4,658 matches
-
pasagerei prea absorbite a-și raționaliza impulsurile. Acest „spor” de cunoaștere și de biografie are totuși, se va dovedi, inevitabilul efect că, acum, relația dintre trup și spirit pare schimbată: spiritul, de veghe, se lasă pătruns, Înregistrează pulsațiile și somația confuză, urgentă, a „trupului” care, oricât ar spera altminteri eroina, nu mai este doar trup. Totul se Întâmplă, constată uimită Claudine, doar pentru că absenta, pentru câteva zile, de acasă!... Riscantă evadare din privilegiile fericirii, care se dovedesc prea repede fragile și
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
ospitaliere ale verii apropiau, cu fiecare amurg, Debutul, Întâlnirea cu publicul de la toamnă. Îndoielile nu erau puține. Rătăcitul se Întreba cum ar putea evita să joace, din nou, rolul care Îl consacrase. „Rătăcitul”?... Neobișnuit, Încă, cu viața? Cu farsele ei confuze? Rătăcit, oricum, oriunde, oricând? În clipa când am deschis ușa clasei, am fost frapat de aspectul eteroclit, tipic american, al juvenilei asistențe. Nu puțini dintre studenți erau desculți... Efectul relaxant al superbei după-amieze de septembrie sau plăcerea de a contraria
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
și a lui Ravelstein și că naratorul Îl chiar... apără, uneori, fie și timid, pe Grielescu, apărându-se astfel și pe sine contra acuzațiilor de a-i fi fost amic. „Apărare” mai curând parțială, desigur, ambiguă, ironică, deviată de o confuză culpabilitate. „Grielescu era un urmaș al lui Nae Ionescu care a Întemeiat Garda de Fier”, anunță, emfatic, Ravelstein, de parcă ar fi familiar cu aceste nume, cu care cititorul american deloc nu este. Habar nu are, de fapt, că nu Nae
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
anul 2002, pe care am citit-o la câteva zile după eveniment, debutează printr-o mărturisire În care aș fi putut recunoaște, probabil, câteva dintre propriile mele momente festive de după 1989, În care „aporia” Între distincție și opera distinsă părea confuză, pentru că, cum spune Imre Kertész, „trăind poate prea multă vreme sub dictaturi”, Într-o ambianță ostilă „până la disperare”, conștiința valorii literare proprii devine, ea Însăși, vulnerată, deviată, dubitativă. Nu mi s-a părut deloc surprinzător nici faptul că laureatul a
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
Anders, Camus, Beckett, Gadda și, firește, Pessõa. Scrisoarea oferea știrea bună că scriitorul va aduce cu sine și casetele video cu filmele făcute după cele trei romane, pentru vizionarea de către studenți. Negocierile de până atunci, În această privință, se Încheiaseră confuz. Scrisoarea avea și un post-scriptum, nu mai puțin surprinzător. Tabucchi mă informa că citise În cursul verii Fericirea obligatorie (titlul Îl reproducea În propria traducere, Felicità obbligatoria, nu prin cel al ediției Feltrinelli, Un paradiso forzato). Enumera și cele patru
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
însă cu criteriul sângelui, care în sistemul Decretului nu are un conținut fizic ci etic - așa cum arată expunerea de motive, care pretinde că pe această cale s’au înlăturat greutățile ivite în aplicațiunea legislației altor state europene. Criteriul este însă confuz și are nevoie încă și azi, după multiple legi, de o clarificare și punere la punct. Mai este de semnalat, totodată, că diversele legi în materie, survenite ulterior au variat necontenit în fixarea noțiunii de „evreu”, abătându-se uneori chiar
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
mai spus. Tânără și frumoasă, dar cam dolofană. Ciudat. Mergeam în urma ei și-i priveam atent gâtul, brațele, picioarele. Nu știu de ce, dar îi asemănam corpolența cu un strat gros de zăpadă... după ce ningea liniștit toată noaptea. Mă simt foarte confuz în preajma femeilor tinere și frumoase, dar grase. Poate pentru că mă preocupă regimul lor alimentar. Când văd o femeie corpolentă, automat mi-o imaginez cu nasul în farfurie, hăpăind tot și ștergând cu pâine și ultimul strop de unt, smântână sau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
legătură una cu alta. În piațeta de nord atmosfera e cumplit de apăsătoare, poate din pricina liniștii misterioase care domnește în jur. În comparație cu ea, atmosfera din piațeta de sud nu poate fi definită nicicum. Aici nu simți nimic, totul pare extrem de confuz. Casele sunt mai rare, iar straturile de flori și piatra de pavaj, prost întreținute. În mijlocul piațetei de nord se află un turn cu ceas. Are o formă care îți lasă impresia că e gata să străpungă cerul. De fapt, n-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
spre ea. L-a privit de sus. Așa cum arăta, era complet nepotrivit pentru un „vis vechi“. Sau nu-mi era mie clar la ce trebuia să mă aștept. Îmi imaginasem că-mi va apărea în fața ochilor o scriere veche, ceva confuz, estompat, fără nici o formă. — E un vis vechi, spuse bibliotecara mai degrabă pentru sine decât pentru mine. Era distantă, iar în tonul ei n-am surprins nici urmă de inflexiune. Sau ca să fiu mai exactă, acolo este inclus un vis
