4,113 matches
-
deschis pentru publicul vizitator în decembrie 2013. Expoziția muzeului include exemplare de animale sălbatice care se găsesc pe teritoriul județului Suceava, din vârfurile munților până în bălțile de șes, evidențiind diversitatea faunei locale. Între exemplarele de păsări expuse sunt de menționat: cocoșul de mesteacăn, cocoșul de munte, acvila de munte, bufnița, huhurezul, ciocănitoare, rațe sălbatice, fazani etc. Muzeul include de asemenea exemplare de mamifere ce viețuiesc în pădurile din zona Sucevei: ursul brun, mistrețul, jderul, marmota. Alături de acestea, sunt prezentate busturi de
Direcția Silvică din Suceava () [Corola-website/Science/328852_a_330181]
-
vizitator în decembrie 2013. Expoziția muzeului include exemplare de animale sălbatice care se găsesc pe teritoriul județului Suceava, din vârfurile munților până în bălțile de șes, evidențiind diversitatea faunei locale. Între exemplarele de păsări expuse sunt de menționat: cocoșul de mesteacăn, cocoșul de munte, acvila de munte, bufnița, huhurezul, ciocănitoare, rațe sălbatice, fazani etc. Muzeul include de asemenea exemplare de mamifere ce viețuiesc în pădurile din zona Sucevei: ursul brun, mistrețul, jderul, marmota. Alături de acestea, sunt prezentate busturi de cerbi și de
Direcția Silvică din Suceava () [Corola-website/Science/328852_a_330181]
-
aceștia au aflat că cei câțiva litri de băutură erau în fapt mici cadouri pentru ei și că s-au străduit în zadar să-i înșele încrederea. În următoarea zi, Nea Rață le-a adus concurenților nouă găini și un cocoș. Totodată, acesta le-a dat sarcina concurenților să amenajeze ferma pentru carnavalul primăverii, o tradiție cipriotă și să pregătească bucate alese pentru invitați. Fermierii nu au avut voie să guste deloc din bucatele pe care le-au preparat pentru meseni
Ferma vedetelor (sezonul 2) () [Corola-website/Science/335447_a_336776]
-
se lege la mâini pentru a vedea ce presupune lucrul în echipă. Echipele formate au fost Benny și Maria, Marcel și Lili, Mircea și Sorana, precum și Ami cu Paul, Octavian fiind singurul care a rămas "liber". La fiecare cântat de cocoș, partenerii trebuiau să se schimbe între ei, unul dintre cei nouă rămânând fără echipă. Legați la mâini, fermierii au avut de înfășurat sfoară colorată împrăștiată în ramurile de măslini. Prima echipă care a reușit să strângă sfoara fără să o
Ferma vedetelor (sezonul 2) () [Corola-website/Science/335447_a_336776]
-
încep după slujba religioasă. Musafirul este poftit la masă, pregătindu-se și ouă roșii,cu ajutorul cojii de ceapă. Ouăle roșii sunt date copiilor care umblă cu colindul. Pentru petrecerile în aer liber se aranjează întreceri cu cai, lupte între berbeci, cocoși și bivoli. Anul Nou este privit ca o zi a împăcării și când veselia și buna dispoziție domnesc.
Sărbătoarea Anului Nou în Iğdır (Turcia) () [Corola-website/Science/331927_a_333256]
-
floră sălbatică) sau endemice pentru această zonă a Carpaților de Curbură. Specii de plante ocrotite semnalate în arealul sitului: clopoțelul de munte ("Campanula serrata"), churechiul de munte ("Ligularia sibirica"), papucul doamnei ("Cypripedium calceolus"), floare de colț ("Leontopodium alpinum Cass"), piciorul cocoșului de munte ("Ranunculus montanus, Ranunculus carpaticus"), iarba osului ("Helianthemum nummularium"), stânjenel mic de munte ("Iris ruthenica"), ochelariță ("Biscutella laevigata"), crucea voinicului ("Hepatica transsilvanica"), luntricică galbenă ("Oxytropis campestris"), cimbrișor de câmp ("Thymus serpyllum"), cornuț de munte ("Cerastium arvense"), cinci-degete ("Potentilla reptans
Ciucaș (sit SCI) () [Corola-website/Science/331462_a_332791]
-
