5,357 matches
-
Crăișorule, crede-mă, că să aibi tu puterea mea, ai vântura țările și mările, uite așa, pe degete și toate ar fi după gândul tău. Bătrâna de la Moara cu noroc nu are conștiința unei astfel de investiri. Ea e doar "Bătrâna" (gr. Gherondissa) ceea ce înseamnă cumpătare, responsabilitate, înțelepciune, smerenie și, mai ales, credință. Ca și în cazul Sfintei Duminici, ea își oferă de trei ori ajutorul celui în nevoie (fie că e Ghiță cap. I, cap. X, cap. XIV; fie Ana
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
celui în nevoie (fie că e Ghiță cap. I, cap. X, cap. XIV; fie Ana cap. I, cap. VIII, cap. XIV). Decizia nu îi aparține. Ea are doar controlul propriilor principii care se concretizează în sfaturile transmise cu căldură celuilalt. Bătrâna închide și deschide partea I; ridică și coboară cortina întregii nuvele. Nu e întâmplător. Conștient sau nu, Slavici a ales-o să fie Alpha și Omega primei sale capodopere certe. Capitolul 2 Pădureanca un exercițiu de fenomenologia bolii Motto: ,,Cititorii
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
numele nerostit e perfect crede scriitorul pentru a surprinde acel "mister feminin" pe care aproape un secol mai târziu îl va descoperi și Camil Petrescu în strălucirea "doamnei T." Cu titlu de noblețe a ales și Slavici să o numească Bătrâna pe femeia înțeleaptă din Moara cu noroc ale cărei sfaturi nu sunt, din păcate, ascultate și cu atât mai puțin urmate. Același rol de gheron/gherondissa au în economia textului și bătrânii din Ileana cea isteață, sfetnici apropiați ai împăratului
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
factură morală, dar el nu are nimic ostentativ. Feliile de viață" sunt tăiate cu grija celui decis să ofere mai puțin o lecție, cât o bucurie cititorului prin contemplarea unor existențe la "înălțime". Maica Teofana și părintele Anania (ca și Bătrâna din Moara cu noroc sau Neacșu din Pădureanca) sunt persoane înzestrate cu o trăsătură care îl definește și îl distinge pe homo religiosus elita și reperul fundamental al omului moral căruia credem că îi revine meritul de a duce mai
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
artistic, Anul XI, nr. 605, 19 februarie 2002, p. 9. 96 Sara Iercoșan, "Moara cu noroc", în Dicționar de opere literare M-P, Coordonare și revizie științifică Ion Pop, Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2001, p. 71. 97 Ibidem. 98 Bătrâna ocupă în Moara cu noroc un loc important, poate tocmai din această cauză ea a născut atât de multe variante de interpretări în critica literară. Unii îi acordă un statut de personaj (viu sau doar simbolic), alții transferă "mesajului" său
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
transferă "mesajului" său rolul: "prevestirea gnomică este cel dintâi, cel mai complex și cel mai prezent personaj în nuvelistica lui Slavici". Ideea cumpătului, a renunțării și a răspunderii pentru faptele tale e întruchipată de scriitor, în mod pozitiv, în personajul bătrânei. nota, în 1958, Ion Breazu Cu toate că personajul bătrânei nu e menținut pe primul plan, el este purtătorul de cuvânt al scriitorului. Ea reprezintă o lume veche, la ale cărei moravuri scriitorul e evident că ține". Patruzeci de ani mai târziu
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
dintâi, cel mai complex și cel mai prezent personaj în nuvelistica lui Slavici". Ideea cumpătului, a renunțării și a răspunderii pentru faptele tale e întruchipată de scriitor, în mod pozitiv, în personajul bătrânei. nota, în 1958, Ion Breazu Cu toate că personajul bătrânei nu e menținut pe primul plan, el este purtătorul de cuvânt al scriitorului. Ea reprezintă o lume veche, la ale cărei moravuri scriitorul e evident că ține". Patruzeci de ani mai târziu, Mircea Popa vorbește de prezența, în Moara cu
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
la ale cărei moravuri scriitorul e evident că ține". Patruzeci de ani mai târziu, Mircea Popa vorbește de prezența, în Moara cu noroc, "a două mentalități − care se confruntă − două moduri de a vedea existența și finalitatea ei: cea a bătrânei... și cea a lui Ghiță; două mentalități etice, morale: cea lui Ghiță și cea a lui Lică; [...] în al treilea rând, nuvela aduce în dezbatere două concepții opuse cu privire la dragoste: aceea totală și pasională a Anei [...] și aceea a lui
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
