5,546 matches
-
Oltenița, (unde locuința familiei lui Ion Iliescu era "casă conspirativa" a P.C.d.R.), cu misiunea distrugerii podului de la Cernavoda și a decuplării astfel a Dobrogei de București. În activitatea să antiromâneasca, Kominternul se baza și pe o așa numita Federație Comunistă Balcanică (F.C.B.), care regrupa partidele comuniste din Grecia, Turcia, Bulgaria, Iugoslavia, România, URSS - de fapt, o organizație regională a Komintern-ulul - căreia P.C.d.R. i se subordonă dar care, la nivel de conducere, era dominată de comuniștii bulgari. Obiectivul F.C.B. îl constituia crearea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
din Grecia, Turcia, Bulgaria, Iugoslavia, România, URSS - de fapt, o organizație regională a Komintern-ulul - căreia P.C.d.R. i se subordonă dar care, la nivel de conducere, era dominată de comuniștii bulgari. Obiectivul F.C.B. îl constituia crearea așa zisei Republici Sovietice Federative Balcanice, care să regrupeze sub tutela comunistă a Moscovei toate statele din spațiul balcanic. Până în 1924, în fruntea F.C.B. a "tronat" Vasili Kolarov, succedat în 1928 de un alt bulgar, Gheorghi Dimitrov, viitorul conducător al Komintern-ului de la mijlocul anilor '30. Până în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
Komintern-ulul - căreia P.C.d.R. i se subordonă dar care, la nivel de conducere, era dominată de comuniștii bulgari. Obiectivul F.C.B. îl constituia crearea așa zisei Republici Sovietice Federative Balcanice, care să regrupeze sub tutela comunistă a Moscovei toate statele din spațiul balcanic. Până în 1924, în fruntea F.C.B. a "tronat" Vasili Kolarov, succedat în 1928 de un alt bulgar, Gheorghi Dimitrov, viitorul conducător al Komintern-ului de la mijlocul anilor '30. Până în 1928, P.C.d.R. a fost reprezentat în F.C.B. de Boris Stefanov, Gelbert Moscovici și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
P.C.d.R. a fost reprezentat în F.C.B. de Boris Stefanov, Gelbert Moscovici și Aron Lazăr. Dezmembrarea statelor din Balcani - inclusiv a României - corespundea, de fapt, obiectivelor geopolitice revizioniste ale Komintern-ului, de instituire a unei republici sovietice care să includă întreg spațiul balcanic, si de comunizare a zonei. Astfel, printre hotărârile Conferinței a VI-a a Federației Comuniste Balcanice din 1923 se numără și Problema națională a României, care relua practic toate tezele Komintern-ului privind regiunile așa-zis anexate de România, după primul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
din Balcani - inclusiv a României - corespundea, de fapt, obiectivelor geopolitice revizioniste ale Komintern-ului, de instituire a unei republici sovietice care să includă întreg spațiul balcanic, si de comunizare a zonei. Astfel, printre hotărârile Conferinței a VI-a a Federației Comuniste Balcanice din 1923 se numără și Problema națională a României, care relua practic toate tezele Komintern-ului privind regiunile așa-zis anexate de România, după primul război mondial (Basarabia, Transilvania, Dobrogea, Bucovina), document semnat și de reprezentanții P.C.d.R. (Gheorghe Cristescu, Ana și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
care urmărea să devină prologul insurecției preconizate de "Planul Kolarov". Insurecția a fost însă înăbușita de Armată Română. Exacerbarea din 1924 a așa-zisei probieme naționale a României, de către Komintern și de brațul sau din Europa de sud-est, Federația Comunistă Balcanică, venea pe fundalul eșecului răscoalei comuniste din Bulgaria și a instaurariri la Sofia a unui regim de mână forțe, condus de generalul Tankov. Fapt care îi determinase pe liderii Komintern-ului și FCB să abandoneze, momentan, Bulgaria ca obiectiv insurecțional și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
pe liderii Komintern-ului și FCB să abandoneze, momentan, Bulgaria ca obiectiv insurecțional și să pună ochii pe România. În acest context avusese loc și insurecția antiromâneasca de la Tatar-Bunar (septembrie 1924) - organizată în realitate de NKVD-ul sovietic prin secția să balcanică de spionaj și terorism, Zacordat, împreună cu organizațiile similare ale F.C.B., DRO și VDRO (asupra cărora vom reveni) - și se constituise, la 12 octombrie 1924, acel hibrid de stat stalinist, așa-zisa Republică Autonomă Socialistă Moldoveneasca, cu capitala la Bălti, ulterior
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
nu mai milită pentru o Bulgarie Mare, ci pentru autodeterminarea, până la separare, a Dobrogei de România și transformarea acesteia într-o republică autonomă independența (am văzut modelul anterior), care ar fi trebuit fie să facă parte din preconizată Republică Federativa Balcanică, fie să se alipească la U.R.S.S., ca a 16-a republică sovietică. De aceea, în 1925, se constituie și o Organizație Revoluționară Dobrogeana din Interior (V.D.R.O.), rivala primei organizații, care va milită, în continuare, pentru alipirea Dobrogei românești
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
