5,487 matches
-
ideea că trecerea de la “Eu gîndesc” la concluzia “deci exist” semnifică un salt de la act la res, pentru că un asemenea salt ar fi ilegitim. Nu negăm nici calitatea de intuiție a Cogito-ului, pentru că: “Putem spune despre acesta propoziții care se conchid imediat plecînd de la primele principii, că le cunoaștem, conform punctului de vedere în care ne situăm, cînd prin intuiție, cînd prin deducție”.) Textele utilizează de fapt vocabularul inferențial pentru a stabili Cogito-ul; concluzia se găsește exprimată prin “deci” și în ceea ce privește
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
vedere în care ne situăm, cînd prin intuiție, cînd prin deducție”.) Textele utilizează de fapt vocabularul inferențial pentru a stabili Cogito-ul; concluzia se găsește exprimată prin “deci” și în ceea ce privește Meditațiile, unde formula este puțin diferită, ea transpare în “trebuie să conchidem”. Cogito-ul este clar legat de regula de inferență; pentru a gîndi, trebuie să fii. În Discurs, Descartes pare să deducă Cogito-ul cu ajutorul principiului: trebuie în mod necesar ca eu, cel care gîndesc, să fiu ceva și împletește experiența actului gîndirii
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
înțelegerii încât ea nu se va opri de a o crede, chiar dacă ar fi poate pentru prima dată în viața sa că gîndește”.) Cogito-ul va fi deci o deducție ce se fondează pe faptul că eu gîndesc și că eu conchid în mod necesar pornind de la această experiență, că exist, căci pentru a gîndi, trebuie să fiu. Regula: Pentru a gîndi trebuie să exist, nu este altceva decât principiul substanței, ceea ce înseamnă că actul gîndirii implică faptul că eu sunt un
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
nu căutăm să-l atingem ca pe un obiect pol aflat la orizont; raportul pe care eul îl întreține cu el este de o natură diferită, pentru că el traversează eul și într-un anume fel îl tranzitează. Nu putem deci conchide asupra tezei unei exteriorități ce ar fi la Descartes ca un fel de orizont pentru că, de fapt: .) Uneori s-a conchis conform acestui pasaj că Descartes a fost solipsist, pentru că el se îndoiește de existența celorlalți și pentru că își imaginează
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
este de o natură diferită, pentru că el traversează eul și într-un anume fel îl tranzitează. Nu putem deci conchide asupra tezei unei exteriorități ce ar fi la Descartes ca un fel de orizont pentru că, de fapt: .) Uneori s-a conchis conform acestui pasaj că Descartes a fost solipsist, pentru că el se îndoiește de existența celorlalți și pentru că își imaginează că poate vede mantouri și pălării ce ascund simple resorturi și nu oameni. Dar în acest caz se uită firul analizei
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
activității noastre, a educatoarelor, accentuată de grija de a le respecta ideile, de a da curs inițiativelor lor, de a le sădi în conștiință încrederea în propriile posibilități și respectul pentru ceea ce cred și cum se exprimă colegii. Se poate conchide, deci, că activitățile artistico-plastice au o influență benefică asupra formării personalității copilului preșcolar nu numai în plan estetic, ci și pe plan moral, afectiv, intelectual etc. Cum pot educatoarele încuraja creativitatea? - Prin furnizarea unui mediu care permite copilului să exploreze
Afirmarea ?i stimularea activt??ii artistico-plastice, competen?a cheie a educa?iei copiilor pre?colari by Emilia Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/83659_a_84984]
-
care „limita“ intră în ecuație cu binele, iar „nelimitatul“ în ecuație cu răul. Punându-și problema să definească „substanța răului“, Plotin pleacă de la observația că răul nu se află „nici în ființe, nici în realitatea care este dincolo de ființe“. Atunci, conchide Plotin, „el există în ceea ce nu este, el are într-un fel forma ne-ființei“. Iar această „formă a neființei“ pe care o îmbracă răul și care-l desparte de bine întocmai precum neființa este despărțită de ființă poate fi