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
a fost cea veche. — Adică atunci când nu o să mai am suflet? Colonelul nu mi-a răspuns la întrebare. — Vă rog să mă scuzați că vă pun atâtea întrebări, dar nu prea știu mare lucru despre acest oraș și sunt foarte confuz. Habar n-am cum e structurat, nu înțeleg de ce e împrejmuit de un zid atât de înalt, de ce ies și intră animalele zilnic, la ce servește cititul viselor vechi. Nu pricep absolut nimic. Și nici nu am pe cine întreba
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
zice că sufletul omului are o căldură aparte și cu toate astea nu există nici o legătură între suflet și trup. — Nu, nu-i așa. Buba e în interiorul meu. Am senzația că nu-mi găsesc sufletul și de aceea mă simt confuz. — Adică nici tu, personal, nu te înțelegi? — Uneori mă mai înțeleg, dar prea târziu, când nu mai e nimic de făcut. De cele mai multe ori însă, acționez fără să pricep nimic și atunci sunt foarte derutat. — Cum de poate fi sufletul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
stai mai mult, o să ajungi să gândești ca ei. O să crezi că totul e normal aici, că ei au dreptate, iar tu greșești. Înțelegi ce vreau să zic? — Da, chiar foarte bine. Și eu am uneori senzația asta. Mă simt confuz și am impresia că eu sunt de vină, nu ei. Nu e bine să gândești astfel, spuse Umbra trasând niște linii șerpuitoare alături de cerc. Noi avem dreptate și ei greșesc. Noi suntem cei normali, ei sunt anormali. Să-ți fie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
psihic. Mintea ta nu funcționează cum trebuie. Trebuie să-ți revii neapărat. Și eu la fel. O să încerc să mă gândesc singură la toate. Tu vezi-ți de tine. E cel mai important lucru la ora asta. — Așa e. Sunt confuz rău, am zis plecându-mi ochii în pământ și fixând cercul trasat de Umbră. Ai perfectă dreptate. Nici măcar nu sunt capabil să apreciez ce am de făcut. Nu-mi amintesc cine am fost și ce-am făcut pe vremuri. M-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
vremuri. M-am pierdut pe mine însumi și atunci de unde să mai am forță să fac ceva în orașul ăsta care acaparează totul? Simt că, de când a venit iarna, sinele meu s-a pierdut tot mai mult. — Așa e! Ești confuz pentru că ți-au fost luate amintirile și ascunse cu multă grijă. Sentimentele pot supraviețui și fără amintiri. Ele își au principiul lor de funcționare și alcătuiesc sinele propriu. Trebuie să ai încredere în tine. Dacă n-ai, o forță exterioară
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
și șase de cutii negre = sisteme cognitive. Abia atunci mi-am dat seama că al tău era cel mai stabil, cel mai coerent, fără erori, aproape perfect. Putea deveni subiect de roman sau de film. Celelalte douăzeci și cinci erau răvășite, instabile, confuze și oricât m-am străduit să le editez, mi-a fost imposibil să pun datele cap la cap, de parcă ar fi fost doar fragmente de vise. Deosebirea între ele și al tău era ca între un tablou pictat de un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
argument imbatabil. Străduința pentru excludere începuse pe 5 iulie 1983 , fapt de durată consemnat eufemistic la categoria lupta între generații Notă informativă , 29 .08. 1985 - SURSA informează că numitul Tacu Alexandru , component al foii oficiale “Fortus” are o concepție destul de confuză asupra operelor literare ... De exemplu dumnealui consideră că o operă pentru a fi durabilă nu trebuie să fie și partinică. Ba mai mult, ea trebuie să scoată în relief părțile rele și opozante apărute direct în procesul de producție. Acest
RAVAGIILE NIMICULUI PRETENŢIOS by ALEXANDRU TACU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91634_a_93189]
-
acostat pe stradă la ieșirea din curte și bătut de un necunoscut până a căzut jos în nesimțire. La repetarea întrebării privind faptul că în combinat se discută că totuși el este autorul scrisorii către Europa liberă mi-a răspuns confuz spunând că “pe altă cale,(urmează anonimizat) “scrisoarea a fost trimisă mai demult, pe 30.09. În general răspunsurile nu erau coerente și privirea și comportamentul lui trădau o stare psihică anormală. Discuția a continuat în baza ideei emisă de
RAVAGIILE NIMICULUI PRETENŢIOS by ALEXANDRU TACU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91634_a_93189]
-
ținutul „nesfârșitei primăveri”, unde cei doi îndrăgostiți pot pluti „ca-ntr-o poveste albă”, „veșnicii de-a rândul”, cuprinși de o „fericire grea”. Lipsit de inventivitate, poemul rezistă întrucâtva doar printr-o versificație atent echilibrată, textualizare fluentă a unei dorințe confuze de evadare și salvare. Bobâlna (1950) și Doja (1952) sunt lungi versificări conformiste, în care este prea evidentă teza înfierării celor bogați și a sanctificării celor săraci, în înșiruiri de afirmații nefirești și scene convenționale. Multe dintre colaborările lui F.
