4,062 matches
-
refereau mai mult la aspecte geo-politice și culturale, decât pur religioase: Ismail I a declarat public că urăște sunniții și persecuțiile impuse de regimul său au fost crude. Singura alternativă viabilă pentru oamenii care se aflau sub dominația lui era convertirea, altfel ar fi fost omorâți. Procesul a fost unul destul de rapid, deoarece la mijlocul secolului al XVI-lea, Iranul era deja o țară șiită și devenise oarecum izolată între vecinii sunniți. Deși procesul de convertire a durat în total aproximativ un
Convertirea Iranului la islamul șiit () [Corola-website/Science/335262_a_336591]
-
se aflau sub dominația lui era convertirea, altfel ar fi fost omorâți. Procesul a fost unul destul de rapid, deoarece la mijlocul secolului al XVI-lea, Iranul era deja o țară șiită și devenise oarecum izolată între vecinii sunniți. Deși procesul de convertire a durat în total aproximativ un secol, șiismul nu a devenit confesiunea predominantă pe tot teritoriul Iranului de azi și nici pe teritoriul controlat de dinastia Safevidă. Șiismul a prins mai ales la persanofoni, dar au fost dificultăți în convertirea
Convertirea Iranului la islamul șiit () [Corola-website/Science/335262_a_336591]
-
convertire a durat în total aproximativ un secol, șiismul nu a devenit confesiunea predominantă pe tot teritoriul Iranului de azi și nici pe teritoriul controlat de dinastia Safevidă. Șiismul a prins mai ales la persanofoni, dar au fost dificultăți în convertirea celorlalte naționalități (kurzi, arabi, turcofoni, baluchi). Convertirea a avut accente de agresivitate, în anumite perioade refuzul la convertirea putea fi pedepsit pe loc cu moartea. Pentru a verifica dacă populația a trecut la șiism, șahul avea multiple metode de verificare
Convertirea Iranului la islamul șiit () [Corola-website/Science/335262_a_336591]
-
secol, șiismul nu a devenit confesiunea predominantă pe tot teritoriul Iranului de azi și nici pe teritoriul controlat de dinastia Safevidă. Șiismul a prins mai ales la persanofoni, dar au fost dificultăți în convertirea celorlalte naționalități (kurzi, arabi, turcofoni, baluchi). Convertirea a avut accente de agresivitate, în anumite perioade refuzul la convertirea putea fi pedepsit pe loc cu moartea. Pentru a verifica dacă populația a trecut la șiism, șahul avea multiple metode de verificare. Una consemnată de istorici se referă la
Convertirea Iranului la islamul șiit () [Corola-website/Science/335262_a_336591]
-
de azi și nici pe teritoriul controlat de dinastia Safevidă. Șiismul a prins mai ales la persanofoni, dar au fost dificultăți în convertirea celorlalte naționalități (kurzi, arabi, turcofoni, baluchi). Convertirea a avut accente de agresivitate, în anumite perioade refuzul la convertirea putea fi pedepsit pe loc cu moartea. Pentru a verifica dacă populația a trecut la șiism, șahul avea multiple metode de verificare. Una consemnată de istorici se referă la faptul că unii agenți ai șahului se plimbau prin locuri publice
Convertirea Iranului la islamul șiit () [Corola-website/Science/335262_a_336591]
-
prin locuri publice și îi blestemau pe primii trei califi, pe inamicii lui Ali sau pe sunniți în general. Cei care nu răspundeau ca rndul lor cu un blestem sau nu se arătau favorabili afimațiilor, erau omorâți pe loc. În afară de convertiri, rata de creștere a elementului șiit în Iran a fost dat și de imigrarea în Iran a șiiților din alte teritorii musulmane. Ei au fost invitați în Iran pentru a li se oferi protecție față de majoritatea sunnită existentă în teritoriile
Convertirea Iranului la islamul șiit () [Corola-website/Science/335262_a_336591]
-