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
a studiat 60.000 de cazuri de muzicieni, după datele dicționarului muzical al lui Humbert-Riemann și după registrele de stare civilă, și a găsit că "în majoritatea cazurilor", există o strânsă corelație între cerul de naștere și vocația lor. El conchide: Nu există nici o posibilitate de îndoială în privința relațiilor astrobiologice". (Influențele solare și lunare asupra nașterii umane, Editura "Maline", 1928). Fizica actuală are ca element fundamental vibrațiile. Sunetul, căldura, electricitatea, razele Roentgen, undele hertziene, totul are la bază mișcările atomului. Acestea
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
le strică și o lasă pe Ioana să le recite. Ideea lipsei locului securizant este introdusă chiar din primele pagini ale romanului, când doctorulu Vlad consultă fișa noii paciente, Ioana Olaru, recent aduse la Urgențe. Vederea acesteia îl face să conchidă pe un ton apoftegmatic - și premonitoriu în ceea ce privește povestea pe care i-o va relata Ioana Olaru - "Orice e posibil... Mereu tracasați, reduși la biologic, oamenii caută diverse refugii." 33. Și imediat, comentând parcă tabloul Parabola orbilor, încă neevocat: Evitând unele
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
scârbești, ce se varsă curățind multe suflete, apoi cum pe aur Mântuirea vinzi?". Pe bună dreptate, Nae Ionescu vorbește de un duh al Ortodoxiei de care nu s-a atins nimeni până la gestul grav al Patriarhului Miron și de aceea conchide destul de categoric: "să fim, deci, lămuriți: nu ne-am adus cap al Bisericii de peste munți, pentru a încălzi în Palatul Patriarhal cezaro-papismul autorității personale, cu înlăturarea Sinodului și protestantismul faptelor bune, cu înlăturarea cultului. Răspicat!"13. Textul lui Nae Ionescu
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
își continuă activitatea de iluminare spirituală. Și anume în așa fel, încât din punct de vedere spiritual, ea se află deasupra statului respectiv, iar din punct de vedere material, se supune întru totul dispozițiilor puterii de care depinde. Simion Mehedinți conchide că creștinismul românesc "s-a simțit străin în fața papocezarismului catolic, precum și în fața țaropapismului oriental". Chiar dacă Uniatismul este socotit "un incident politic, nu religios", "creștinismul arhaic - aproape păduratic - al neamului românesc", cum îl caracterizează Simion Mehedinți, a reușit să constituie un
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
n-o cunoaștem însă, pemtra că au ajuns să reprezinte sentimente prea adânci spre a fi scrutate". Eliot citează și se arată de acord cu studiile lui Cailliet și Bédé referitoare la legătura dintre mișcarea simbolistă și sufletul primitiv, și conchide: "mentalitatea prelogică persistă la omul civilizat, dar apare numai la poet sau prin poet". *6 În pasajele de mai sus nu este greu să identificăm influența lui Carl Jung și reafirmarea tezei acestuia, că dedesubtul "inconștientului" individual - care reprezintă rămășița
[Corola-publishinghouse/Science/85058_a_85845]
-
celulare ale acestuia: ectodermul, mezodermul și endodermul; - celule stem multipotente, care generează numeroasele linii celulare și - celule stem unipotente, cap de clonă a diferitelor celule specifice, considerate adesea și că progenitori ai unor sisteme celulare: hematopoietic, nervos, gastro-intestinal etc. Putem conchide că majoritatea organelor și țesuturilor își mențin homeostazia prin activitatea celulelor stem, controlată și ea prin factorii nișei ecologice specifice / factori de creștere solubili, proteine membranare de contact (receptori și liganziă molecule de adeziune (integrineă care mențin contactul cu matricea
