8,426 matches
-
Goddess Fortuna în Mediaeval Literature, Harvard University Press, Cambridge Mass., 1927. Petrarca, Francesco, Rime, Trionfi e poesie latine, Ferdinando Neri, Guido Martellotti, Enrico Bianchi și Natalino Sapegno (eds), Milano și Neapole, 1951, p. 554. Pisoni, Carlo A., " À céléberrime bibliophile conte Gilberto Borroméo...", în Capolavori da scoprire. La collezione Borromeo, M. Natale (ed.), Skira Editore, Milano, 2006, pp. 221-231. Ridolfi, A., Pensieri intorno allo scopo di Nicolò Machiavelli nel libro "Îl Principe", Destefanis, Milano, 1810.. Ridolfi, Roberto; P. Ghiglieri, " I "Ghiribizzi
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
Michel de, Journal de voyage, F. Garavini (ed.), Gallimard, Paris, 1983. Mousnier, Roland, "Leș Fidélités et leș clientèles en France aux XVIe, XVIIe, et XVIIIe siècles", în Histoire sociale, XV, 1982, pp. 35-46. Palmieri, Matteo (ed.), Ricordi fiscali (1427-1474), E. Conți (ed.), Istituto Storico Italiano per îl Medio Evo, Romă, 1983. Pansini, Giuseppe, (ed.), Piante di Popoli e Strade Căpitani di Parte Guelfa 1580-1595, vol. 2, Olschki, Firenze, 1989, ÎI. Paoletti, John Ț., "Donatello's Bronze Doors for the Old Sacristy
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
a sustinut Martelli, că plecarea lui Manetti de la Florența a fost un "exil simulat", pregătit minuțios dinainte, deoarece înainte de plecarea lui de acolo, nu pare să fi existat un atac concertat asupra poziției lui Manetti în cadrul regimului 85. Cercetarea lui Conți în evidențele fiscale a stabilit că Manetti a fost într-adevăr victima evaluatorilor fiscali florentini, care au fost "excesiv de obiectivi"86. De fapt, ar trebui să i se dea crezare revendicării lui Manetti că impozitele mari l-au forțat să
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
secolo", în Società e storia, 53, 1991. pp. 523-543. ---, "Changing Patterns of Medicean Patronage: The Florentine Dominion During the Fifteenth Century", în Lorenzo îl Magnifico e îl suo mondo, Gian Carlo Garfagnini (ed.), Leo S. Olschki, Florența, 1994, pp. 87-107. Conți, Elio, L'imposta diretta a Firenze nel Quattrocento (1427-1494), Romă, Istituto Storico Italiano per îl Medio Evo, 1984. Dați, Goro, Istoria di Firenze dal 1380 al 1405, Luigi Pratesi (ed.), Norcia, Tonți, 1902. Field, Arthur, The Origins of the Platonic
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
1393-1434)", în Istituzioni e società în Toscana nell'età modernă, Pubblicazioni degli Archivi di Stato, Romă, 1994, I, pp. 39-60. (di) Pagolo Morelli, Giovanni, Ricordi, în Mercanti scrittori, Vittore Brânca (ed.), Rusconi, Milano, 1986. Palmieri, Matteo, Ricordi fiscali, 1427-1474, Elio Conți (ed.), Istituto Storico Italiano per îl Medio Evo, Romă, 1984. Pesman Cooper, Roslyn, "The Florentine Ruling Group Under the Governo Popolare, 1494-1512", în Studies în Medieval and Renaissance History, n.s., VII, 1984-1985. Phillips, Mark, The Memoir of Marco Parenti: A
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
a Republicii Florența a oferit cetățenilor un motiv convingător pentru menținerea unei înregistrări atente a interacțiunilor cu parenti, amici și vicini și pentru păstrarea acestor înregistrări pentru instruirea descendenților 17. Bibliografie Balestracci, Duccio, "Le memorie degli altri. Ricordanze, libri di conți e cronache dei ceti al margine della scrittura nel'Italia medievale", Cultura e società nell' Italia medievale. Studi per Paolo Brezzi, Istituto storico italiano per îl medioevo, Romă, 1988, pp. 41-58. Balestracci, Duccio, La zappa e la retorica. Memorie familiari
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
