4,544 matches
-
naționale sau internaționale. În anul 1938 familia Rodrigo se reîntoarce în Spania. In timpul unei călătorii spre Paris în 1938, Joaquin Rodrigo l-a cunoscut pe chitaristul Regino Sáinz de la Maza, acceptând cu mare entuziasm să compună un concert pentru chitară. Această lucrare va fi “"Concierto de Aranjuez"”, dedicată prietenului său Regino Sáinz de la Maza, compusă în anul 1939, într-o perioadă în care compozitorul trăia o mare tragedie personală: pierderea primei sarcini a soției sale și starea foarte precară a
Joaquín Rodrigo () [Corola-website/Science/325151_a_326480]
-
o urmează doi ani mai târziu, pe 6 iulie 1999, în locuința din Madrid, înconjurat de familie. Rămășițele lor pământești au fost îngropate împreună în panteonul familial din cimitirul din Aranjuez. Cea mai cunoscută compoziție a sa este concertul pentru chitară și orchestră ""Concierto de Aranjuez"", compus în primăvara anului 1939 la Paris și prezentat în premieră publică la data de 9 noiembrie 1940 la Barcelona (Spania). Această piesă este nu numai cea mai populară creație a compozitorului, dar și una
Joaquín Rodrigo () [Corola-website/Science/325151_a_326480]
-
pop rock din România. Trupa a fost formată după ce Alex Belciu și Victor Cenușă au plecat din Vank. Cei doi membri rămași, vocalistul Cornel Ilie și toboșarul Nicu Sârghea, i-au recrutat pe muzicienii Bogdan Crucianu (bas) și Gabi Maga (chitară). Primul concert al trupei Vank a avut loc la teatrul Ion Creangă din București. În 1996, aceștia și-au făcut un studio în subsolul blocului în care locuiau cu părinții. În 1999, cei patru lansează single-ul ”Independent”, care urma
Vunk () [Corola-website/Science/325222_a_326551]
-
însemnat o producție complexă, ca afară, cu ecrane de proiecție, lumini pre-programate și alte efecte speciale de scenă. Alături de VUNK, pe scenă au urcat cvartetul de corzi Muse Quartet, trompetsitul Dan Nicolau, percuționistul Dan Incrosnatu, pianistul Bobby Stoica, iar la chitară s-a aflat Răzvan Ilie, fratele liderului VUNK, Cornel Ilie. În total 8.732 de persoane au fost prezente la cele 18 concerte din turneul ”Înconjurul Lumii” care a debutat pe 13 martie 2015 și a inclus orașele: Pitești, Brașov
Vunk () [Corola-website/Science/325222_a_326551]
-
s-a născut și a crescut în Seattle într-o familie cu 8 copii, el fiind cel mai mic și a fost numit "Duff" de când avea 3 ani. A fost învățat de către fratele său mai mare Bruce să cânte la chitară baș și și-a dezvoltat abilitățile cântând în albumele '1999" al lui Prince și "Damaged" de la Black Flag. Duff McKgan a declarat că a fost membrul a 31 de trupe din Seattle cântând la tobe, chitară și baș, desi admite
Duff McKagan () [Corola-website/Science/324806_a_326135]
-
Bruce să cânte la chitară baș și și-a dezvoltat abilitățile cântând în albumele '1999" al lui Prince și "Damaged" de la Black Flag. Duff McKgan a declarat că a fost membrul a 31 de trupe din Seattle cântând la tobe, chitară și baș, desi admite că în unele a cântat doar o dată la petreceri. În 1979, la 15 ani, McKagan a format trupa punk, The Vans, în care a cântat la baș; aceștia au lansat single-ul "School Jerks" în 1980
Duff McKagan () [Corola-website/Science/324806_a_326135]
-
a cântat doar o dată la petreceri. În 1979, la 15 ani, McKagan a format trupa punk, The Vans, în care a cântat la baș; aceștia au lansat single-ul "School Jerks" în 1980. În acest timp, el a cântat la chitară în trupa The Living, care a deschis show-uri pentru trupe precum Hüsker Dü și D.O.A.. În 1980, Mckagan s-a alăturat trupei Fastbacks la percuție. El a apărut în single-ul lor de debut "It's Your
Duff McKagan () [Corola-website/Science/324806_a_326135]
-
Muzica trupei este influențată de cea a unor formații de gen cunoscute precum Sepultura, Pantera, Meshuggah sau Pro Pain, iar textele se încadrează în sfera socialului. Prima formulă a constat în Rudolf "Rudi" Stauder - voce, Ciprian Tarța - tobe, Otto Ulman - chitară și Csaba Szöllösy - bas. În perioada 1995-1997, Legion a înregistrat patru materiale demo: „Lista Neagră” (1995), „Rezistă” (1996), „Live” (1997) și „Legion 3” (1997). De asemenea, în această perioadă, formația a avut o activitate concertistică destul de pronunțată, în special pe
Legion () [Corola-website/Science/324841_a_326170]
-
Formația a cântat la festivalul Glastonbury pe 28 iunie 2008 cu Matt Helders, toboșarul de la Arctic Monkeys, cântând la tobe melodia „The Age of the Understatement” și Jack White, membru al formațiilor The Raconteurs și The White Stripes cântând la chitară solo melodia „Wondrous Place”. La 4 iulie 2008, au cântat melodia Standing Next to Me ca parte din cadoul de aniversare pentru Jo Whiley la BBC Radio 1. De asemenea, au făcut o preluare din cântecul SOS (Rescue Me) al
The Last Shadow Puppets () [Corola-website/Science/324861_a_326190]
-
revista "Rolling Stone" l-a clasat pe poziția 49 în lista sa "The 500 Greatest Songs of All Time". De asemenea, „Hotel California” este unul dintre cele 500 de cântece din Rock and Roll Hall of Fame. Solo-ul la chitară din cântec a fost votat de către cititorii revistei "Guitarist" în 1998 drept cel mai bun solo din toate timpurile și a fost inclus pe poziția a 8-a în „"Guitar Magazine"s Top 100 Guitar Solos”.
