4,117 matches
-
proceselor cauzale (dintr-o perspectivă teoretică nu putem spune nimic despre sensul relației de dependență dintre sărăcie și educația copiilor sau dintre șomaj și sănătate etc.). Date utilizate Nevoia de date care să acopere perioade mai lungi de timp ne constrânge să utilizăm subeșantioane-panel (din 1995-1997) ale Anchetei Integrate în Gospodării (AIG). Ancheta este de tip LSMS (Living Standard Measurement Survey) și conține informații despre venitul și consumul gospodăriei, despre bunurile durabile și caracteristicile membrilor gospodăriei (educație, sănătate, statut ocupațional etc.
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
că excluziunea socială este în relație directă cu perioada de timp în care individul trăiește în sărăcie și cum nu avem nici un control asupra istoriilor de viață ale indivizilor care au părăsit ancheta sau au intrat ulterior în panel, suntem constrânși să analizăm doar indivizii intervievați în toți cei trei ani (circa 6.000 de cazuri). Există două tipuri de mobilitate în subeșantionul-panel: a) „mobilitatea gospodăriei” (unele gospodării părăsesc ancheta din cauza mobilității teritoriale sau a decesului); și b) „mobilitatea indivizilor” (doar
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
să migreze într-un loc în care există hran hrană sau să hiberneze. Datorită distanțelor enorme pe care le-ar avea de străbătut până în z zonele calde, lilecii din regiunea palearctică (Europa ș și Asia), în special cei europeni, sunt constrânși să hiberneze. Pentru a putea supravețui un timp îndelungat în absența insectelor, ei se alimentează intens în sezoanele calde, f intens în sezoanele calde, făcându-și un stoc considerabil de energie în depozite de grăsime. 2.1.6.1. Pregătirea
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
cultură" nu se ajunge nici prin perfecționare spirituală, nici prin intermediul educației deși aceasta poate sprijini acest proces. La "a treia cultură" se ajunge în mod necesar sub presiunea unei situații obiective și constrângătoare: situația în care persoane diferite cultural sunt constrânse să contribuie la îndeplinirea unor sarcini asupra cărora au căzut de acord că trebuie îndeplinite. Trăsăturile celei de "a treia culturi" sunt: * deschiderea fiind capabilă să absoarbe noi elemente pe care ulterior le dezvoltă; * expansivitatea putându-și lărgi granițele contextuale
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
revelează natura spiritului uman. La sfârșitul secolului trecut, în cadrul culturii germane, reflecția asupra rolului formelor și-a propus un alt scop: acela de a reconstrui modul în care, în propria noastră civilizație, s-au produs constrângerile și transformările care ne constrâng percepția. Aceste cercetări s-au dezvoltat într-un domeniu exterior psihologiei: istoria artei. În concluzie, în cadrul comunicării interculturale nu putem ignora existența unor maniere diferite de a percepe, maniere determinate cultural. Acest lucru subliniază, ca punct de plecare, necesitatea integrării
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
năzuințele politice ce au prezidat configurația internațională a formelor moderne pe care nimeni nu mai ezită astăzi să le califice drept fapt național. Începînd cu sfîrșitul secolului al XVIII-lea, moartea fizică sau cel mai adesea simbolică a regilor a constrîns pe "noii politicieni" să găsească un substitut, un liant ideologic bazat pe ideea de Națiune și pe mitizarea acesteia. Acesta a fost numai începutul dar, aproape imediat, revoluția industrială a impus necesitatea omogenizării unui popor pînă atunci fracționat și în
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
impunea reeducarea poporului, în special a maselor largi ale acestuia care aproape că ignorau apartenența lor preeminentă la un Stat-Națiune ce repudia încă doctrina suveranității populare. Din acest moment, toate marile state europene se vor strădui să-și transforme supușii, constrînși la supunere pînă mai ieri, în cetățeni dornici și mîndri totodată de a le servi interesele. Național-civismul rămîne astfel etalonul de aur al statutului de cetățean și al naționalității pînă după cel de-al Doilea Război Mondial, îmbrăcînd, desigur, nuanțe
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
4 octombrie. Reuniți la Londra, reprezentanții puterilor europene acceptă faptul deja împlinit, renegînd Prusia care ar fi dorit să potolească rebeliunea prin forță; în cele din urmă, Franța liberală și catolică a lui Louis-Philippe își va trimite trupele pentru a constrînge imperialismul olandez să respecte doleanțele diplomaților. Culmea ironiei: belgienii își vor alege un suveran protestant în persoana lui Leopold de Saxa-Cobourg. În ciuda consecințelor sale dezastruoase, episodul polonez este mai sublim. În 1915 devenind regat autonom supus ța-rului, Polonia va intra
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