șiit în Iran a fost dat și de imigrarea în Iran a șiiților din alte teritorii musulmane. Ei au fost invitați în Iran pentru a li se oferi protecție față de majoritatea sunnită existentă în teritoriile din care proveneau. Procesul de convertire a avut fluctuații de-a lungul perioadei Safevide, în funcție de gradul de toleranță al șahilor față de minoritățile religioase. De exemplu, șahul Abbas I (1588-1629) a fost șahul cu cel mai mare grad de toleranță, astfel că în timpul domniei sale procesul de convertire
Convertirea Iranului la islamul șiit () [Corola-website/Science/335262_a_336591]
-
convertire a avut fluctuații de-a lungul perioadei Safevide, în funcție de gradul de toleranță al șahilor față de minoritățile religioase. De exemplu, șahul Abbas I (1588-1629) a fost șahul cu cel mai mare grad de toleranță, astfel că în timpul domniei sale procesul de convertire a fost unul lent, preponderent benevol din partea non-șiiților. Următorii doi șahi care i-au succedat (Safi I între 1629-1642 și Abbas II între 1642-1666) au rămas cunoscuți drept cei mai intoleranți Safevizi, ei inițiind extinderea procesului de convertire la șiism
Convertirea Iranului la islamul șiit () [Corola-website/Science/335262_a_336591]
-
procesul de convertire a fost unul lent, preponderent benevol din partea non-șiiților. Următorii doi șahi care i-au succedat (Safi I între 1629-1642 și Abbas II între 1642-1666) au rămas cunoscuți drept cei mai intoleranți Safevizi, ei inițiind extinderea procesului de convertire la șiism și a non-musulmanilor. Cea mai afectată minoritate din Iran a fost cea a evreilor. Pentru opoziția la convertire, pedeapsa aplicată era fie moartea, fie scoaterea ochilor, după caz. La data ocupării Tabrizului de către Ismail I, în toată regiunea
Convertirea Iranului la islamul șiit () [Corola-website/Science/335262_a_336591]
-
între 1629-1642 și Abbas II între 1642-1666) au rămas cunoscuți drept cei mai intoleranți Safevizi, ei inițiind extinderea procesului de convertire la șiism și a non-musulmanilor. Cea mai afectată minoritate din Iran a fost cea a evreilor. Pentru opoziția la convertire, pedeapsa aplicată era fie moartea, fie scoaterea ochilor, după caz. La data ocupării Tabrizului de către Ismail I, în toată regiunea se găsea un singur text religios șiit. Pentru a putea reeduca populația, dar și pentru a crea de la zero un
Convertirea Iranului la islamul șiit () [Corola-website/Science/335262_a_336591]
-
arabă (în mod special din Liban și Bahrain). Drept urmare, regimul său s-a orientat rapid către respectarea legii și a ordinii, decât către radicalismul religios care a definit primii ani ai instalării Safevizilor în Iran. Pentru turcii din zona Azerbaidjanului, convertirea la islamul șiit a reprezentat o rupere a legăturilor culturale cu Imperiul Otoman și o apropiere de cultura persană. Din acest moment se poate vorbi despre o secesiune religioasă în rândul turcofonilor. Ca urmare a persecuțiilor, erudiții sunniți au fugit
Convertirea Iranului la islamul șiit () [Corola-website/Science/335262_a_336591]
-
a putea acoperi cheltuielile militare. Motivul invocat a fost că rugăciunile nu au adus prosperitatea și siguranța în Iran, ci victoriile armatei. Mutarea poate fi considerată una similară cu cea făcută în Europa în perioada reformelor de tip protestant. Deși convertirea a fost una violentă și forțată, istoricii iranieni consideră că trecerea la islamul șiit a salvat Iranul de o eventuală încorporare în Imperiul Otoman. În Azerbaidjan a apărut ideea de identitate națională, ca urmare a separării religioase față de turcii din
Convertirea Iranului la islamul șiit () [Corola-website/Science/335262_a_336591]
-