foioase și de conifere, în lizierele acestora, dar și în tufărișurile de mesteacăn), hrib pucios ("Boletus aereus"), ciupercă de câmp ("Agaricus arvensis"), oiță ("Russula virescens"), ciupercă de pădure ("Agaricus silvatica"), roșcovă de brad ("Lactarius deliciosus"), bureți usturoi ("Lactarius piperatus"), creasta cocoșului ("Ramaria botrytis"), gălbiori ("Cantharellus cibarius"), ghebe ("Armillaria mellea"), crăițe ("Amanita caesarea"), păstrav de fag ("Pleurotus ostreatus"), piciorul-căprioarei ("Macrolepiota procera"), hulubițe ("Russula aurea sin aurata"), pâinișoară ("Russula alutacea"), zbârciog țuguiat ("Morchella conica"), zbârciog galben ("Morchella esculenta"). Fauna sitului este una bogată
Ciucaș (sit SCI) () [Corola-website/Science/331462_a_332791]
-
auritus"), liliacul urecheat cenușiu ("Plecotus austriacus"), liliacul comun ("Myotis myotis"), liliacul mic cu potcoavă ("Rhinolophus hipposideros"); Păsări protejate, enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 147/CE din 30 noiembrie 2009 (privind conservarea păsărilor sălbatice): ieruncă ("Tetrastes bonasia"), cocoș de munte ("Tetrao urogallus"), ciuf-de-pădure ("Asio otus"), corb ("Corvus corax"), vânturelul roșu ("Falco tinnunculus"), codroș de munte ("Phoenicurus ochruros"), șoim călător ("Falco peregrinus"), brumăriță de stâncă ("Prunella collaris"), cristel-de-câmp ("Crex crex"), stăncuță ("Corvus monedula"), porumbel gulerat ("Columba palumbus"), ciocârlie-de-câmp ("Alauda
Ciucaș (sit SCI) () [Corola-website/Science/331462_a_332791]
-
cât și în televiziune. Din colaborările sale în televiziune amintim: - prezentator al emisiunii „Jumătatea ta” 1999-2001, emisiune zilnică - T.V.R.1; - prezentator al emisiunii „Cazuri și necazuri în dragoste” - 1996-1999, T.V.R.1; - prezentator al emisiunii „5 the best” - 1998, TVR 1; - "Cocoșul"în piesă de televiziune „Începutul sfârșitului” -regia Domnită Munteanu; - "Studentul" în piesa de televiziune „Capul de rățoi” -regia Constantin Dicu; - "Ștefan Vardia" în piesa de televiziune „Notă zero la purtare”, scenariul Octavian Sava, regia Ion Lucian; - 2005 Începând cu anul
Cosmin Șofron () [Corola-website/Science/331187_a_332516]
-
amestec, tufărișuri subalpine, pajiști naturale, pășuni, tinoave, ochiuri de apă, stepe și abrupturi stânoase) încadrată în bioregiunea alpină nord-vestică a Munților Gutâi (grupă muntoasă a Carpaților Maramureșului și Bucovinei, ce aparțin lanțului carpatic al Orientalilor) și include rezervațiile naturale Creasta Cocoșului și Lacul Morărenilor. „” a fost desemnat ca sit Natura 2000, în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei și faunei sălbatice, precum și a habitatelor de interes comunitar din nord-vestul Munților Gutâi. Aria protejată dispune
Gutâi - Creasta Cocoșului () [Corola-website/Science/331238_a_332567]
-
Vulpes vulpes"), veveriță ("Sciurus vulgaris"), iepure de câmp ("Lepus europaeus"), pârșul de alun ("Muscardinus avellanarius"), liliacul de seară ("Nyctalus noctula"), liliacul pitic ("Pipistrellus pipistrellus"), liliacul urecheat ("Plecotus auritus"); Păsări cu specii de: acvilă de munte ("Aquila chrysaetos"), șorecar ("Buteo buteo"), cocoș de munte ("Tetrao urogallus"), cocoș de mesteacăn ("Lyrurus tetrix"), uliu porumbar ("Accipiter gentilis"), uliu păsărar ("Accipiter nisus"), ieruncă ("Tetrasts bonasia"), acvilă-țipătoare-mică ("Aquila pomarina"), corb ("Corvus corax"), mierlă de apă ("Cinclus cinclus"), mierlă ("Turdus merula"), codobatură ("Motacilla alba"), fluierar-de-munte ("Tringa hypoleucos
Gutâi - Creasta Cocoșului () [Corola-website/Science/331238_a_332567]
-
iepure de câmp ("Lepus europaeus"), pârșul de alun ("Muscardinus avellanarius"), liliacul de seară ("Nyctalus noctula"), liliacul pitic ("Pipistrellus pipistrellus"), liliacul urecheat ("Plecotus auritus"); Păsări cu specii de: acvilă de munte ("Aquila chrysaetos"), șorecar ("Buteo buteo"), cocoș de munte ("Tetrao urogallus"), cocoș de mesteacăn ("Lyrurus tetrix"), uliu porumbar ("Accipiter gentilis"), uliu păsărar ("Accipiter nisus"), ieruncă ("Tetrasts bonasia"), acvilă-țipătoare-mică ("Aquila pomarina"), corb ("Corvus corax"), mierlă de apă ("Cinclus cinclus"), mierlă ("Turdus merula"), codobatură ("Motacilla alba"), fluierar-de-munte ("Tringa hypoleucos"), codobatură-de-munte ("Motacilla cinerea"), ciocănitoare-de-munte ("Pycoides