Hotel California () [Corola-website/Science/326061_a_327390]
-
Euronymous. Lansarea albumului a fost amânată de către părinții lui Euronymous care acum deveniseră proprietarii Deathlike Silence Productions. Aceștia erau nemulțumiți de prezența ucigașului fiului lor pe album. Hellhammer i-a asigurat pe părinții lui Euronymous că va reînregistra el personal chitara bas, dar nu a făcut asta (pentru simplul motiv că nu știa să cânte la chitară), așa că varianta finală a albumului a rămas cu Grishnackh la chitară bas. În 1995 Hellhammer revitalizează Mayhem cu ajutorul lui Necrobutcher, Maniac și Blasphemer. Tot
Jan Axel Blomberg () [Corola-website/Science/326367_a_327696]
-
Productions. Aceștia erau nemulțumiți de prezența ucigașului fiului lor pe album. Hellhammer i-a asigurat pe părinții lui Euronymous că va reînregistra el personal chitara bas, dar nu a făcut asta (pentru simplul motiv că nu știa să cânte la chitară), așa că varianta finală a albumului a rămas cu Grishnackh la chitară bas. În 1995 Hellhammer revitalizează Mayhem cu ajutorul lui Necrobutcher, Maniac și Blasphemer. Tot în 1995 are scurte colaborări cu Emperor și Immortal. În următorul an Arcturus lansează albumul de
Jan Axel Blomberg () [Corola-website/Science/326367_a_327696]
-
Hellhammer i-a asigurat pe părinții lui Euronymous că va reînregistra el personal chitara bas, dar nu a făcut asta (pentru simplul motiv că nu știa să cânte la chitară), așa că varianta finală a albumului a rămas cu Grishnackh la chitară bas. În 1995 Hellhammer revitalizează Mayhem cu ajutorul lui Necrobutcher, Maniac și Blasphemer. Tot în 1995 are scurte colaborări cu Emperor și Immortal. În următorul an Arcturus lansează albumul de debut "Aspera Hiems Symfonia". În 1998 Hellhammer s-a alăturat formației
Jan Axel Blomberg () [Corola-website/Science/326367_a_327696]
-
foarte redus. Pentru a-i stimula activitatea cerebrală doctorii i-au sugerat lui Melody să cânte la pian, însă aceasta nu putea sta în șezut pentru o perioadă mai mare de zece minute. Ulterior mama sa i-a cumpărat o chitară, iar Gardot a învățat singură să cânte la ea și a început să compună propriile piese. Șapte dintre aceste compoziții au fost incluse pe un disc EP numit "", care a fost lansat pe plan independent pe 3 mai 2005. Inițial
Melody Gardot () [Corola-website/Science/322519_a_323848]
-
este o formație pop rock britanică alcătuită din Danny Jones (chitară și voce), Tom Fletcher (chitară/voce), Dougie Poynter (baș/voce) și Harry Judd (tobe), care au urcat la faima 2004, cu primul lor album Room on the 3rd Floor. Tom Fletcher a fost cel care a numit formația, după personajul
McFly () [Corola-website/Science/322581_a_323910]
-
este o formație pop rock britanică alcătuită din Danny Jones (chitară și voce), Tom Fletcher (chitară/voce), Dougie Poynter (baș/voce) și Harry Judd (tobe), care au urcat la faima 2004, cu primul lor album Room on the 3rd Floor. Tom Fletcher a fost cel care a numit formația, după personajul Marty din filmul Back To
McFly () [Corola-website/Science/322581_a_323910]
-
fost înregistrat parțial în Next Dog Studio, masterizat de Harris Newman, care a lucrat și cu Wolf Parade și Arcade Fire și produs de Electric Brother. Pe album apare ca invitat Dan Boeckner (Wolf Parade, Handsome Furs), ce cântă la chitară pe piesa „This Burial Ground's For Two”. Coperta este concepută de Irina Stănciulescu (Monochrome/Color Nurse), și înfățișează un bibelou de porțelan reprezentând o gâscă, considerată de formație drept mascota albumului. Ca lirică, albumul are o tentă ușor mai
Electromagnetica (album) () [Corola-website/Science/322687_a_324016]
-
machine, iar încet-încet, instrumentele astea s-au inserat pe toate piesele de pe noul album.” Charlie Brown de la "The Music Critic" scria că piesa „Kids in the Garden” are „un refren... în genul Arcade Fire”, notând drept principale componente ale sunetului „chitara energică și sunetele catchy ale sintetizatorului ce se împletesc și te atrag”, și spunând despre formație „cu un pic de noroc, e doar o problemă de timp până când vor izbuti să se facă cunoscuți”. Singurul punct slab al albumului, în
