6,806 matches
-
eficientă nu o dă un for juridic omenesc și nici un sistem mitic care să nu aibă o entitate clară, ci însăși persoana lui Isus Cristos, cu care omul are posibilitatea unui dialog eficient. Prin Fiul său, Dumnezeu convinge omul de bunătatea și milostivirea sa. O astfel de experiență o poate trăi în mod deplin în sacramentul reconcilierii. Conștientizarea acestui fapt ajută omul să se vadă altfel în relația sa cu divinitatea, să experimenteze iubirea milostivă a lui Dumnezeu, să conștientizeze valoarea
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
nu se întâmple aceasta, confesorul are nevoie de cunoștințe clare de pastorală și de alte informații din sfera științelor socio-umane. El are nevoie și de anumite calități umane indispensabile, ca de exemplu: „prudență, discreție, discernământ, fermitate temperată de blândețe și bunătate, etc.” Acestea ar întregi capacitatea sa de înțelegere a omului, în speță a penitentului, și l-ar ajuta în îndeplinirea rolului care îi este atribuit. Confesorul trebuie să caute să lumineze viața penitentului și zonele obscure ale conștiinței sale cu ajutorul
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
fixeze privirea spre trecut, printr-o remușcare continuă pentru ceea ce a făcut. El se simte mai liber datorită puterii milostivirii lui Dumnezeu și are mai mult curaj de a se întoarce și de a împlini pocăința propusă, fiind însuflețit de bunătatea și milostivirea experimentate în confesional. Este recomandat ca pocăința să nu se întindă pe un termen prea lung în timp și nici să fie prea obositoare pentru penitent. Însă i se va indica acestuia să nu se reîntoarcă la situații
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
rătăcită, medicul care vindecă și întărește, unicul învățător care învață adevărul și arată căile Domnului, judecătorul celor vii și al celor morți, care judecă după adevăr și nu după aparențe”. Păstrând în centru imaginea vie a lui Cristos și imitând bunătatea Mântuitorului, confesorul îi transmite penitentului, prin atitudine și prin cuvinte, conștiința că se află în fața unui „alter Christus” care îl tratează cu milostivire infinită. Conștient de acest lucru, penitentul simte dorința de a se lăsa transformat de iubirea profundă a
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
Parcurgerea acestui ritual este folositoare unei trăiri spirituale concrete și necesare reconcilierii penitentului cu Dumnezeu. Aceasta este întărită și prin apelul la unele modele de relaționare și de dialog, prin care confesorul poate contribui ca penitentul să își amintească de bunătatea lui Cristos, de paternitatea divină, de puterea lui Dumnezeu de a vindeca și de a judeca, de învățătura Sa, dar și de harul sacramental pe care îl primește în acel moment. Toate acestea sunt susținute de o spiritualitate, manifestate printr-
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
privite în dimensiune escatologică, în perspectiva unei lumi noi, pe care o oferă doar jertfa pascală a lui Cristos și pe care Duhul Sfânt o sfințește prin darurile sale. Susținut în acest mod de confesor, penitentul va începe să contemple bunătatea și milostivirea lui Dumnezeu și să o experimenteze concret prin iertarea pe care o va primi. Apoi, recunoscând și contemplând puterea și milostivirea divină, va simți nevoia să îl laude și să îl preamărească tot mai mult pe Dumnezeu, descoperind
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
și altele asemănătoare, creează în mintea copilului imagini deformate despre Dumnezeu. Ele fac ca relația și dialogul cu Dumnezeu și chiar celebrarea sacramentului să fie caracterizate de teamă, de sentimente retributive, de ideea eronată de judecată, fiind adumbrită milostivirea și bunătatea divină. În schimb, pentru copil, celebrarea corectă a sacramentului reconcilierii poate deveni un mod pedagogic prin care poate să învețe cum să se pregătească în mod corespunzător să primească iertarea mai rodnic, dacă preotul-confesor se implică cu interes în acest
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
fel, și copiilor li se cere o convertire. Însă, pentru că aceasta se împlinește în timp, ei au nevoie de ajutorul, direct sau indirect, de a crește „în înțelepciune, în vârstă și în har” (Lc 2,52) și în încredere în bunătatea lui Dumnezeu. Ei trebuie ajutați să devină conștienți că bunătatea divină se manifestă într-un mod particular și în sacramentul reconcilierii. Se poate observa cum, în cele două modalități de pregătire, directă și indirectă, sunt prezenți patru factori importanți, care
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
