (în colaborare); H. J. Chr. von Grimmelshausen, Aventurosul Simplicius Simplicissimus, I-II, pref. Livia Ștefănescu, București, 1967; Jeremias Gotthelf, Păianjenul negru și alte povestiri elvețiene, pref. trad., București, 1968. Repere bibliografice: N. Iorga
TEMPEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290131_a_291460]
-
următoarea: printre frații mei de care v-am pomenit, era un fost căpitan În armata regală. Sabin Mare, așa Îl chema. El fusese ofițer, profesor la Făgăraș, la o școală de subofițeri. S-a căsătorit acolo cu fiica unui cofetar austriac, Embaker, și-a Întemeiat acolo o familie, a avut un băiețel. După terminarea războiului a fost dat afară din armată, că i-au scos pe ăștia vechi și i-a Înlocuit cu ai lor, cu ofițerii pregătiți la două-trei luni
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
bucureștilor - studiu introductiv - Constantin Bacalbașa s-a născut la 21 august/2 septembrie 1856 într-un București agitat de evenimentele Războiului Crimeii (1853-1856), care prilejuise, încă o dată, cotropirea principatelor române, aflate la răscrucea tuturor invaziilor, de către oștile țariste, otomane și austriece, unele mai hămesite decât altele. Tatăl său, tot Constantin (Costache), viitor șef - vreme de mulți ani - al poliției orașului Brăila, era originar, se pare, din satul Telești (jud. Gorj), aflat pe malul drept al Bistriței oltenești, nu departe de Hobița
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
care făcea legătura cu nordul țării, călătoria de la Viena la Bucu rești dura numai 48 de ore, pe o rută ocolită, prin Lemberg, Cernăuți, Iași, Roman, Galați, Brăila, Buzău, Ploiești (ceva mai târziu s-a realizat joncțiunea cu liniile ferate austriece la Vârciorova și apoi, în 1882, la Predeal). Înainte de sfârșitul secolului însă, rețeaua de căi ferate împânzise practic întreaga țară, Bucureștii devenind principalul nod feroviar al vechii Românii. Tabloul vieții politice pe care îl realizează Bacalbașa în cartea sa este
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
majoritatea tineretului studios (elevi și studenți), antrenați în lupta pentru impunerea modernizării structurilor social-politice și economice ale societății românești în spiritul ideologiei liberale. 16. Până la 1/13 ianuarie 1868, când a fost introdus în România noul sistem monetar, un galben austriac valora 32 de lei sau 11,85 franci. în bucurești 57 Pe lângă aparatul religios, copiii erau domesticiți și cu înscenări de spaimă. Unul din servitori se îmbrăca într-un cearșaf alb și sosea în odaie sunând dintr-o tigaie purtată
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
3/15 iunie 1873, p. 2). 19. Cursul nou al monedelor străine era într adevăr mai scăzut, de pildă, decât în 1871, când un icosar turcesc se schimba pe 4,44 lei noi, o rublă rusească = 4 lei, un „sfanțih“ austriac = 84 bani etc. (D. Pappazoglu, Ghid sau călăuză în București, p. 27). parte din același corp sau serviciu, care din doi are să facă scuze celuilalt, după care declară onoarea satisfăcută. Ei, după gravitatea faptului, pedepsesc disciplinar pe culpabil sau, dacă
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
ele au participat P.P. Carp, G. Vernescu, V. Alecsandri, Al. Catargiu, I.C. Brătianu ș.a.): întrucât linia ferată Ploiești-Predeal trebuia terminată până în august 1878, când, potrivit convenției cu Austro-Ungaria, urma să se facă la Predeal joncțiunea cu rețeaua de căi ferate austriece, guvernul a insistat pentru votarea în acea sesiune a concesiunii. Mai mulți deputați, printre care A.C. Catargiu, CandianoPopescu, N. Blaremberg, G. Exarhu, Vl. Ghica ș.a. au cerut „votul pe față“ fiind susținuți și de I.C. Brătianu („Dacă e lucru curat
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
puștilor se urzesc afaceri demne întru toate de curata concesiune Crawley.“1 În no. de la 9 ianuarie, în locul primului articol sunt publicate următoarele știri: „Austria mobilizează toată puterea sa armată și a chemat toate rezervele. Știrea e pozitivă, deoarece supușii austriaci din România, cari fac parte din rezerve, sunt invitați a merge la corpurile lor. Ungurii cugetă a proclama de rege al Ungariei pe principele Rudolf, moștenitorul tronului Austriei. [Astfel Ungaria n-ar mai fi legată de Austria decât prin casa