Electromagnetica (album) () [Corola-website/Science/322687_a_324016]
-
un album destinat să ducă trupa mai departe. Conține o maturitate reală și un sens de identitate. Influențată puternic de sunetul indie rock și new wave, formația are o modalitate gentilă și răbdătoare în ceea ce privește scrierea pieselor. Folosesc obișnuitul mixaj de chitară, bas și tobe, pe care l-au cuplat cu o utilizare sensibilă și nu excesiv de entuziastă a sintetizatorului și cu efecte care să stimuleze sunetul ca întreg.” Ca influențe, site-ul îi cita pe Bloc Party, Death Cab For Cutie
Electromagnetica (album) () [Corola-website/Science/322687_a_324016]
-
școlii Quarry Bank High School unde învățau Lennon și majoritatea membrilor formației. Mama lui Lennon, Julia Lennon, și-a învățat fiul să cânte la banjo după care le-a arătat lui Lennon și lui Eric Griffiths cum să-și acordeze chitarele la fel ca pe banjo, și i-a învățat acorduri și cântece simple. Lennon a fondat o formație de skiffle denumită pentru scurt timp Blackjacks, dar i-a schimbat numele înainte de a interpreta în public. Unele relatări afirmă că Lennon
The Quarrymen () [Corola-website/Science/322677_a_324006]
-
1950, cel mai de succes promotor britanic al genului a fost Lonnie Donegan. Repertoriul inițial al formației The Quarrymen conținea mai multe cântece înregistrate de Donegan. Când Lennon a vrut să încerce și el să cânte, a luat lecții de chitară împreună cu colegul lui de școală de la Quarry Bank, Griffiths, la Hunt's Cross, Liverpool, deși Lennon a renunțat la scurt timp la lecții pentru că se axau mai mult pe teorie și nu pe interpretarea efectivă. Cum Griffiths știa deja să
The Quarrymen () [Corola-website/Science/322677_a_324006]
-
a renunțat la scurt timp la lecții pentru că se axau mai mult pe teorie și nu pe interpretarea efectivă. Cum Griffiths știa deja să cânte la banjo, mama lui Lennon le-a arătat cum să acordeze primele patru corzi ale chitarelor la aceleași note ca un banjo, i-a învățat acordurile re, do și re7, și cântecul „Ain't That a Shame” de Fats Domino. Ei au exersat acasă la mătușa lui Lennon de pe 251 Menlove Avenue unde stătea Lennon, sau
The Quarrymen () [Corola-website/Science/322677_a_324006]
-
prezentat pe McCartney lui Lennon, iar cei doi au purtat o discuție de câteva minute înainte ca formația să se instaleze în sala bisericii pentru a cânta la „marele dans” din acea seară. McCartney a arătat cum și-a acordat chitara, apoi a cântat piesa lui Eddie Cochran „Twenty Flight Rock”, „Be-Bop-A-Lula” a lui Gene Vincent și o serie de cântece ale lui Little Richard. Vaughan și McCartney au plecat înaintea spectacolului de seară, început la ora 8. În timpul spectacolului, a
The Quarrymen () [Corola-website/Science/322677_a_324006]
-
a strâns câte doi șilingi și jumătate pe săptămână de la fiecare membru până la plata întregii sume—iar ceilalți au purtat cămăși cu canafuri și cravate Bolo negre. Spre iritarea celorlalți membri ai formației, McCartney a exersat la nesfârșit uvertura de chitară de la cântecul „Raunchy” (al saxofonistului Bill Justis) și un solo din „Guitar Boogie Shuffle”, timp de câteva zile înainte de interpretare, pentru ca în acea seară (după ce a fost prezentat în mod special de Lennon ca nou membru al formației) să rateze
The Quarrymen () [Corola-website/Science/322677_a_324006]
-
noiembrie 1959. Conform lui Ray Ennis de la Swinging Bluegenes (denumită mai apoi The Swinging Blue Jeans), procesul de înscriere la Manchester a durat toată ziua, coada de artiști cu amplificatoare și instrumente întinzându-se pe tot perimetrul clădirii. Lennon (fără chitară), McCartney și Harrison au cântat „Think It Over” a lui Buddy Holly, dar ultimul tren sau autobuz de Liverpool pleca la 9:47, iar la 9:20 mai erau încă 12 numere. Cum cei trei împreună mai aveau în total
The Quarrymen () [Corola-website/Science/322677_a_324006]