aceasta se împlinește în timp, ei au nevoie de ajutorul, direct sau indirect, de a crește „în înțelepciune, în vârstă și în har” (Lc 2,52) și în încredere în bunătatea lui Dumnezeu. Ei trebuie ajutați să devină conștienți că bunătatea divină se manifestă într-un mod particular și în sacramentul reconcilierii. Se poate observa cum, în cele două modalități de pregătire, directă și indirectă, sunt prezenți patru factori importanți, care își au rolul lor bine definit în pregătirea copilului la
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
și condamnați de către ceilalți și chiar de către Dumnezeu. Cateheza este lucrarea Bisericii, dar și lucrarea la care adolescentul alege să ia parte în mod liber, trebuie să îi prezinte acestuia evenimentul reconcilierii sacramentale ca pe o întâlnire a omului cu bunătatea lui Dumnezeu Tatăl și ca un sprijin și acceptare pe care le primește din partea lui Isus Cristos. Prin aceasta, adolescentul trebuie să fie încurajat să aibă încredere în sine și să se apropie mai des de Dumnezeu. Cateheza îi poate
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
scolastice - pentru că uneori tinerii pot cultiva idei eronate cu privire la semnificația prieteniei, sau ignoră datoriile față de părinți sau față de mediul scolastic, fără a lua în considerație și valențele morale ale unor astfel de acțiuni; g) tema însușirii atitudinilor creștine: „renunțare, dezlipire, bunătate, simț al absolutului și al invizibilului (...) care vor permite identificarea tânărului printre colegii săi ca un discipol al lui Cristos”, etc. Prin acțiunile sale pastorale, Biserica va căuta chiar o reinterpretare a credinței, pentru a fi mai ușor înțeleasă de
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
punte și nicidecum obstacol pentru ceilalți în întâlnirea cu Isus Cristos”. În anii de seminar, Biserica îl pregătește pe viitorul preot ca, atunci când va intra în confesional, să poată da dovadă de „prudență, discreție, discernământ, fermitate temperată de blândețe și bunătate”, precum și de maturitate, capacitate de ascultare, relaționare și dialog. Aceste atitudini se dobândesc în timp, prin interes pentru formare. În celebrarea sacramentului reconcilierii, fiecare din ele își are importanța și necesitatea sa, astfel: a) ascultarea și prudența îi sunt necesare
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
însuși ca să trăiască aceste atitudini nu doar în spațiul confesionalului, ci și în relația sa cotidiană cu ceilalți. Prudența îi va fi folositoare în celebrarea reconcilierii, atât în vederea emiterii unei judecăți corecte, cât și în menținerea discreției; b) blândețea și bunătatea ajută la crearea de relații autentice și de respect, necesare în confesional. Confesorul va avea față de penitent inima deschisă și îl va primi cu toată disponibilitatea, căldura și bunăvoința, acceptându-l necondiționat și invitându-l la bucurie și la sărbătoare
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
mare de victime prezintă mai multe simptome ale stresului traumatic secundar și credințe despre sine și despre ceilalți mai alterate, comparativ cu cei care au în grijă un număr mai mic de victime. Credințele cele mai afectate se referă la bunătatea celorlalți oameni. Pe de altă parte, autoarele au constatat că interacțiunea cu victime nu corelează semnificativ cu depresia, anxietatea, ostilitatea sau sindromul de burnout. Contrar constatărilor lui Pearlman și Mac Ian (1995), studiul de față nu a înregistrat consecințe mai
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
sentiment crescut al valorii de sine. Wickie & Marwit (2001) au comparat modificările apărute la nivelul schemelor cognitive în funcție de tipul de traumă suferit. Au constatat că părinții al caror copil fusese victima unei omucideri, prezentau cogniții mult mai negative legate de bunătatea și dreptatea în lume comparativ cu părinții care pieduseră un copil într-un accident de mașină. Există o mare variabilitate a reacțiilor interindividuale în urma unui eveniment traumatic. Diferențele apar în funcție de tipul de traumă, personalitatea victimei, suportul social etc. În urma unui
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
traumatică să nu le contravină. Numeroase studii susțin acest proces de integrare a traumei ca precedând recadrarea pozitivă și obținerea de sens. Schwartzberg și Janoff-Bulman (1991) au examinat impactul suferinței de doliu asupra a trei categorii de credințe de bază: bunătatea lumii, lumea încărcată de sens și valoarea de sine. Participanții au fost 21 de studenți ce pierduseră recent unul dintre părinți. Credințele despre lumea plină de sens s-au dovedit a fi esențiale, alterarea lor fiind mult mai puternică la
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