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
În gura lupului. De aceea, față de aceste animale fără apărare, tentația lupului se manifestă cu precădere doar pentru a le ucide În masă, după care, așa cum s-a mai spus, pleacă doar cu o singură oaie, dacă Îi este foame. Conchidem prin a rezuma că, spre deosebire de câinele-lup, lupul sălbatic preferă o hrănire selectivă bazată pe un efort fizic susținut pentru vânatul aflat În mișcare și apărare pe teritorii Întinse. Acest lucru explică, Într-un fel, faptul că omul aflat În staționare
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
Cine a ținut pe loc bestiile feroce care se numesc oameni? Cine i-a călăuzit până acum? La începutul orânduirii sociale ei s-au supus puterii brutale și oarbe, mai târziu legii, care nu este decât aceeași putere însă mascată. Conchid deci din aceasta că, după legea naturii, dreptul constă în putere. Libertatea politică este o idee iar nu un fapt. Trebuie să știi să aplici această idee când este necesar să atragi masele populare în partidul tău prin momeala unei
„Protocoalele” Înţelepţilor Sionului by Unknown () [Corola-publishinghouse/Science/852_a_1577]
-
plan, împărțit în atâtea capete, câte sunt în mulțime, își pierde unitatea: el devine de neînțeles și irealizabil. Numai un autocrat poate întocmi planuri vaste și clare, și poate să dea locul cuvenit tuturor lucrurilor în mecanismul mașinii guvernamentale. Să conchidem deci că un guvern folositor țării și capabil să-și ajungă scopul propus trebuie să fie concentrat în mâinile unui singur individ responsabil. Fără despotismul absolut, civilizația nu poate exista; ea nu este opera maselor, dar a călăuzei lor, oricare
„Protocoalele” Înţelepţilor Sionului by Unknown () [Corola-publishinghouse/Science/852_a_1577]
-
concluzia că stimularea agresivă poate determina Într-o masură mult mai mare decât frustrarea agresivitatea ostilă ; Căldura - foarte multe cercetări au constatat o legatură directă Între temperaturile Înalte și manifestarea agresivității; de exemplu, studiul diferitelor tulburări sociale din SUA a conchis asupra faptului că, la o temperatură mai mare de 100” F , probabilitatea de a aparea tulburari sociale (răzmeriteă se apropie de 45 % ( cf. L. M. Carlsmith și Anderson. C.A., 1979 cit În, N. Mitrofan,1996) * Aglomerația, În mijloacele de
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
sau IASISKYI TORG între alte denumiri de așezări. Unii istorici au considerat că aceste cuvinte din slavona numesc pentru prima dată într-un document TÂRGUL IAȘI. Alții însă, corelând cuvintele respective cu altele din context, CERN și NA PRUTE, au conchis că neatestându-se nici documentar și nici arheologic o localitate cu numele CERNA și că IASUL, nefiind așezat pe râul PRUT, cuvintele respective numesc de fapt CERNIAVSKII TORG NA PRUTE REȚE, adică TÂRGUL CERNĂUȚI PE RÂUL PRUT. Vom acorda credit
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
păstrează la U.M.F. Iași (fig. 115 unifață). Semnalând medalia dr. Slătineanu, fără a o descrie însă, academicianul, numismat de excepție, Constantin Moisil, după ce face o succinta trecere în revistă a medaliilor Lavrillier, care au ca obiect de reflectare personalități românești, conchide că aceasta „este superioară celorlalte și că talentul și puterea de execuție a artistului au ajuns la apogeu”{\cîte 106}. Moisil citează între medaliile Lavrillier și placheta dr. Cantacuzino din 1933, dar nu și medalia acestuia realizată la Iași în
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