Gutâi - Creasta Cocoșului () [Corola-website/Science/331238_a_332567]
-
Martes martes"), jder de piatră ("Martes foina"), nevăstuică ("Mustela nivalis"), hermelină ("Mustela erminea"); Păsări protejate prin "Directiva CE" 147/ CE din 30 noiembrie 2009 și "Directiva 79/409/CEE" din 2 aprilie 1979 (privind conservarea păsărilor sălbatice): ieruncă ("Tetrastes bonasia"), cocoșul de munte ("Tetrao urogallus"), pupăză ("Upupa epops"), cuc ("Cuculus canorus"), mierlă ("Turdus merula"), mierlă de apă ("Cinclus cinclus"), buhă ("Bubo bubo"), erete-vânăt ("Circus cyaneus"), ciocănitoarea neagră ("Dryocopus martius"), ciocănitoarea de stejar ("Dendrocopos medius"). Printre raritățile floristice semnalate în sit se
Larion () [Corola-website/Science/334278_a_335607]
-
coggygria"); Ierburi și flori: stânjenel sălbatic de stepă ("Iris aphylla ssp. hungarica"), capul-șarpelui ("Echium russicum"), garofiță ("Dianthus capitatus"), căpșuniță ("Cephalanthera damasonium"), papucul doamnei ("Cypripedium calceolus"), gălbinare ("Serratula radiata"), rușcuță de primăvară ("Adonis vernalis"), centaurea ("Centaurea orientallis"), veronică ("Veronica spicata"), piciorul cocoșului ("Ranunculus repens L."), rodul pământului ("Arum orientale"), inul galben ("Linum flavum"), brândușă de stepă ("Crocus reticulatus"), barba boierului ("Ajuga laxmannii"), măcriș de stepă ("Rumex tuberosus"), iarba „Sfintei Mării” ("Hierochloë repens"), scorogoi ("Phlomis herba-venti ssp. pungens", cunoscută și sub denumirea populară
Pădurea Ciornohal (sit SCI) () [Corola-website/Science/334450_a_335779]
-
Sparassis crispa, sin. Clavaria crispa, Helvella ramosa, denumită în popor (tot așa ca „gemenul” ei Sparassis laminosa) creasta cocoșului sau crețușcă, este un fitoparazit, o ciupercă comestibilă parazitară care atacă rădăcinile pomilor, din încrengătura "Basidiomycota" și familia "Sparassidaceae". Ea se poate găsi În România, Basarabia și Bucovina de Nord se dezvoltă în păduri de conifere (și montane) sub brazi
Creasta cocoșului (burete) () [Corola-website/Science/335197_a_336526]
-
stadiu tânăr). Din "Sparassis crispa" se pot pregătii multe feluri de mâncare, ca Șnițel vienez, Șnițel "à la parisienne", ciulama, piftie, învelită în slănină la cuptor precum adăugată la creier de porc sau vițel, tăiței sau macaroane. De asemenea, creasta cocoșului poate fi uscată. Pentru a savura ciupercile fără complicații, trebuie dat neapărat atenție:
Creasta cocoșului (burete) () [Corola-website/Science/335197_a_336526]
-
Axei. După sfârșitul războiului, si România și Iugoslavia au devenit țări socialiste. În urmă rupturii dintre Tito și Stalin, România va desfășura o campanie de propagandă anti-iugoslavă din cauza îndepărtării politicii iugoslave de Uniunea Sovietică. În orașe puteai vedea poze cu cocoși ce-l reprezentau pe Tito sau capul lui la cap de coasă. Mai mulți sârbi din Banat au fost deportați în Bărăgan fără nicio vină. Mai tarziu, după ce România va urma o politică asemănătoare, relațiile dintre cele două țări se
Relațiile dintre România și Serbia () [Corola-website/Science/335238_a_336567]
-
1876 [Bunicul patern, Georgios Tafrali („mort în 1846, la vârsta de 55 de ani”), a fost „secretar al Patriarhiei din Constantinopol”, considerat fiind, deopotrivă, „ctitor al orașului Tulcea”, împreună cu Husni Bey, „guvernator de regiune”, deopotrivă, și ctitor al bisericii Mănăstirii Cocoș, județul Tulcea.] 1900: absolvent al primei promoții a Liceului de Băieți din Tulcea 1901-1904: Facultatea de Litere, Universitatea București 1904: Licența în Litere, Universitatea București 1902-1905: asistent și secretar al Muzeului Național de Antichități, București 1904-1905: profesor suplinitor de Limba
Oreste Tafrali () [Corola-website/Science/335258_a_336587]
-