pentru un proces continuu la scară internațională. Un lucru este cert: tratativele Gorbaciov-Kohl, privind condițiile reunificării Germaniei, s-au materializat prin pactul Kohl-Gorbaciov, de la Geneva, din septembrie 1990, care a stabilit, între altele, noile sfere de influență, din Europa de Est și Balcanică. Războiul din Iugoslavia, declanșat în 1991, este un exemplu notoriu în acest sens. Dacă Gyula Horn, ministrul de externe al Ungariei comuniste - vechi membru al serviciului secret maghiar AVO (vezi declarația contelui Stephen Bethien, membru al Parlamentului ungar) și documentele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
ani, în urmă. în declarația făcută presei la 29 noembrie 1937, Corneliu Zelea Codreanu, la care face trimitere domnul Abaci, a formulat în felul următor țelurile politicii sale : Sunt înpotriva marilor democrații occidentale, sunt împotriva Micii Antante, sunt înpotriva Alianței Balcanice, nam nici o afinitate cu Liga Națiuniilor în care nu cred...sunt pentru o politică externă de atașament față de Roma și Berlin, împreună cu statele ce se împotrivesc bolșevismului...în 48 de ore de la victoria mișcării legionare, România va încheia un tratat
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
candidaturi în alegeri. La 19-20 decembrie 1938, Horthy, regentul Ungariei, a vorbit deschis despre posibilitatea unui atac înpotriva României sprijinindu-se pe asentimentul ducelui Mussolini, conducătorul fascist al Italiei. La 20 și 22 februarie 1939, în cadrul Consiliului permanent al Alianței Balcanice, ținută la București, reprezentanții acesteia, au respins pretențiile revizioniste ale Bulgariei față de România. între 4 și 6 martie 1939 are loc vizita la Varșovia a ministrului Gafencu, ca să participe la tratativele polono-ungareromâne, cu privire la ocuparea Ucrainei subcarpatice; reprezentantul României refuză această
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
Caragiale de dinainte de experiența totalitară, un Caragiale citit în litera lui, în contextul care l-a generat. În acest sens, Alexandru Dragomir propune într-o excelentă lectură a operei recuperarea prin caragia- lism a provincialismului și implicit a periferiei noastre balcanice ca o formă superioară de înțelegere a complexelor identitare ce trebuie asumate creator, fertil. În rezonanță cu abordarea operei de către Nicolae Manolescu, făcând abstracție de teribilismul exagerărilor, Gelu Negrea încearcă recuperarea originalului, adu- cerea lui Caragiale în matca operei și
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
angajamentelor contractuale, adică a responsa- bilității de pater familias. Onoarea de familist și-o apără și jupân Dumitrache cu același aplomb belicos. Sentimentul familiei pe care-l exaltă Lache se redimensionează la scara unei țări întregi. Acest Ulise de provincie balcanică face tot ce-i stă tactic în putință pentru a ajunge cât mai târziu în Ithaca la Penelopa lui. Combativitatea discursivă, dispo- nibilitatea belicoasă constituie expresia esențială a anga- jamentului întru exces al personajelor caragialiene. Lache caută combatanții opiniilor adverse
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
Sibiu în 1947 piesa lui Caragiale este încă una de tranziție, care prefigurează o metamorfoză de ansamblu a societății româ- nești. Piesa lui Caragiale oferă la rândul său posibilitatea de reflecta asupra rațiunilor de a fi ale politicii în spațiul balcanic, o radiografie a lumii din vechiul regat, din Munte- nia, a „nopții furtunoase” care se apropie, noaptea totali- tară. În discuția despre piesa lui Caragiale cei doi scriitori pun față în față două lumi, două mentalități codificate estetic și atitudinile
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
preciza Milan Kundera cu privire la o serie de scriitori și compozitori cehi, de a-l extrage pe Caragiale din „micul context”. Și aici scriitorul operează maniheic un distinguo important : oamenii comediei cara- gia lești nu constituie tipuri naționale reprezentative. Am prenta balcanică, am putea spune muntenească nu contează, ceea ce merită evidențiat sunt situațiile morale pe care le prezintă comedia lui Caragiale. Așa cum Molière oferă o comedie de tipuri psihologice, Caragiale ar oferi o comedie de tipuri morale. Sau mai tranșant : „Teatrul lui
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
tipuri umane, nici tipuri „naționale”, ci „abstracțiuni morale, angrenate în situații cu adânc înțeles uman și cu o valabilitate estetică ce depășește cu mult sfera unui localism restrâns și efemer.” Într-un fel, Radu Stanca încearcă să atenueze pronunțata marcă balcanică, evidentă, eliminând sau minimalizând bagajul mentalitar al personajelor și implicit caracterul lor tranzacțional ca elemente vexante ale specificului național. Radu Stanca purifică această lume amestecată de pruritul meschinăriei și versatilității ei. Nu este vorba de a fi sau nu de
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