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
sunt motivele politice din afară: după cum am spus, între politica Rusiei și aceea a Austriei, e o prăpastie, dar prințul Carol înclină către politica Rusiei fiindcă aceasta este politica prințului de Bismarck.22 În curând se va vedea că presa austriacă va ataca pe prințul Carol. Opoziția se agită și trimite la prințul Carol pe Ion Brătianu ca să i ceară ca alegerile senatoriale să fie libere. Ieșind de la Palat, Ion Brătianu face să se publice în fruntea ziarelor de opoziție următoarele
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
4/16 ianuarie 1876, Lascăr Catargiu preciza că România 292 bucureștii de altădată fi și contra regelui, și contra Rusiei, și contra Germaniei. Evenimentele ulterioare au arătat cât de rău s au înșelat cei din Austro-Ungaria. Cât privește profeția ziarului austriac cum că visul unei Dacii viitoare va rămâne etern un vis, vedem astăzi cât a fost de adevărată. Însă la anul 1876 cine ar fi îndrăznit să creadă în realizările de la 1919?36 cum mi-am luat bacalaureatul În primăvara
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
comisiei fără „mandat de aducere“ (TEL., 18 decembrie 1876, p. 1). 87. C.A. Rosetti sosise la Paris la începutul lunii septembrie 1876 ca să „confereze cu guvernul francez asupra atitudinii țării sale față cu chestiunea Orientului“, cum pre ciza ziarul austriac Neue Freie Presse de la 13 septembrie st. n. (cf. ROM., an. XX, 6, 7 septembrie 1876, p. 797), mai exact ca să încerce obținerea independenței depline a României prin recunoașterea de către puterile garante a neutralității ei absolute, misiunea oficială cu care
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Mao nu e o moarte de rînd, iar chinezii sînt un popor de multe sute, nu de cîteva milioane. * Cred că am mai amintit undeva acest lucru: îmi plac filmele biografice. Azi am văzut unul despre Anton Bruckner (1824-1896). Compozitorul austriac era un bărbat scurt și gros, care părea mai degrabă un negustor oriental decît un intelectual occidental. A fost cincisprezece ani învățător, apoi organist, în fine profesor de armonie și contrapunct la Conservatorul din Viena, instituție care, spre sfîrșitul vieții
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
Seara de dinaintea Congresului. Citesc Viața lui Cézanne de Henri Perruchot, iar din cînd în cînd deschid radioul. Aceleași noutăți: măsuri severe de securitate, închiderea graniței cu Ungaria, refuzul de a-i primi pe anumiți ziariști străini, absențele unor delegații (italiană, austriacă, maghiară), sublinierea alianțelor cu China, Cuba, Coreea de Nord („pretenii” de la distanță), manifestațiile din RSC, RDG și Bulgaria. Nerăbdarea de a vedea căzută „ultima piesă a dominoului” a mai slăbit, comentatorii încep să excludă „surprizele”. Totuși unul dintre ei își încheie articolul
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
din suflet Însănătoșirea tuturor celor bolnavi, spre a vă da posibilitatea ca să ne vizitați. Brașovul e minunat! Am auzit că Suceava a luat un mare avânt. Civilizat a fost Întotdeauna, dar spațiul era restrâns. Eu Îl cunoșteam din timpul ocupației austriece, când mama mea pleca cu ordonanța 126 la târguieli și bea bere neagră. Din 100 lei, cumpăra un palton imitație astrahan, și altele și Îi mai rămânea pentru 2 stânjeni de lemne!! La toți dorim multă sănătate și cele mai
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
după executarea unui marș de noapte, În deplasare din tabăra de la Fântâna-Mare. De aci Batalionul 4 comandat de Maiorul Balmez (primul din rând, stânga) s-a deplasat la Broșteni pe Bistrița. Deplasarea s-a executat pe acolo secret față de grănicerii austrieci de la Cornul Luncii (granița de atunci) Stânișoara. Celelalte 3 batalioane - Comandantul Regimentului fiind Col. Ghelemé - le-am deplasat la Ciumulești pe Valea Moldovei spre a nu fi prea aproape de granița de la Bunești. Aci a rămas Regimentul și după lăsarea mea
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