Elisabeta Lăsconi vede în batrână fie "adevărata păstrătoare a sacrului", fie "strămoșul mitic pe linie feminină care pare să vegheze fecunditatea, dar și stingerea...". Situat, din această ultimă perspectivă critică, într-un punct de interferență a două scenarii mitice, personajul bătrânei trimite chiar la o "zeitate de tipul Marii Mame care ajunge până la noi, sărăcită de multe atribute, păstrând doar pe cel de veghetoare a germenilor de viață". Sara Iercoșan îi așază de la început eticheta de "înțelepciune ancestrală și conservatoare"; bătrâna
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
bătrânei trimite chiar la o "zeitate de tipul Marii Mame care ajunge până la noi, sărăcită de multe atribute, păstrând doar pe cel de veghetoare a germenilor de viață". Sara Iercoșan îi așază de la început eticheta de "înțelepciune ancestrală și conservatoare"; bătrâna emite doar "un avertisment pe care îl va repeta chiar în preziua catastrofei finale". Dintre atribute, criticul nu notează, în finalul studiului, decât unul ce-i drept, pe cel definitoriu "inocența prin legătura neîntreruptă cu sacrul și colectivitatea". 99 Ion
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
era liniște și Bandi râdea înainte". Nu e aici nimic din finalul didacticist de care au vorbit unii critici, ci acest final deschide perspectiva viitorului pentru personaje. Aceeași tehnică o folosește Slavici în Moara cu noroc (ultima frază: ,,Apoi ea/Bătrâna/ luă copiii și plecă mai departe"), în O viață pierdută (ultima frază: ,,Și mâna moș Marian, fără ca să mai privească înapoi"). În Pădureanca credem că miza e aceeași, tehnica e diferită: mesajul care închide perspectiva futuristă e unul mai încifrat
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
În ce-i privește pe cei doi care, în liniștea unei locuințe pariziene modeste hotărăsc astfel viața și dispun astfel de bunurile contemporanilor lor, care grăbesc deciziile guvernamentale și succesiunile la tron, care-și extind supravegherea de la Pacific pînă în bătrîna Europă, cititorul lui Eugène Sue află ce este la originea extraordinarei lor puteri: este puterea Societății lui Isus; numeroasele cruciulițe roșii de pe meridianele și paralelele acelui glob aflat în locul lor de întîlnire corespund tuturor locurilor din lume unde Compania și-
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
existau raporturi de la om la om care nu aveau nimic de a face cu ceea ce se învață la școală 42..." De altfel, n-am putea să nu evocăm, într-un fel mai general, mai incert din punct de vedere cronologic, bătrîna Franță monarhică, acea Franță de dinaintea acelei rupturi revoluționare, din care legenda a făcut "plăcerea de a trăi": cultul său a fost întreținut cu pioșenie, printre florile de crin, alături de steagul alb, alături de principii martiri și de eroii mișcării șuanilor, alături de
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
gălăuțenii hotarului care despărțea țarinile de pășunea comunală, cândva proprietate a sașilor din Reghin, priveliștea Își lărgește orizontul. La răsărit, de după coamele Munților Giurgeului, În diminețile senine de vară, prelucanii se bucurau cei dintâi de apariția soarelui, iar după Vârful Bătrâna seara vedeau cum apune. Pe Călimani, dinspre miazănoapte se vedeau până primăvara târziu pete de zăpadă, iar la miazăzi se vedeau satele ungurești până la Gheorgheni. Bucuria care te invadează când vezi această priveliște care ți se deschide ochilor și sufletului
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
din Preluca, prin anul 1946. Până la vârsta de nouă ani acolo am copilărit, acolo, de pe prispa casei, am descoperit prima dată lumea, de acolo priveam cum răsare soarele de după Munții Giurgeului și tot de acolo priveam cum apune după vârful Bătrâna. Părinții se căsătoriseră În Subcetate, prin anul 1930, de unde era tata, dar după mai puțin de doi ani au venit aici și și-au Înjghebat o gospodărie. Însă după șaisprezece ani s-au mutat În Zăpode unde aveau apa mai
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
Fânețele trebuiau curățate de pietre și crengi, de mușuroaie și de jnepeni. Curățate la timp de către țărani, le era ușurat cositul. Dacă le mai rămânea ceva timp și aveau boi sau cai de tracțiune, făceau câteva transporturi de bârne de la Bătrâna sau de unde aveau loc vreo tăietură. Cu aceste transporturi făceau ceva bani cu care puteau apoi să facă ceva cadou nevestelor (ghete și mărgele pentru cămășile de duminică) și pentru a-și achita la timp dările. Cei care nu aveau
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