FLOREA-RARISTE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287027_a_288356]
-
urmărind valorizarea culturii românești într-un context larg. Partizan al stilului elaborat, el cultivă un anume liberalism estetic în culegerea Cum să prinzi o pasăre măiastră (1987), respingând ceea ce este fals ori mediocru. În considerații cu tendință teoretică, uneori destul de confuze, definește, printre altele, creația ca un plus adăugat realității și accentuează rolul dinamismului în operele dramatice, dat fiind specificul receptării lor. F. își manifestă oarecare aptitudini de romancier în Jocul de-a himerele (1997), o proză hibridă, la limita dintre
FRIDUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287090_a_288419]
-
limbii române, literatura populară, literatura bisericească, istoriografia, literatura propriu-zisă, făcând și o periodizare, în bună parte judicioasă. În ediția a doua a cărții (1894), introduce un capitol despre Eminescu, în care înșiră afirmații aberante despre lirica poetului, văzută ca expresie confuză a unui spirit bolnav și dezechilibrat. Obtuzele atacuri împotriva lui Eminescu, începute cu mulți ani în urmă și reluate în „Revista critică literară” (Literatură bolnavă, 1894), au dus la compromiterea definitivă a lui D. ca istoric și critic literar, consfințită
DENSUSIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286734_a_288063]
-
cinstit ș...ț; se ceartă cu toții Într-un mod Înfiorător, de nici nu te mai poți auzi vorbind; nu pare să existe vreo regulă sau, de vor fi existând vreunele, nu le respectă nimeni. și nu ai idee cât de confuz este totul. (Lewis Carroll, Alice În Țara Minunilor) Introduceretc "Introducere" Ultimii ani au fost marcați, printre altele, de eforturile susținute ale administrației publice de a se conforma cerințelor impuse de mult dorita aderare a României la Uniunea Europeană. Acest deziderat național
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
Acestea sunt caracterizate de o putere difuză și de o slabă influență a nivelurilor superioare asupra celor inferioare. Heclo descrie foarte plastic acest proces, afirmând că ai senzația că „politicile au apărut de nicăieri”. Pentru ca lucrurile să fie și mai confuze, multiplicarea numărului de actori implică specializarea lor pe domenii tot mai Înguste. Acest fapt presupune că numărul de actori care influențează o politică este din ce În ce mai mare și nu poți identifica, În final, un actor a cărui influență să fi fost
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
însă noul scop al cadrelor de control îl reprezintă riscul, specific afacerii, managementului, executivului și mandatarilor. Principalele preocupări ale societății sunt concentrate în jurul ideii de risc50 și includ riscurile privind următoarele aspecte: • conturile publice sunt înșelătoare; • informațiile privind performanța sunt confuze; • informațiile privind reglementarea nu sunt susținute de dovezi solide; • executivul de conducere face estimări în lipsa informațiilor în ceea ce privește caracterul de adecvare al controalelor asupra raportării financiare și a procedurilor de conformare; • baza privind bunurile corporative nu este protejată împotriva pierderii, risipei
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
surse ideologice și chiar ontologice. Pentru că zona marginală, liminaritatea, de la avangarde Încoace, dacă nu mai devreme, fascinează, și sînt puțini scriitorii care rezistă apelului. Euri spectralizate, agonizante, absurde, locuitoare ale unor cadavre (În anii ‘90), voci Înșelătoare, golemice, teratologice, homunculoide, confuze, isterice, paranoice - enervante, teroriste invadează textele literare postbelice. În atari bolgii, survolînd asemenea “ospicii” (uneori la propriu), reconstruite și redate În variante omologate teoretic (cum este azilul și materialul antropologic aferent) imaginarului colectiv, cercetători dogmatici ca Lejeune și Genette ar
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
două prietene care au citit cartea Înaintea mea, dovadă chiar și articolul de față. Catherine Millet nu e Însă ipocrită. Scrie chiar În primele pagini, la sfîrșitul relatării unui episod inițiatic timpuriu, conchizînd: “asta m-a făcut să pricep, chiar dacă confuz, că nu aparțin clasei seducătoarelor și că, În consecință, locul meu nu era printre celelalte femei În relația lor cu bărbații, ci alături de bărbați”. Așa se face că, publicîndu-și memoriile de sex, Catherine Millet devine amendabilă de către feministe În numele demnității
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]