îi va permite să elaboreze un plan ce avea toate șansele de reușită. Provocată de incidentele instigate de către Piemont, Austria îi va adresa acestuia un ultimatum la 23 aprilie 1859. Războiul începe iar și, grație armatei franceze, Austria va fi constrînsă să cedeze. Mica Italie piemonteză se va mări cu Lombardia, Milano și cu Veneția. Printr-o minune ne-așteptată i se vor alătura Toscana, Modena, Parma și Romania cucerite de patrioții ce fuseseră mai înainte republicani. Rămî-neau numai Regatul celor
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
se desfășoară numeroase colocvii pe tema identității germane. Ungaria și Polonia se singularizează prin mecanisme di-ferite de restituire a memoriei patriotice și naționale. În aceste țări care rezistă impunerii valorilor marxiste, opoziția va fi cea care va mobiliza tezaurele istoriei constrîngînd puterea să o urmeze. Însă această declanșare inversă ilustrează într-o altă manieră același impact al dominației comuniste asupra resurecției naționalismelor est-europene. În Ungaria, ceea ce s-a numit renașterea societăților civile a coincis cu idealizarea epocii Habsburgilor și a domniei
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
mai largă, ETA și partidele simpatizante s-au bucurat de o susținere substanțială. Poate din această cauză politica culturală a noului stat autonom a devenit mai represivă, astfel încît toți funcționarii trecuți de patruzeci și cinci de ani au fost constrînși să promoveze un examen de limbă bască sub amenințarea de a-și pierde postul; televiziunea locală, care dispunea de două canale, în euskera și în spaniolă, îl tranformă pe cel de-al doilea în canal bilingv; mai mult încă, autoritățile
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
pe măsură ce posibilitățile sportivului cresc se poate trece la unele mișcări complexe și mai rapide. Ochii deschiși - ochii închiși Cu ochii deschiși sportivul dezvoltă repere vizuale cu privire la poziție. Aceste repere acordă informații asupra cărora acționează proprioceptorii. Mișcările repetate cu ochii închiși constrâng proprioceptorii să reacționeze fără prea multe informații despre mediu și să se concentreze asupra simțului poziției articulației. Repetarea acestei secvențe reafirmă poziția în mediu a sportivului. Durata antrenamentului În activitatea de recuperare un procentaj mai mare a timpului este dedicat
Logistică în kinetoterapie by Vasile Manole () [Corola-publishinghouse/Science/1600_a_2967]
-
prezentat mai sus. E. Articolul 16 Un nou alineat se adaugă după alineatul 2, după cum urmează: "3. O organizație economică de integrare statală sau regională declară în cadrul instrumentului său de ratificare, acceptare, aprobare sau aderare dacă nu intenționează să fie constrânsă de procedurile prevăzute în articolul 14 alineatul 5 ter privind amendamentul anexelor I-IV, VI și VIII." F. Anexa I 1. În listarea pentru substanța DDT, condițiile (numerotate cu 1 și 2) privind eliminarea producției sunt eliminate și înlocuite de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/238281_a_239610]
-
Dumnezeu să-mi dea o boală grea, un cancer, ca să mă doară pentru iubirea Lui și să-L slăvesc în durere. Multă vreme m-am rugat așa. Dar Bătrânul meu mi-a spus că asta este egoism și astfel Îl constrâng pe Dumnezeu. Dumnezeu știe ce-o să facă. Așa că n-am mai stăruit. Vedeți însă că Dumnezeu n-a uitat cererea mea și mi-a dat această binefacere după atâția ani! Acum nu-L rog pe Dumnezeu să-mi ia ce
Mitropolia Olteniei by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/175_a_169]
-
media etc., nu ne poate orienta decât spre regândirea formelor de gândire, existente la un moment dat într-o societate și într-un anume context istoric. Istoria îți oferă o abundență de forme de cunoaștere... În modul acesta istoria te constrânge să gândești deschis și plural. Sistemul politic modern, structura sa funcțională, devine un contra-sistem într-o societate a deschiderii și a nuanțelor... Acest sistem modern ticăloșit este în contrasensul contemporan al istoriei pentru că devine o cămașă mult prea strâmtă pe
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
un dat de situație, dintr-o întâmplare deosebită, dar cele două instanțe ale istoriei scrise sunt puse în dificultate, atunci când sunt confruntate cu datele certe ale Istoriei. Spre deosebire de omul de știință, spre deosebire de filosof sau de "gânditorul de meserie", istoricul e constrâns să gândească înainte și după ce a cunoscut o anumită perioadă sau un anume subiect istoric, efortul său intelectual fiind dublu, dacă nu cumva triplu. De aceea munca sa devine incompletă și permanent de revizuit. Revizuirea textelor istorice este o condiție
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
pe cei care-l urmau că și ei vor trebui să facă față pericolului biciuirii (cf. Mt 10,17; 23,34). Confirmând starea de slăbiciune în care se afla Isus imediat după biciuire, Mc 15,21 relatează că romanii „au constrâns un trecător, un oarecare Simon din Cirene, care venea de la câmp, tatăl lui Alexandru și al lui Rufus, să ducă crucea lui Isus”. Autenticitatea acestei scene este susținută de observația că Isus i-a învățat din timp pe ucenicii săi
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