tăiat și strujit de scoarță, ori la măsurarea lemnelor tăiate. Toate aceste munci le făceau țăranii din sat pentru a mai câștiga un ban. Nevestele acasă Înălbeau pânza țesută iarna și apoi croiau din ea cămăși, izmene și ițari, iar bătrânele țeseau pănura pentru cioareci și sumane, brâie, prigitori și bârnețe, colțuni, mănuși și obiecte pentru iarnă. Tot acum se țeseau covoarele, pânza pentru traiste și ștergare. Totul se făcea În casă. Și copiii mai mici erau puși la muncă, după
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
Ars În 14 august 1937, zic În sinea mea vorba lui Creangă: Ce mai vremi și ce mai oameni! Cositul dura până după cincisprezece august, iar dacă vara era ploioasă, dura și mai mult. Dacă mai amintim și drumurile până la Bătrâna după zmeură din zilele de duminică, până unde băteam cu piciorul alți vreo zece kilometri, ducând acasă găleata de opt-zece litri, avem ideea eforturilor pe care le făceam și cu care Încheiam săptămâna. Pentru plăcintele și prăjiturile cu care primea
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
pe care le făceam și cu care Încheiam săptămâna. Pentru plăcintele și prăjiturile cu care primea mama musafirii În timpul anului, era nevoie și de aroma acestor fructe de pădure culese de noi boabă cu boabă. Se meritau aceste eforturi. Spre Bătrâna plecam Încă de când nu se iveau zorile, fiindcă distanța era mare și până la prânz trebuiau umplute gălețile. De abia acolo era domeniul urșilor pe care, când Îi vedeam, momentul constituia pentru noi un eveniment. Acum, după șaptezeci de ani, munții
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
tracțiune, lucrau la plutărit. Până ce au luat ființă Fabricile de Cherestea, se făcea plutărit pe Mureș, despre care am mai vorbit. Pentru a avea imaginea unei zile de iarnă, când bărbatul pleca În zori după un transport de bârne la Bătrâna, am să redau un scenariu al uneia din aceste zile, din jurul anului 1908. La ceva vreme după miezul nopții, Ileana, nevasta Încă tânără a lui badea Mitru, se Întorcea din vecini de la tors. Stătuse până târziu la cumnata sa, Nastasia
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
boi, Mojar și Florean, se și ridicară din așternut, așteptând să se deschidă obloanele prin care aveau să-și primească tainul. Hei, dragilor, v-ați sculat? Ia treceți voi de vă luați bucatele, că acuși o luăm din loc! Până la Bătrâna avem de bătut drum de două ceasuri. După ce le dădu porția lor și celor două vaci și Împrăștie două brațe de fân În ocolul oilor, se duse În casă. Voi o să mâncați după ce se va face ziuă că acum, de
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
lor, erau un fel de iele care ies și joacă hora acolo dezbrăcate ca niște nimfe. Nu văzuseră ei pânza lui Carot la Luvru, dar cam așa și le imaginau. Dar să vedem ce mai fac eroii noștri porniți spre Bătrâna Înainte de revărsatul zorilor. Convoiul se mărise. S-au mai adăugat Porțelan de pe Dealul Armanului, Iancu Țăranu, Mihai Ilisan și alții. Zâne n-au văzut ei În Poiana lui Filip, dar când să coboare spre Pârâul lui Brici, aud urlete de
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
haita flămândă se apropia. Atunci Toader din Deal, fratele lui badea Mitru, a tras un foc de armă. Din spatele convoiului s-au mai auzit două Împușcături. După câteva momente haita se Împrăștie și convoiul Își continuă drumul. Ajunși pe Fața Bătrânei, bârnele Începură să fie Încărcate pe sancee, iar nisâieele erau introduse sub capătul celălalt al lemnelor. Badea Mitru și cu ceilalți frați ai lui erau În fața convoiului și la Întoarcere. Se gândeau că de va fi prea greu lemnul, vor
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
Drumul va fi greu, capcane Îi pândesc mai ales până vor ieși din defileu. Când vor ajunge la șes treaba va fi mai ușoară. Dar până atunci mai sunt câteva luni și vor mai avea de făcut multe transporturi de la Bătrâna până la Mureș. Cam pe la orele unu-două după amiază bărbații vor ajunge acasă și după o masă caldă va urma odihna binemeritată. În acest timp nevestele Își continuau acasă treburile lor gospodărești. Celelalte animale trebuiau hrănite și adăpate, era necesar
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
concedii medicale care-i dau răgazuri atât lui cât și bolii. Se caută la medicii din Iași și București, care i-au recomandat bromurat de potasiu, dar țăranul Creangă nu poate să nu încerce și tratamentele „băbești”, adoptând leacul unei bătrâne și stând „în salce” cinci zile, dar fară efect, din contră, se constată o agravare a stării maladive. Când în iunie 1883 Eminescu își pierdu rațiunea, durerea povestitorului cronicizează boala, accelerându-i evoluția. În mai 1884, o criză puternică pe
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]