religioase, oamenii sărbătorind ziua de naștere a califului Ali. Datorită semnificațiilor religioase în aceste zone elementele principale ale acestei zile sunt rugăciunea, curățenia și jertfa.Pentru a pregăti mâncarea pentru zilele de sărbătoare, oamenii sacrifică diverse animale: miei, capre sau cocoși, în unele sate nefiind permisă consumarea altor alimente în afara acestora. Fiind o sărbătoare a uniunii și a bunei înțelegeri localnicii fac totul împreună, gătesc împreună, mănâncă împreună, stau de vorbă, iar seara tinerii fac demonstrații de "Sema".În satul Kemliye
Nowruz () [Corola-website/Science/331831_a_333160]
-
consumarea altor alimente în afara acestora. Fiind o sărbătoare a uniunii și a bunei înțelegeri localnicii fac totul împreună, gătesc împreună, mănâncă împreună, stau de vorbă, iar seara tinerii fac demonstrații de "Sema".În satul Kemliye, singura jertfă acceptată este un cocoș, fiind interzis să se mai consume și alte alimente în această zi. După tăierea jertfei, se citesc rugăciuni și "nefesler" (cântece de jale) . Ziua de "Nevruz" este foarte importantă și pentru azeri, Azerbaidjanul fiind o țară în care această sărbătoare
Nowruz () [Corola-website/Science/331831_a_333160]
-
de demnitate" și a dus o viață singuratică. A fost însă „"cel mai elegant purtător de monoclu din București și nimeni nu l-a văzut vreodată decât de-o extremă corectitudine vestimentară"”. Avea „"... mustăți negre ca vopseaua... țanțoș ca un cocoș, în ghetre albe - pictorul N. Petrescu părea un hidalgo..."” Cei mai buni prieteni ai lui au fost Ștefan Luchian, Nicolae Vermont, Grigore Ventura și Alexandru Bogdan-Pitești. Cum Luchian a paralizat,și Grigore Ventrura a decedat în anul 1907, Petrescu a
Nicolae Petrescu-Găină () [Corola-website/Science/335459_a_336788]
-
Steriadi, Ștefan Petică, Gheorghe Petrașcu, Alexandru Satmari, Camil Ressu precum și sculptorilor Frederic Storck, Oscar Spaethe și la mulți alții. Autoportretele pe care Nicolae Petrescu-Găină le-a făcut sunt de fapt niște autocaricaturi. El s-a înfățișat adesea în postura de cocoș țanțoș sau plouat ca o găină. În ambele reprezentări capul cocoșului era portretul său. Avea pe cap când o creastă când o pălărie. Dacă înfățișarea este cea a unui cocoș țanțoș, îmbrăcămintea este neapărat un costum cu cravată sau papion
Nicolae Petrescu-Găină () [Corola-website/Science/335459_a_336788]
-
Frederic Storck, Oscar Spaethe și la mulți alții. Autoportretele pe care Nicolae Petrescu-Găină le-a făcut sunt de fapt niște autocaricaturi. El s-a înfățișat adesea în postura de cocoș țanțoș sau plouat ca o găină. În ambele reprezentări capul cocoșului era portretul său. Avea pe cap când o creastă când o pălărie. Dacă înfățișarea este cea a unui cocoș țanțoș, îmbrăcămintea este neapărat un costum cu cravată sau papion, coadă înfoiată și stufoasă și aliura este cea a unui cocoș
Nicolae Petrescu-Găină () [Corola-website/Science/335459_a_336788]
-
niște autocaricaturi. El s-a înfățișat adesea în postura de cocoș țanțoș sau plouat ca o găină. În ambele reprezentări capul cocoșului era portretul său. Avea pe cap când o creastă când o pălărie. Dacă înfățișarea este cea a unui cocoș țanțoș, îmbrăcămintea este neapărat un costum cu cravată sau papion, coadă înfoiată și stufoasă și aliura este cea a unui cocoș mândru nevoie mare. Dacă este găină, este neapărat o găină mare cu o coadă pleoștită. Ea poartă sub o
Nicolae Petrescu-Găină () [Corola-website/Science/335459_a_336788]
-
cocoșului era portretul său. Avea pe cap când o creastă când o pălărie. Dacă înfățișarea este cea a unui cocoș țanțoș, îmbrăcămintea este neapărat un costum cu cravată sau papion, coadă înfoiată și stufoasă și aliura este cea a unui cocoș mândru nevoie mare. Dacă este găină, este neapărat o găină mare cu o coadă pleoștită. Ea poartă sub o aripă aproape întotdeauna un dosar și atitudinea este una supărată și are ghearele în nămol ("Hii, mi-am pierdut creionul"). Pentru
Nicolae Petrescu-Găină () [Corola-website/Science/335459_a_336788]