KorAP: Find »[drukola/base=cit & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...160 161 162 ...206 >

5,141 matches

Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765

Scrieri alese, 1, ediția cit., p. 19. 5. „Să ne iubim”, în Opere, p. 167. 6. Op. cit., p. 137. 7. „Trec zile”, în Opere, p. 170. 8. „Liceu”, op. cit., p. 108. O încercare 1. „Din duhul eresului”, Elanul insulei, ediția cit., p. 174. 2. „Idei”, în Opere, p. 194. 3. „In amore”, în Murmurul cuvintelor(1913-1923). Versuri, Ediție îngrijită de Marcel Aderca, Ed. Minerva, 1971, p. 29. „Imensitate, veșnicie” 1. „Pulvis”, în Opere, p. 34. 2. Op. cit., p. 167. 3. Versuri

ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN (2011) [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
1. „Pulvis”, în Opere, p. 34. 2. Op. cit., p. 167. 3. Versuri, EPL, 1961, p. 108 și 110. Limitarea infinitului 1. G.Bacovia, „Nervi de primăvară” (Primăvară...), în Opere, p. 49. 2. Ion Minulescu, „Crepuscul la Tomis”, în Versuri, ediția cit., p. 42. 3. Idem, „Alea jacta est”, op. cit., p. 94. 4. Idem, „Romanța soarelui”, op. cit., p. 97. 5. Infinitul e „cea mai de căpetenie din toate noțiunile pozitive”. (Sic cogito, Ed. Evenimentul, 1990, p. 94) Savantul o vedea „pretutindeni întipărită

ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN (2011) [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
op. cit., p. 94. 4. Idem, „Romanța soarelui”, op. cit., p. 97. 5. Infinitul e „cea mai de căpetenie din toate noțiunile pozitive”. (Sic cogito, Ed. Evenimentul, 1990, p. 94) Savantul o vedea „pretutindeni întipărită” în lume. 6. Mihai Eminescu, Poezii, ediția cit., p. 86. 7. Ion Minulescu, „Celei care minte”, în Versuri, Antologie de Gabriela Omat, Ed. Minerva, 1975, p. 70. 8. „Dialog de iarnă”, în Opere, p. 119. 9. Op. cit., p. 54. 10. Ibidem, p. 169. 11. Ibidem, p. 187. 12

ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN (2011) [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
p. 54. 10. Ibidem, p. 169. 11. Ibidem, p. 187. 12. „Verset fantast”, op. cit., p. 298. La Arghezi: „Infinit! Infinit! Adună-ți bolțile deodată/ în vuiet prelungit./ Demonic Infinit!/ Descinde-n mine cum descind/ Tenebrele în schit” etc. (Versuri, ediția cit., p. 105-106) Scriitor 1. Opere alese, 2, ediția cit., p. 212. 2. „Liviu Rebreanu”, în Amalgam, ediția cit., p. 256. (Interviu de I. Valerian) 3. Opere, p. 112. 4. Ibidem, p. 58, 135, 215. Apropo de versurile citate din „Glossă

ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN (2011) [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
187. 12. „Verset fantast”, op. cit., p. 298. La Arghezi: „Infinit! Infinit! Adună-ți bolțile deodată/ în vuiet prelungit./ Demonic Infinit!/ Descinde-n mine cum descind/ Tenebrele în schit” etc. (Versuri, ediția cit., p. 105-106) Scriitor 1. Opere alese, 2, ediția cit., p. 212. 2. „Liviu Rebreanu”, în Amalgam, ediția cit., p. 256. (Interviu de I. Valerian) 3. Opere, p. 112. 4. Ibidem, p. 58, 135, 215. Apropo de versurile citate din „Glossă”, trebuie spus că adevărul lor a fost înțeles încă

ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN (2011) [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
Infinit! Infinit! Adună-ți bolțile deodată/ în vuiet prelungit./ Demonic Infinit!/ Descinde-n mine cum descind/ Tenebrele în schit” etc. (Versuri, ediția cit., p. 105-106) Scriitor 1. Opere alese, 2, ediția cit., p. 212. 2. „Liviu Rebreanu”, în Amalgam, ediția cit., p. 256. (Interviu de I. Valerian) 3. Opere, p. 112. 4. Ibidem, p. 58, 135, 215. Apropo de versurile citate din „Glossă”, trebuie spus că adevărul lor a fost înțeles încă din epoca romantică: „De ce scriu puțin?”, se întreabă C.

ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN (2011) [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
Ibidem, p. 58, 135, 215. Apropo de versurile citate din „Glossă”, trebuie spus că adevărul lor a fost înțeles încă din epoca romantică: „De ce scriu puțin?”, se întreabă C. A. Rosetti în Jurnal. „Căci am cu cine vorbi”, răspunde (loc. cit., p. 152). Cînd n-are, frecvența însemnărilor sale e mai mare. De cele mai multe ori, cine vorbește mult, gîndește și scrie puțin. 5. „Dintr-un text comun”, în Opere, p. 334. 6. Ibidem, p. 343. 7. Ibidem, p. 340. 8. „Bucăți

ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN (2011) [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
Plumb (1916). De aci încolo, intervențiile (o literă și un semn de punctuație) se pare că nu-i mai aparțin. Poezia „vană” 1. Versuri din „Icoană și privaz”, „Scrisoarea II”, „Oricare cap îngust” (Mihai Eminescu, Constelația Luceafărului. Sonetele. Scrisorile, ediția cit., p. 167), „Odin și Poetul” (Poezii, ediția cit., p . 273; 89; 169). 2.A. Vlahuță, „Liniște”, în Scrieri alese, 1, ediția cit., p. 76. 3. „Destul”, în Opere, 1, Ediție critică de Tudor Vianu, Fundația pentru Literatură și Artă „Regele

ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN (2011) [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
și un semn de punctuație) se pare că nu-i mai aparțin. Poezia „vană” 1. Versuri din „Icoană și privaz”, „Scrisoarea II”, „Oricare cap îngust” (Mihai Eminescu, Constelația Luceafărului. Sonetele. Scrisorile, ediția cit., p. 167), „Odin și Poetul” (Poezii, ediția cit., p . 273; 89; 169). 2.A. Vlahuță, „Liniște”, în Scrieri alese, 1, ediția cit., p. 76. 3. „Destul”, în Opere, 1, Ediție critică de Tudor Vianu, Fundația pentru Literatură și Artă „Regele Carol II”, 1939, p. 213. 4. Despre „cuvîntomanie

ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN (2011) [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
1. Versuri din „Icoană și privaz”, „Scrisoarea II”, „Oricare cap îngust” (Mihai Eminescu, Constelația Luceafărului. Sonetele. Scrisorile, ediția cit., p. 167), „Odin și Poetul” (Poezii, ediția cit., p . 273; 89; 169). 2.A. Vlahuță, „Liniște”, în Scrieri alese, 1, ediția cit., p. 76. 3. „Destul”, în Opere, 1, Ediție critică de Tudor Vianu, Fundația pentru Literatură și Artă „Regele Carol II”, 1939, p. 213. 4. Despre „cuvîntomanie”, vezi: Rodan, „Literatura nouă”, în Scena, 2, nr.204, 3 aug.1918, p. 1

ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN (2011) [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
aug.1918, p. 1. Bacovia și Caragiale 1. „G. Bacovia la 65 de ani. Cu poetul despre viață și despre altele”, Un interviu luat de Eugen Jebeleanu, în Opere, p. 448. 2. Opere, 2, ESPLA, 1960, p. 302. 3. Loc. cit., p. 245. 4. Opere, p. 23. Firești și deci ușor de memorat, versurile ,,Și plouă, și ninge-/ Și ninge, și plouă” au fost folosite ca titlu al unui articol despre poet, de Horia Roman (,,Adevărul”, 51, nr. 16, 12 februarie

ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN (2011) [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
2. Ibidem, p. 338. 3. Ibidem, p. 185. Pentru „Căderea Dracilor”, vezi Ion Heliade Rădulescu, Opere, Ediție critică de D. Popovici, Tomul I, Fundația pentru Literatură și Artă „Regele Carol II”, 1939, p. 196-197. 4. „Medievală”, în Murmurul cuvintelor, ediția cit., p. 157. 5. Istrati merită citat în acest context și pentru faptul că el însuși se autodefinește „călugăr”, în sensul că și-a păstrat credința în oameni. (Cf. Pentru a fi iubit pămîntul..., Ediție îngrijită de Al. Oprea, Ed. Tineretului

ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN (2011) [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
2009). Citatele 1. Opere, p. 344-345. 2. Pînă la proba documentară contrarie, pseudocitatele sînt textele puse între ghilimele de la paginile 334, 341, 352-353. 3. C. Sallustius Crispus, Opere, Traducere de Nicolae Lascu, Ed. Științifică, 1969, p. 161. 4. Poezii, ediția cit., p. 73. 5. Opere, p. 378. 6. Romanțe, ediția cit., p. 168. O notă din partea editorilor cerea și fraza cu care își încheie I. Valerian cel de-al doilea interviu cu Bacovia: „Apoi, brusc, gramofonul porni în vîrtej o nouă

ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN (2011) [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
documentară contrarie, pseudocitatele sînt textele puse între ghilimele de la paginile 334, 341, 352-353. 3. C. Sallustius Crispus, Opere, Traducere de Nicolae Lascu, Ed. Științifică, 1969, p. 161. 4. Poezii, ediția cit., p. 73. 5. Opere, p. 378. 6. Romanțe, ediția cit., p. 168. O notă din partea editorilor cerea și fraza cu care își încheie I. Valerian cel de-al doilea interviu cu Bacovia: „Apoi, brusc, gramofonul porni în vîrtej o nouă placă, cupletul lui Tănase: «Pisica pe orez». Mulțimea sări electrizată

ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN (2011) [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
dai seama că de aci lipsește ceva: e numit interpretul cupletului, nu și autorul lui. Acesta e Mircea Dem. Rădulescu, poet cu succese de librărie, dar controversat în critică. 7. Opere, p. 457. 8. „Cînd viorile tăcură”, XX, Opere, ediția cit., p. 66. Despre plumb 1. în grupul din revista „Versuri”, e al treilea, după „Finis” și „Gri”. în Caietul Plumb 1900 e printre ultimele. (Vezi lista în Opere, Ed. Univers Enciclopedic, 2001, p. 690). în manuscrisul Cluj e al cincisprezecelea

ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN (2011) [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
exemplu, iar din Eminescu mai multe: „Sub cer de plumb întunecos,/ Pe cîmp plin de zăpadă/ Se trăgănează-ncet pe gios/ O jalnică gramadă/ De oameni triști și înghețați,/ Cu lanțuri ferecați”. (V. Alecsandri, „Pohod na Sybir”, în Poezii, ediția cit., p. 195); „Derîderi și bătăi, de spine cunune/ Crucea, roata, focul, plumbul și fierul”. (I.H. Rădulescu, „Sînta Cetate”, în Opere, 1, Ediție critică de Vladimir Drimba, Editura pentru Literatură, 1967, p. 207) Heliade e și creatorul verbului plumbare, explicat de

ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN (2011) [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
se cuvine la un lucru ce, stînd drept, cade: era în picioare și a căzut, copaciul tăiat cade. Aruncă ceva în apă și plumbă pînă la fund”. („Vocabular de vorbele ce se par nouă sau străine în această poemă”, loc. cit., p. 414); „întîi îi părea că zboară și de pămînt n atingea/ Ș-acum parcă-l încărcase cu plumb, așa ncet mergea”. (Anton Pann, „Sultanul și pescarul”, în Felurite, Ediție îngrijită de Mircea Muthu, Ed. Dacia, „Restituiri”, 1973, p. 111

ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN (2011) [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
în Poezii, ediție citată, p. 242) Și: „O, de aș muri odată... Cu corpul meu de plumb/ Să simt cum morții aspre molatec eu sucumb”. (Ibidem, p. 243) Și: „Căci plumbu-n veci nu-i aur...” (Idem, „Icoană și privaz”, loc. cit., p. 274. Și: „-Eu, zise umbra încet, simt întunecîndu-se și pierind conștiința eternității mele; simt îngreuindu-se ca sub plumb cugetările mele...” (Idem, „Sărmanul Dionis”, în Geniu pustiu, ediție citată, p. 56). 4. Iată un fragment din poemul „Ce cer

ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN (2011) [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
din viața lui Calistrat Hogaș, Ediție critică, revăzută și completată după dorința autoarei de Alexandrina Bostan , Ed. Crigarux, 2000, p. 189 ) Corpul defunct al doctorului George Assaky e văzut de Gala Galaction într-un „sicriu de bronz”.(Jurnal, I, ediția. cit., p. 219) în poezie, „sicriele de plumb”, „de aramă” intră odată cu Bacovia. Le-am mai găsit la A. Agapus, unul din tovarășii săi de boemă ieșeană: „Și fumegă psalmi în altare,/ Și tronuri divine se sfarmă./ Pe soclii morți se

ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN (2011) [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
lumea și slava”: „Dar, vai mie! că durerea n-a lipsi cît oi fi viu: / Ah! fără tine și lumea îmi pare că-i un secriu.” ( Apud: Gh. Cardaș, Poezia romînească de la origine pînă în zilele noastre (1673-1937), 1, ediția cit., p. 52). Moartea sentimentului de iubire cheamă, de asemenea, în imaginație, scene funebre, cum e aceasta din poemul în proză „Inimă moartă” de Al. Macedonski: „Amorul era întins de-a lungul coșciugului dezamăgirilor născute din amăgiri. Egoismul, chiar el, nu

ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN (2011) [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
424-425). 24. Va fi înregistrat abia în Dicționaru... lui August Scriban. Autorul îl ilustrează cu un exemplu cules din Viața Romînească, nr.1/1911, anul publicării „Plumbului” în cealaltă revistă ieșeană, Versuri și proză. Elanurile religioase 1. Opere, 2, ediția cit., p. 168. Exaltarea diabolicului e un fapt frecvent în toate artele epocii, nu numai în poezie. 2. Opere, p. 131. 3. „Dintr-un text comun”, în Opere, p. 344. 4. Opere, p. 41. 5. Ibidem, p. 121. 6. „Dintr-un

ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN (2011) [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
diabolicului e un fapt frecvent în toate artele epocii, nu numai în poezie. 2. Opere, p. 131. 3. „Dintr-un text comun”, în Opere, p. 344. 4. Opere, p. 41. 5. Ibidem, p. 121. 6. „Dintr-un text comun”, loc cit., p. 336. 7. Ibidem, p. 339. 8. Opere, p. 175 și 207. 9. Ibidem, p. 117. 10. Vezi: Tradiție și literatură, Ed. Casa Școalelor, 1943, p. 291299. 11. Opere, p. 117. 12. Ibidem, p. 458. 13. Ibidem, p. 465. 14

ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN (2011) [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
175 și 207. 9. Ibidem, p. 117. 10. Vezi: Tradiție și literatură, Ed. Casa Școalelor, 1943, p. 291299. 11. Opere, p. 117. 12. Ibidem, p. 458. 13. Ibidem, p. 465. 14. Ibidem, p. 569. 15. Bacovia (Poezie sau Destin), ediția cit., p. 303. </endnotelist> Jurnal „Mănînc Ca să trăiesc. Scriu Să mă deștept”. (G. Bacovia, „Pro Arte” II) I „Poetul era îmbrăcat în negru”, notează un evocator. în aceeași ținută de doliu îl întîlnesc și alții. El însuși se prezintă așa în „Ecou

ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN (2011) [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398

fie ca putere militară, fie ca persuasiune politică. Totodată, el remarcă faptul că, deși se afla încă la un nivel scăzut, interdependența dintre state era în creștere. (K. Waltz, Teoria politicii internaționale, Editura Polirom, București, 2006) 24 Mircea Malița, op. cit, p.100. 25 În lucrarea Război și schimbare în politica mondială, Robert Gilpin a enunțat cinci criterii de bază pentru construirea unei teorii a schimbării ciclice la nivelul sistemului internațional: un sistem internațional este stabil (adică în echilibru), dacă nici un

Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
regională și custode global, Institutul European, Iasi, 2008, p. 82. 29 Ibidem, pp. 85-86. 30 Martin Griffiths, op. cit., pp.169-170. 31 Mircea Malița, Între ..., p.193. 32 Lucian Dumitru Dîrdală, "Actori în sistemul internațional" în Andrei Miroiu, Radu-Sebastian Ungureanu, op. cit, p. 59. 33 Martin Griffiths, op. cit., pp. 300-306. 34 Mircea Malița, Între ..., p. 295. 35 Joshua S. Goldstein, Jon C. Pevehouse, op. cit., pp. 95-139. 36 Ionel Nicu Sava, Studii de securitate, Centrul român de studii regionale, București, 2005, p.65

Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]