Rusiei (; 9 martie 1825, Moscova - 19 noiembrie 1846, Viena), a fost Mare Ducesă a Rusiei, primul copil al Marelui Duce Mihail Pavlovici al Rusiei și a soției sale, Charlotte de Württemberg care și-a luat numele de "Elena Pavlovna" după convertirea la ortodoxism. Prin tatăl ei a fost nepoata Țarului Pavel I al Rusiei și nepoata de frate a împăraților Alexandru I al Rusiei și Nicolae I al Rusiei. Marea Ducesă Maria Mihailovna a fost primul copil al Marelui Duce Mihail
Marea Ducesă Maria Mihailovna a Rusiei () [Corola-website/Science/335278_a_336607]
-
Carol al II-lea al Spaniei. Iezuiții din Manila au întreprins prin anul 1710 câteva încercări nereușite de a converti băștinașii de pe insule la catolicism. După ce în anul 1731 misionarul Juan Antonio Cantova, a fost ucis, iezuiții au renunțat la convertirea populației. Pe la sfârșitul secolului XVIII navigatorii Wilson, James Mortlock, Runter, Thomson, Mulgrave, ca și Johann Stanislaus Kubary au contribuit la cercetarea mai amănunțită a insulelor. Între anii 1885-1899, aici apare o rivalitate germano-spaniolă, ca între anii 1899-1914, arhipelagul să
Insulele Caroline () [Corola-website/Science/331591_a_332920]
-
fie interesată de intrigile Ligii Catolice și a încurajat asasinarea regelui Henric în 1589. Și-a sprijinit fiul cel mare în canditatura sa pentru tronul Franței. Împăcarea Catherinei cu vărul ei, Henric al IV-lea, a avut loc abia după convertirea acestuia la catolicism. Imediat ea s-a mutat la Paris și a obținut o poziție foarte onorabilă în suita soției regelui, Maria de Medici. Familia Guise a continuat să o susțină pe regină de-a lungul regenței și, Catherine a
Catherine de Cleves () [Corola-website/Science/331623_a_332952]
-
se opuneau regimului comunist, chiar dacă în mod pașnic. Regimul comunist nu vedea pedeapsa cu închisoarea ca pe o formă de îndreptare a deținutului, ci ca pe o metodă de eliminare a acestuia din viața socială și politică, și, eventual, de convertire, de reeducare a acestuia după linia partidului. La Suceava erau încarcerați legionarii din Regionala Moldova de Nord și Centrală, ajunși aici după marele val de arestări din noaptea de 14-15 mai 1948. Cei doi inițiatori, dintre deținuți, ai reeducării din
Reeducarea în România Comunistă () [Corola-website/Science/331584_a_332913]
-
7 aprilie 1795, unitatea de referință în Franța era livra de Paris, o livră de poids de marc ce valora 489,5 g. Ea era divizată în 16 uncii de 8 groși, fiecare gros valorând 72 de boabe (grains). Pentru convertirea livrelor pariziene sau franceze în kg trebuia multiplicat numărul de livre cu 0,4895. La 12 februarie 1812, a fost definită livra metrică () de 500 de grame, din unitățile comune tranzitorii pentru a facilita trecerea de la unități de măsură tradiționale
Livră () [Corola-website/Science/331835_a_333164]
-
al-Lar și Uzza. Bilal a refuzat și a rezistat torturii până când Abu Bakr as-Sadiq, primul dintre cei patru califi rashidun ai islamului, a aflat despre chinul pe care îl îndura Bilal și i-a cumpărat libertatea de la clanul Jumah. După convertirea la islam, Muhammad l-a descris pe Bilal ca fiind „primul fruct al Abisiniei”. Odată eliberat, Bilal a devenit unul dintre cei mai devotați companioni ai lui Muhammad. El a făcut parte din primul grup de meccani care l-au
Bilal bin Rabah () [Corola-website/Science/331888_a_333217]
-
când munca a fost oprită. Turelele pentru bateria principală erau terminate iar suprastructura era aproape gata, deși primele au fost înlăturate când nava a fost dusă la flota de rezervă de la Șantierul Naval Philadelphia. Similar cuirasatului nefinalizat USS "Kentucky", o convertire a fost considerată în cazul lui "Hawaii" pentru a fi o platformă de testare pentru dezvoltarea rachetelor ghidate în septembrie 1946. Desemnată CB(SW), armamentul crucișătorului ar fi constat în 16 tunuri de calibru 70 în 8 monturi duble. Majoritatea