au îndurat răstignirea (Antichități iudaice 12,255-256). Nu se spune că îngroparea era interzisă, permisă sau amânată pentru aceste persoane. Oricum, probabil ar trebui să presupunem că practica obișnuită de îngropare iudaică nu era permisă de Antioh, poate, pentru a constrânge populația iudaică să capituleze. Două generații mai târziu, marele preot hasmoneu Alexandru Ianeu i-a răstignit pe circa opt sute dintre oponenții săi politici care se aliaseră cu Demetrius (Antichități iudaice 13.380), eveniment la care probabil se referă mențiunile din
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
în acest pasaj și a ce spune Paul în alte părți din scrierile sale despre aceeași temă, am demonstrat că exprimarea mai sus amintită este pur și simplu o eroare de traducere. Dacă noi astăzi spunem „fizic” și „spiritual”, suntem constrânși să înțelegem acele cuvinte în termenii distincției platonice, pe de o parte, dintre lumea materială a spațiului, timpului și materiei, și, pe de altă parte, ceva asemănător cu o fantomă sau un spirit, pe care nu-l poți vedea sau
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
anii tinereții sale. O amintire familiară și netedă ca un clișeu fotografic și care să mă ajute să uit nebunia trecătoare. Nu a răspuns imediat la întrebarea mea. Înțelesese probabil că, dacă îndrăzneam să tulbur astfel obiceiurile noastre, o făceam constrâns de un motiv serios. Poate că s-a gândit la toate conversațiile noastre fără noimă din ultimele săptămâni, la tradiția poveștilor noastre de la asfințitul soarelui, ritual trădat în vara aceea. După un minut de tăcere, a suspinat cu un surâs
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
treilea orientează observația și explicația în direcția outside→in [lb. engl. din afară în interiorț, în sensul în care în formularea lui Waltz statele nu acționează, ci reacționează la presiunile sistemului. Sistemul este caracterizat de structuri, reguli și principii care constrâng statele să se comporte pe plan internațional într-un anumit mod, indiferent de factori care țin de indivizi sau de specificul intern al fiecărui stat. Astfel, sistemul internațional este cauza (variabila independentă) care determină (ca variabilă dependentă) comportamentul statelor, cauzalitatea
RELATII INTERNATIONALE by IONUŢ APAHIDEANU () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1508]
-
autoritativ relațiile internaționale, să adopte decizii general obligatorii în sistem și să le implementeze. Anarhia internațională este însoțită de incertitudine și insecuritate, ceea ce face ca dinamica sistemului să fie dictată finalmente de structura sistemului mai exact, de distribuția capabilităților, care constrânge statele să urmeze anumite cursuri de acțiune și să renunțe la altele. Regula care stă la baza acestei dinamici este cea a self-help-ului (autoajutorare); bazându-se astfel preponderent pe propriile resurse sau pe alianțe flexibile și temporare în tiparul general
RELATII INTERNATIONALE by IONUŢ APAHIDEANU () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1508]
-
subjugare, influență economică etc. venite din direcția altor state. În această viziune, indiferent de natura particulară a regimului politic, personalitatea liderilor sau natura umană, scopul supraviețuirii și al sporirii capabilităților pentru asigurarea supraviețuirii este comun tuturor statelor. Regula sistemului îi constrânge pe toți și determină direct acțiunile fiecăruia, fără a putea fi schimbată de unul sau altul dintre actori. Utilizând al treilea nivel de analiză, atentatul de la 11 septembrie, de exemplu, s-ar explica prin existența unei singure superputeri în sistem
RELATII INTERNATIONALE by IONUŢ APAHIDEANU () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1508]
-
cu cifre de afaceri ce depășesc net bugetele multor state ale lumii) complică mult calculele balanței de putere din sistem, oferind surse alternative de explicație. Cea de-a doua critică se referă la posibilitatea schimbării în relațiile internaționale: dacă sistemul constrânge statele și nu invers, atunci cum se explică tranzițiile de la un sistem la altul în decursul istoriei? Răspunsul oricărui adept al utilității nivelului al treilea de analiză ar fi, probabil, acela că schimbările inteligibile, de explicat, sunt doar cele în cadrul
RELATII INTERNATIONALE by IONUŢ APAHIDEANU () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1508]
-
cooperării marilor puteri) se plasează între nivelurile doi și trei atunci când încearcă să explice simultan evenimentele sistemice și comportamentul politic extern al unor state individuale. Versiunea realistă structurală (neorealismul) operează strict la nivelul sistemic, considerând că structura anarhică a sistemului constrânge statele la aplicarea principiului autoajutorării și la formarea de balanțe de putere. Opus neorealismului, instituționalismul neoliberal operează tot la nivel sistemic, însă își orientează observația nu doar asupra statelor, ci și (sau poate mai ales) asupra instituțiilor internaționale ca variabilă
RELATII INTERNATIONALE by IONUŢ APAHIDEANU () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1508]