pot fi puternic afectate de expunerea la traume provocate uneori de alți oameni. Toate fațetele acestui factor corelează pozitiv cu măsuri ale stresului traumatic secundar. Cadrele medicale altruiste și pline de compasiune, modeste, oneste, cărora le displac confruntările, încrezătoare în bunătatea ființei umane sunt mai vulnerabile la simptomatologia stresului traumatic secundar. Compasiunea și altruismul le determină să vină mai des în ajutorul celor în nevoie, să se implice emoțional mai mult. În același timp încrederea lor în natura bună a oamenilor
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
viziune optimistă despre natura umană, considerând că oamenii sunt în general onești, decenți și demni de încredere (Buchanan, Goldberg & Johnson, 2005). În studiul anterior, toate fațetele acestui factor corelau pozitiv cu scale STS. Altruismul, compasiunea, modestia, onestitatea, cooperarea, încrederea în bunătatea ființei umane sunt caracteristici care nu predispun la alte forme de stres profesional și care contribuie cu siguranță la tabloul unui medic de succes. Totuși, tocmai aceste caracteristici pot vulnerabiliza individul care întâmpină materialul traumatic al pacienților nepregătit. Rezultatele studiului
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
mai ales ce ne pregătește pentru gustarea de dimineață. Tare mă tem că te-ai apropiat prea mult de foc și te-ai ars. Cum să nu mă apropii dacă asta era treaba mea? Aveam ordin să aflu cam ce bunătăți pun dumnealor în tigaie... Că de... Să nu ni se aplece când om mânca. Și ai aflat? De aflat am aflat, dar tocmai când să iau o bucățică, tigaia a început să sfârâie de mama focului și să împroaște cu
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
nimeni n-ar putea spune că tu nu ai avut parte de zile așa cum numai unora li se poate întâmpla” - l-a provocat din nou vocea din vis, care în ultima vreme îi devenise familiară... „Apoi Dumnezeu în marea Lui bunătate poate da omului nebănuite daruri... Întrebarea-i cu ce fel de bunătăți te poate acoperi?” „Drept-îi, Toadere. Drept-îi. Da’ și tu n-ai tăcut... Te-o mâncat limba tocmai când și unde nu trebuia... Acum dacă s-o întâmplat ce
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
zile așa cum numai unora li se poate întâmpla” - l-a provocat din nou vocea din vis, care în ultima vreme îi devenise familiară... „Apoi Dumnezeu în marea Lui bunătate poate da omului nebănuite daruri... Întrebarea-i cu ce fel de bunătăți te poate acoperi?” „Drept-îi, Toadere. Drept-îi. Da’ și tu n-ai tăcut... Te-o mâncat limba tocmai când și unde nu trebuia... Acum dacă s-o întâmplat ce s-o întâmplat, lasă-mă să povestesc trebușoara asta”. „N-ai decât
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
și a mărar, răstignit între teluric și divin, Rodion este un personaj arhetipal, dar Bunul Rodion și-a dorit să fie pește, iar această dorință a lui, constituind incipitul poemului, aduce totodată atribute ale lui și ale Deltei, în ansamblu: bunătatea, blândețea, la care se adaugă apoi dragostea lipovenilor pentru femeile lor și pentru copii (pentru care fac brățări sau jucării, tot din ceea ce le oferă Delta), dar, treptat, și alte trăsături, între care aplecarea spre vis, în ambele sensuri ale
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
cu sârguință și îndelung, după care le-am strâns laolaltă într-o cărticică, pe aceasta o trimit acum Măriei Voastre. Și, cu toate că ea îmi pare nedemnă de a vă fi înfățișată, sunt totuși pe deplin încredințat că, în nobila Voastră bunătate, această operă vă va fi plăcută, considerând că nu v-aș putea dărui un lucru mai prețios decât acela de a vă face cu putință să înțelegeți, într-un timp foarte scurt, tot ceea ce eu nu am reușit să cunosc
PRINCIPELE by NICCOLÒ MACHIAVELLI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/847_a_1586]
-
se nască între ei. Răspund la această nedumerire arătând că toate principatele care au lăsat vreo urmă în istorie au fost guvernate în două moduri diferite: fie de către un principe având alături de el numai slugi plecate, care, fiind miniștri prin bunătatea și îngăduința lui, îl ajută la conducerea statului, fie de către un principe și nobilii feudali, baroni, care posedă acest rang nu prin bunătatea stăpânului lor, ci prin vechimea neamului din care descind. Acești feudali își au statele și supușii lor
PRINCIPELE by NICCOLÒ MACHIAVELLI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/847_a_1586]
-
două moduri diferite: fie de către un principe având alături de el numai slugi plecate, care, fiind miniștri prin bunătatea și îngăduința lui, îl ajută la conducerea statului, fie de către un principe și nobilii feudali, baroni, care posedă acest rang nu prin bunătatea stăpânului lor, ci prin vechimea neamului din care descind. Acești feudali își au statele și supușii lor proprii, care îi recunosc drept stăpâni și care au față de ei un sentiment firesc de afecțiune. În statele care sunt guvernate de un
PRINCIPELE by NICCOLÒ MACHIAVELLI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/847_a_1586]