Caterino Davila și Della guerra di Fiandra [Despre războiul din Flandra] (1633-1639) de Guido Bentivoglio. Importantă pentru evoluțiile ulterioare în istoriografia europeană a acestor povestiri scrise de italieni ai Renașterii târzii a fost confirmată de către nimeni altul decât Edward Hyde, conte de Clarendon care a fost, fără îndoială, cel mai mare istoric narativ din Anglia secolului al XVII-lea. Într-un eseu din anii 1660, " Despre viața activă și contemplativa", Clarendon i-a menționat că demni de laudă pe Davila și
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
veni să vă viziteze în secret, si de aceea fără întârziere am decis să vă trimit mâine dimineață cu repeziciune la Carfagnana informațiile cu ceea ce s-a întamplat" [Formă cursiva îmi aparține ș.a.]. 85 C.A. Pisoni, "À céléberrime bibliophile conte Gilberto Borroméo...", în Capolavori da scoprire. La collezione Borromeo, (ed.) M. Natale, Milano, Skira Editore, 2006, pp. 221-231. 86 J. Pierpont Morgan Library, New York, MĂ, 3965.1-2. Sunt catalogate în mod eronat ca aparținând lui Niccolò Michelozzi, în timp ce pentru a
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
Scală, 1430-1497, Chancellor of Florence: The Humanist aș Bureaucrat, Princeton 1979, p. 141 n. 18. 90 Cf., unul dintre multele exemple, scrisoarea de la Signoria către Antonio Giacomini, 26 mai 1502, unde apare semnătură "N. Mach.", conservata la BNCF, Fondo Ginori Conți, 29/74, cc. 11r-12v (12v) și publicată în N. Machiavelli, Legazioni. Commissarie. Scritti di governo, ÎI (1501-1503), D. Fachard, E. Cutinelli-Rèndina (ed.), Salerno Editrice, Romă, 2003, p. 171. 91 ASF, AD, 353, c. 48r, Dieci a FV, 7 februarie 1513
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
di dette tasse al chomune di Firenze che sia loro licito et possino fare tali pagamenti di fiorini d'oro larghi di grossi col sesto mancho de' detti fiorini di suggello". Vezi M. Palmieri (ed.), Ricordi fiscali (1427-1474), di E. Conți, Istituto Storico Italiano per îl Medio Evo, Romă, 1983, p. 201 notă 3 privește circulația monetară. 18 Am un proiect de cercetare pe tema impozitelor florentine. 19 Vezi manifestul din secolele al XVII-lea și al XVIII-lea intitulat Summarium
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
Napoli, vezi Riccardo Fubini, "Classe dirigente ed esercizio della diplomazia nella Firenze quattrocentesca. Rappresentanza esterna e identità cittadina nella crisi della tradizione comunale", în I ceti dirigenți nella Toscana del Quattrocento, Florența, Papafava, 1987, p. 176 n. 187. 76 Elio Conți, L'imposta diretta a Firenze nel Quattrocento (1427-1494), Istituto Storico Italiano per îl Medio Evo, Romă, 1984, p. 349, descrie discuția din 6 Martie 1453. Martelli, "Profilo ideologico", cît., pp. 30-33, explică ce era atât de ofensiv într-un astfel
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
84 ASF, MAP, 9, nr. 497, Giannozzo Manetti to Giovanni di Cosimo de Medici, 13 September 1459, publicat în Wittschier, Giannozzo Manetti, cît., p. 47; reeditare ulterioară în Martelli, "Profilo ideologico", pp. 35-36. 85 Martelli, "Profilo ideologico", p. 34. 86 Conți, L'imposta diretta, p. 348: "Îl coefficiente imposto al Manetti nella "cinquina" del 1452, confrontato con i coefficienti dello stesso nelle precedenți "distribuzioni", era obiettivamente eccessivo". 87 Vespasiano, Comentario, ÎI, p. 601; Naldi, Vită, cît., col. 593. 88 Matteo Palmieri
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
Îl coefficiente imposto al Manetti nella "cinquina" del 1452, confrontato con i coefficienti dello stesso nelle precedenți "distribuzioni", era obiettivamente eccessivo". 87 Vespasiano, Comentario, ÎI, p. 601; Naldi, Vită, cît., col. 593. 88 Matteo Palmieri, Ricordi fiscali, 1427-1474, (ed.) Elio Conți, Istituto Storico Italiano per îl Medio Evo, Romă, 1984, p. 156, îl enumeră pe Pitti că primul dintre cei cinci membri ai comisiei de la Cinquina din 1452. 89 Cifră provine de la o înregistrare cadastrala păstrată în Biblioteca Comunale Forteguerriana di