USS Hawaii (CB-3) () [Corola-website/Science/332587_a_333916]
-
fi fost necesar, iar blindajul deja existent urma să fie înlăturat când era necesar. Aceste planuri nu s-au transformat niciodată în realitate, deci "Hawaii" a rămas în Flota de Rezervă, încă nefinalizată. 2 ani mai târziu, în 1948, o convertire similară a fost propusă. Acest plan, desemnat Proiectul SCB 26A, propunea ca "Hawaii" să fie convertită într-o navă cu rachete balistice ghidate. Planul consta în completarea lui "Hawaii" cu 12 lansatoare verticale pentru rachete balistice cu rază scurtă V-
USS Hawaii (CB-3) () [Corola-website/Science/332587_a_333916]
-
fi fost, de asemenea, capabilă să lanseze racheta de croazieră JB-2 „Loon” cu o catapultă hidraulică montată pe puntea dinspre provă; în ultimul rând, o macara și 2 catapulte gemene de avioane urmau să fie puse pe pupa navei. Interesant, convertirea, cum era văzută, ar fi arătat similar unui portavion din clasa "Graf Zeppelin" complet. Convertirea a fost autorizată în același an (1948) și programată să fie terminată în 1950; clasificarea navei a fost schimbată în CBG-3 pentru a indica revizia
USS Hawaii (CB-3) () [Corola-website/Science/332587_a_333916]
-
hidraulică montată pe puntea dinspre provă; în ultimul rând, o macara și 2 catapulte gemene de avioane urmau să fie puse pe pupa navei. Interesant, convertirea, cum era văzută, ar fi arătat similar unui portavion din clasa "Graf Zeppelin" complet. Convertirea a fost autorizată în același an (1948) și programată să fie terminată în 1950; clasificarea navei a fost schimbată în CBG-3 pentru a indica revizia generală planificată. Totuși, convertirea a fost anulată în 1949, împreună cu restul planurilor pentru nave de
USS Hawaii (CB-3) () [Corola-website/Science/332587_a_333916]
-
ar fi arătat similar unui portavion din clasa "Graf Zeppelin" complet. Convertirea a fost autorizată în același an (1948) și programată să fie terminată în 1950; clasificarea navei a fost schimbată în CBG-3 pentru a indica revizia generală planificată. Totuși, convertirea a fost anulată în 1949, împreună cu restul planurilor pentru nave de suprafață echipate cu rachete balistice, din cauza volatilității combustibililor rachetelor și a neajunsurilor sistemelor de ghidare disponibile la acel moment. Altă convertire a lui "Hawaii", de această dată pentru o
USS Hawaii (CB-3) () [Corola-website/Science/332587_a_333916]
-
CBG-3 pentru a indica revizia generală planificată. Totuși, convertirea a fost anulată în 1949, împreună cu restul planurilor pentru nave de suprafață echipate cu rachete balistice, din cauza volatilității combustibililor rachetelor și a neajunsurilor sistemelor de ghidare disponibile la acel moment. Altă convertire a lui "Hawaii", de această dată pentru o navă de comandă, a fost contemplată în august 1951. Pentru acest rol, ar fi fost similară lui USS "Northampton", dar mai mare. Această convertire s-ar fi putut lăuda de facilități ale
USS Hawaii (CB-3) () [Corola-website/Science/332587_a_333916]
-
sistemelor de ghidare disponibile la acel moment. Altă convertire a lui "Hawaii", de această dată pentru o navă de comandă, a fost contemplată în august 1951. Pentru acest rol, ar fi fost similară lui USS "Northampton", dar mai mare. Această convertire s-ar fi putut lăuda de facilități ale pavilionului expansive și de un radar capabil, de asemenea și de un sistem de comunicație pentru comandarea grupurilor de lucru de portavioane, deși nu ar fi existat nicio facilitate pentru operațiunile amfibii
USS Hawaii (CB-3) () [Corola-website/Science/332587_a_333916]