cusururi produselor alimentare pe care le luaserăm cu noi. După multă tărăgăneală întâi au vrut să taxeze proviziile noastre individual pentru fiecare turist s-au hotărât să le taxeze global. Ei au fixat o sumă de 5.600 de șilingi austrieci pentru tot autobuzul care să fie împărțită pe zece chitanțe. Un kilogram de cafea, de exemplu, în valoare de 400 de șilingi, a fost taxat cu 270 de lei. După cinci ore de formalități ne-am hotărât să plătim vama
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
au luat din nou pașapoartele și procedura controlului vamal a început din nou. Din nou ne-au cercetat autobuzul și vameșii au găsit că tot mai aveam prea multe alimente. Ni s-a restituit suma de 5.600 de șilingi austrieci și ni s a declarat că nu ni se permite intrarea decât dacă lăsăm toate alimentele în Ungaria. în același timp, vameșii s-au comportat foarte necivilizat, au apostrofat tot grupul cu gesturi și voce tare. De data aceasta ne-
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
a avut un bun prieten de-al meu. Dorința lui de libertate a fost atât de puternică, încât l-a determinat să încerce să treacă în Occident prin Ungaria. Neșansa a făcut să fie prins la câțiva pași de granița austriacă, dar nu de către grănicierii maghiari, ci de prietenii noștri comuni sovietici. Bătaia primită acolo cu patul puștii din partea sodaților armatei eliberatoare și apoi de la grănicierii noștri, cărora le-a fost predat la punctul de frontieră Curtici, i-a distrus câteva
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
să ni se înapoieze actele, am vorbit și cu alți turiști din Germania Federală, care ne-au povestit cu indignare că pe șoseaua dintre Deva și Arad fuseseră jecmăniți cam în același fel de milițieni. Câțiva turiști dintr-o mașină austriacă n-au povestit cum fuseseră ușurați de un milițian de articole cosmetice, de o sticlă de coniac și de țigări. Trecând în Ungaria, după întunericul din România, satele ungurești ni s-au părut că plutesc într-o lumină feerică. Benzinăriile
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
se strângea inima și plin de amărăciune judecam că numai o totală lipsă de simț patriotic și de solidaritate națională poate permite cuiva să vorbească în așa hal despre armata poporului său. Oamenii aceștia trecuseră unii din ei prin armata austriacă și din comparațiile între ce au văzut la străini și ce văd la armata lor a ieșit această stare se spirit. Un an și jumătate am trăit în mijlocul acestei instituții. Tot timpul am fost ochi și urechi. Mi-am dat
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
, Mathias (3.III.1861, Gallspach, Austria - 5.IV.1940, Vornwald, Austria), etnolog austriac. A făcut studii universitare de filologie romanică la Viena, cu Adolf Mussafia, și la Paris, cu Gaston Paris, obținând titlul de doctor în filologie al Universității din Viena. Profesor de filologie romanică și de istorie literară, rector al Universității germane
FRIEDWAGNER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287091_a_288420]
-
ecourile romantismului; predomină spiritul patriotic și moderat politicește al lui Barițiu. Până la apariția „Familiei” sau a „Albinei Carpaților” și, mai târziu, a „Tribunei”, F. pentru m., i. și l. va fi cel mai important periodic literar al românilor din Imperiul Austriac. Contribuția ei se manifestă, cu prioritate, în două direcții. Una este aceea a dirijării interesului cititorilor către literatură, și mai ales către literatura națională. În acest scop, Barițiu se va îngriji să publice sau să republice producțiile scriitorilor din Principate
FOAIE PENTRU MINTE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287056_a_288385]
-
la primărie, „tâlmaci” la judecătorie și cântăreț bisericesc. Urmează clasele primare la Storojineț, iar din 1866 devine elev al Gimnaziului Superior din Cernăuți. Tot aici va absolvi și Pedagogiul Statului. Este numit profesor la școala civilă din Hotzemplatz, în Silezia austriacă. Între 1877 și 1879 audiază cursurile Facultății de Filosofie a Universității din Cernăuți. Trece în România, la Pașcani, fiind profesor la școala Companiei de Cale Ferată Lemberg- Cernăuți-Iași, apoi șef al biroului de traduceri din Iași al Companiei. În acești
GRIGOROVITZA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287363_a_288692]