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
Mercati scrittori. Ricordi nella Firenze tra Medioevo e Rinascimento, Rusconi, Milano, 1986. 11 Vezi, de exemplu, splendidul text publicat de Balestracci La zappa și, de acelasi autor, "Le memorie degli altri". [Duccio Balestracci, "Le memorie degli altri. Ricordanze, libri di conți e cronache dei ceti al margine della scrittura nel'Italia medievale", Cultura e società nell' Italia medievale. Studi per Paolo Brezzi, Istituto storico italiano per îl medioevo, Romă, 1988, pp. 41-58; La zappa e la retorica. Memorie familiari di un
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
Dan C. Mihăilescu, personajul principal al poemului. În viziunea mea, portretul semantic al lui Cătălin are o mai accentuată dedublare decât cel al Cătălinei, evoluția sa în text fiind abruptă și polarizată în două înfățișări substanțial diferite") și Rosa del Conte ("interpretarea Rosei del Conte nu părăsește opoziția tradițională cer-pământ, deși, paradoxal, se întoarce la ea după ce descoperise o cale mai profundă de înțelegere a textului și mentalitatea creatoare a lui Eminescu, în care, după accepția mea, cosmicul nu este imaginea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
principal al poemului. În viziunea mea, portretul semantic al lui Cătălin are o mai accentuată dedublare decât cel al Cătălinei, evoluția sa în text fiind abruptă și polarizată în două înfățișări substanțial diferite") și Rosa del Conte ("interpretarea Rosei del Conte nu părăsește opoziția tradițională cer-pământ, deși, paradoxal, se întoarce la ea după ce descoperise o cale mai profundă de înțelegere a textului și mentalitatea creatoare a lui Eminescu, în care, după accepția mea, cosmicul nu este imaginea divinului /ci Părintele ceresc
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
sintetic pozițiile unor cercetători, de la Maiorescu și Grama, la Aron Densusianu și Elie Miron Cristea, dintre cei vechi, G. Ibrăileanu. N. Iorga ("Un nou Eminescu apăru", exclama istoricul descoperind publicistica acestuia), Perpessicius, Tudor Vianu, G. Călinescu, D. Caracostea, Rosa del Conte, în perioada interbelică, și în actualitatea noastră: Edgar Papu, George Munteanu, Theodor Codreanu, C. Jornescu și C. Petrescu, Ion Ungureanu, Monica Spiridon, Dan Mănucă, Ilina Gregori și, în fine, Iulian Costache. Nu mai puțin interesant și util este capitolul privitor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
să pună în mișcare o impresionantă bibliografie critică, domnia sa citând oportun pe G. Călinescu, T. Vianu, Petru Creția, D. Vatamaniuc, Augustin Z. N. Pop, Șerban Cioculescu, Zoe Dumitrescu-Bușulenga, Mihail Straje, Petru Rezuș, N. Densusianu, G. Ibrăileanu, Titu Maiorescu, Rosa del Conte, D. Popovici, D. Murărașu, Petru Caraman, Ion Rotaru, Ovidiu Vuia, Gh. Bulgăr, Ștefan Badea, I. Negoițescu, C.G. Ursu, Fănică N. Gheorghe etc., deopotrivă critici și istorici literari din Moldova, asupra cărora se impune a lua aminte în mod aparte: Mihai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
110 Cisek, Oscar Walter : VII, 128-131 Ciurel, Daniel : X, 215 223 Codreanu, Theodor : I, 88 92; III, 100 106; IV, 58 61, VII, 96-100; VIII, 38 43; X, 282 285 Codrescu, Răzvan: X, 150 158 Columban, Monica : VII, 248 252 Conte, Rossa del : IV, 130 131; V, 91, 100 102 Condeescu, Al. : VI, 46 51 Conțescu, Elena : IV, 173 175 Constantinescu, Ioan : III, 147 155 Constantinescu-Severin, Aurel, VI, 236 240 Copilu-Copilin, Dumitru, X, 180 186 Corneanu, Nicolae, VII, 268 273 Costa