să permită translațiile culturale din sfera modelelor. Ștefan Augustin-Doinaș oferă ocazia unei retrospective a polemicii cerchiste având ca subiect dramaturgia lui Caragiale. Poetul repune în discuție „Modelul Caragiale” ca „anti-model”, din perspectiva unei formații culturale specifice ardelenești, care exclude neseriozitatea balcanică. Presiunea mediului formativ, un anumit ethos țărănesc nu se poate acomoda cu urbanitatea laxă, onctuoasă a miticismului și explică respingerea inițială a acestui „mize- rabil patriot”, a cărui operă, „cea mai mare parte”, nu reprezenta decât „o infamie la adresa poporului
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
de ameliorare sau îndepărtare a unui prejudiciu sau inadvertențe. Răul a fost declarat definitiv și irevocabil, bășcăliosul ne așază în fața unei apocalipse de uz personal, una care anulează orice inițiativă benefică. Într-un fel, bășcălia traduce o formă de nihilism balcanic, un nihilism care nu beneficaiză de radicalul dur al unei ideologii sau al unei teologii, care nu îndeamnă la acțiune, ci reclamă non-acțiunea și o euforie particulară a unei universale nimiciri fictive. Mă întorc la întrebările esențiale : această formă cu
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
pe care încă nu l-ai trăit. Da! Egiptenii erau mai moderni acum câteva milenii decât sunt arabii care populează țara acum. Femei acoperite, bărbați murdari. De fapt, țara este extrem de neîngrijită, chiar și pentru noi care venim din spațiul balcanic unde nu ne lăudăm cu curățenia, deci, chiar și pentru noi insalubritatea este șocantă. De fapt, în Cairo, chiar și când am ajuns în cel mai bogat cartier, diferența dintre el și cel mai sărac nu mi s-a părut
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
și sub semnul acestei prietenii legate în urma cu un an, cu Luiza, de care, iată, mi s-a făcut dor... De la Balcic, Dimitrin ne-a însoțit la Dobrici, unde am vizitat un superb Muzeu de Artă Contemporană, renumit în perimetrul Balcanic, cu lucrări deosebite. Impresionant. Ziua a fost încununată de surpriza pe care ne-a oferit-o Luiza. După ce-am luat masa pe o terasă unde, ca să ne răcorim am fost continuu sub un cal de stropi, pulverizați deasupra capetelor
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
cu "diaspora", "emigrația" sau "românii din afara granițelor", trei noțiuni folosite adesea pentru a defini realități diferite, departe de a fi ceea ce se cheamă o "sinonimie perfectă". M-am ocupat, așadar, de românii din Ucraina, de cei din Republica Moldova, din țările Balcanice, Europa Occidentală, SUA, Canada, America Latină etc. Iuți de picior conaționalii noștri, astăzi întâlniți și în Japonia, și în China, și în Autralia, și în Sudan, Liban, Siria, America Latină... Știu că Stalin, prin mutările masive de populație, a făcut ca în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
la Ministerul de Externe și la ministerele culturii și învățământului, pregătind semnarea noului Acord de colaborare cultural-științifică. Într-o zi de duminică am plecat cu ambasadorul la Korcea, în munți, zonă cu concentrație aromână. Între cele două războaie mondiale statele balcanice se înțelegeau mai bine, noi având în Grecia, Bulgaria, Albania, Serbia școli, biserici, centre culturale... Odată cu comunismul, toate astea au dispărut, instaurându-se peste tot un naționalism exacerbat. Așa au dispărut și în Albania așezămintele românești. Pe drum, cam la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
vara anului 1885, se consemnează înființarea primului consulat onorific al României la Barcelona, care la 8 iunie 1895 era ridicat la rangul de Consulat General. În 1911, s-a decis înființarea la Madrid a unei Legații, amânată din cauza izbucnirii războaielor balcanice. Avea să se inaugureze la 15 iunie 1913. O situație interesantă avea să se înregistreze în anii Războiului civil, când reprezentanța noastră diplomatică era la Madrid, zonă ocupată de forțele Republicane, iar la 8 aprilie 1938, din dispoziția lui Carol
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
Neurologie și al Filialei Iași al USSM - Societatea de Medici și Naturaliști, deținând funcția de președinte al Secției de Neurologie și Neurochirurgie, din anul 1977. Pe plan extern, a fost membru al unor societăți de specialitate, precum: Societatea „Uniunea Medicală Balcanică” (1966ă, membru fondator al Societății de Psihoneuro-endocrinologie (1969ă, membru al Societății internaționale de neurologie (1968ă etc. Pasionat cercetător, devotat cadru didactic, prof.dr.doc. Gh. Pendefunda a fost și un mare clinician, un adevărat medic cu dragoste și compasiune pentru cei în
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
unei lumânări, că i-a murit măgarul și nu mai știe cum să-și ducă viața mai departe de unul singur. La care Nastratin Îi spune: „Plânge cât poftești, dar ține aprinsă lumânarea!“. Oedipe la Opera Română (sau un coșmar balcanic revăzut În cheie comică) În 1994, la un an de la demisia mea de la Național, Caramitru mă sună la New York și-mi propune să montez Oedipe la Opera Română, În cadrul Festivalului Enescu. „De data asta nu-ți va pune nimeni bețe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]