statutului teritorial consfințit în tratate, iar lipsa unei industrii naționale de armament, capabilă să subvină, într-un moment de criză, nevoilor armatei noastre constituie un factor ce trebuie avut în vedere cu prioritate de forurile de conducere ale țării”, raportul conchidea că România trebuie să acționeze prin toate mijloacele pentru intangibilitatea tratatelor de pace, în problema securității. La 29 septembrie 1931, încheind în calitate de președinte lucrările celei de-a XII-a sesiuni a Adunării Societății Națiunilor, Nicolae Titulescu considera că viitoarea Conferință
Politica externă a României în perioada marii crize economice (1929-1933) by CORALIA ANTON () [Corola-publishinghouse/Science/91561_a_93191]
-
Înțelegeri față de acestea. Descoperirea prin analogie se bazează pe raționamentul analogic în care mișcarea logică are loc de la adevăruri cu un anumit grad de generalitate. În raționamentul analogic, în virtutea asemănării a două obiecte sau a unor note ale lor, se conchide la asemănarea probabilă a altor note ale acestora sau a obiectelor însele. Ele permit examinarea unor caracteristici asemănătoare ale unui obiect și ca atare, face posibilă stabilirea unor concluzii referitoare la primul obiect. Descoperirea prin analogie sau transductivă se folosește
Politica externă a României în perioada marii crize economice (1929-1933) by CORALIA ANTON () [Corola-publishinghouse/Science/91561_a_93191]
-
Stat Major, general Țenescu, care, după ce a declarat că armata-și va face datoria, a stăruit asupra inegalității forțelor ce aveau să se înfrunte. El a pus în lumină capacitatea de luptă, instrucție și utilaj a Armatei Sovietice și a conchis că armata noastră ar putea rezista câtăva vreme, retrăgându-se pe Siret, numai dacă ar putea conta pe sprijinul ulterior al unei mari puteri aliate, pusă în mișcare de crearea unui front politic, care ar crea un nou front militar
PROBLEMA TRANSILVANIEI by CONSTANTIN FOCŞA () [Corola-publishinghouse/Science/91543_a_92846]
-
au avut întotdeauna soarta făuritorilor lor. Nimic nu se poate clădi pe violență, după cum nimic nu se poate clădi pe nisip, nici dictaturi, nici dictate”. Ziarul turc „Yeni Sabah”, după ce relata împrejurările în care s-a produs dictatul de la Viena, conchidea:” Este de datoria noastră de a exprima prietenilor noștri români regretul și simpatia noastră, pentru tratamentul inuman la care au fost supuși. Înțelegem că în aceste clipe dureroase, întreaga națiune este cufundată în doliu adânc. Dar amicii noștri români, care
PROBLEMA TRANSILVANIEI by CONSTANTIN FOCŞA () [Corola-publishinghouse/Science/91543_a_92846]
-
aspru rechizitoriu la adresa politicii lui Carol: „ Mi-e penibil să dau ochii cu el, căci trebuie să-i cer neapărat abdicarea", a declarat Maniu amicilor săi politici. Într-adevăr, fiind primit de rege, liderul național-țărănist - după un lung expozeu - a conchis: „Majestatea Voastră trebuie să abdice și să lase tronul Voievodului Mihai, sub care un guvern național ar putea relua discuțiile cu Germania și Italia în vederea unei soluționări acceptabile a diferendului nostru cu ungurii ”. Imediat ce a aflat de sentința de la Viena
PROBLEMA TRANSILVANIEI by CONSTANTIN FOCŞA () [Corola-publishinghouse/Science/91543_a_92846]
-
este o carte de joc importantă. Reichul nu era interesat în dezmembrarea României și a temperat "ardoarea" revizionistă a Ungariei și Bulgariei (la Viena el a impus Ungariei o soluție, sub minimul revendicărilor Budapestei). La Viena ministrul de externe Ribbentrop conchide că soluția diferendului romano-maghiar trebuia să constea într-o "sinteză" între principiul teritorial și principiul etnic și precizează ca teritoriul ce trebuia cedat de România se situa între 68.000 km , cât a cerut Ungaria , cât și 25.000 km
PROBLEMA TRANSILVANIEI by CONSTANTIN FOCŞA () [Corola-publishinghouse/Science/91543_a_92846]