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
stat, dar cu predare în limba maghiară. În 1906 a fost publicată o lungă listă cu cărțile românești interzise în școlile din Transilvania, printre care multe manuale. Un an mai tîrziu, în 1907, a fost adoptată o nouă lege legea contelui Albert Apponyi care, printre altele, prevedea ca învățătorii școlilor confesionale să fie considerați funcționari publici, cu toate obligațiile ce decurgeau din acest statut, precum și învățarea obligatorie a limbii maghiare oral și scris în patru ani de școală primară; în acest
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
se prăbușească după instaurarea dinastiei de Hanovra în 1714, codul bunelor maniere a ajuns să se refere în mod hotărât la caracter, iar nu la clasă, abia odată cu schimbările asociate cu Revoluția Industrială. Astfel că în secolul XVII, John Wilmot, conte de Rochester, un libertin, adulterin în serie, bețiv și pornograf, probabil criminal și cu siguranță corupt financiar (vezi Goldsworthy 2002), putea pretinde a fi un gentleman. Totuși, el nu ar fi fost considerat astfel două sute de ani mai târziu, când
Corupţia politică : înăuntrul şi în afara statului-naţiune by Robert Harris [Corola-publishinghouse/Science/932_a_2440]
-
au oferit să-i ducă în Egipt. După aceasta, în loc să lupte împotriva turcilor musulmani, Veneția și cavalerii creștini mai întîi au ocupat și apoi, în 1204, au prădat împreună Constantinopolul. Ulterior l-au ales împărat pe unul de-al lor, contele Balduin de Flandra. Avînd capitala în mîinile lor, cuceritorii au trecut la împărțirea ținuturilor bizantine în mici principate. Unele dintre acestea au dăinuit puțină vreme, în timp ce altele, cum a fost Principatul Ahaiei (1205-1432), fondat de Geoffrey de Villehardouin, și Ducatul
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
În timpul domniei lui Mahmud I au fost depuse unele eforturi în direcția reformei militare. Utilizarea consilierilor străini, mai ales francezi, a constituit semnul unor noi încercări suplimentare de a moderniza armata. Figura principală a acestui moment a fost Claude Alexander, conte de Bonneval, un ofițer care slujise atît sub Ludovic al XIV-lea cît și sub comanda lui Eugen de Savoia. El a sosit la Constantinopol în 1729 și s-a convertit la islamism. Întrucît opoziția spahiilor și ienicerilor făceau imposibile
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
rămas totuși în picioare. În ciuda faptului că integritatea imperiului, cu o singură excepție, fusese salvată, ostilitatea habsburgilor față de Prusia s-a intensificat extrem de mult. În această perioadă, Maria Tereza beneficia de serviciile unuia dintre cei mai abili diplomați ai secolului, contele Wenzel von Kaunitz. Considerînd că Prusia era cel mai periculos dușman al statului, el a încercat să constituie un front diplomatic împotriva acestei puteri. În acest scop, Kaunitz a făcut o tentativă de răsturnare a combinațiilor diplomatice din trecut și
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
comitatelor și prin poziția lor în dietă, nobilii dominau viața politică a țării și dețineau controlul asupra țărănimii înrobite. Teritoriul sas, cunoscut sub numele de Fundus Regius sau Königsboden (Ținut Regal) avea anumite instituții speciale. El era guvernat de un conte și de o adunare purtînd numele de Nationsuniversität. Acest organism alegea candidatul pentru rangul de conte, dar numirea trebuia aprobată de către rege. Conștienți de faptul că alcătuiau doar o mică minoritate în Transilvania, sașii erau extrem de stricți în privința autonomiei lor
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]