14,043 matches
-
Indiferent de forma sa, convorbirea trebuie să vizeze evidențierea unor detalii referitoare la interesele și aspirațiile elevilor, trăirile lor afective, motivația diferitelor conduite, trăsăturile de personalitate ale acestora. Sunt mai multe aspecte de care trebuie să ținem seama atunci când utilizăm convorbirea, pentru a se asigura de veridicitatea și autenticitatea datelor obținute: Ă câștigarea încrederii elevilor, eliminarea oricăror suspiciuni, care depinde de tactul profesorului, de abilitatea acestuia de a-i convinge că nu există riscuri, iar colaborarea nu poate fi decât benefică
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
și autenticitatea datelor obținute: Ă câștigarea încrederii elevilor, eliminarea oricăror suspiciuni, care depinde de tactul profesorului, de abilitatea acestuia de a-i convinge că nu există riscuri, iar colaborarea nu poate fi decât benefică; Ă menținerea permanentă a interesului în timpul convorbirii, care se va realiza prin aprobarea relatărilor, evitarea unor atitudini critice care pot provoca blocaje sau reacții de apărare; Ă să existe o preocupare permanentă pentru stabilirea sincerității răspunsurilor, deoarece subiecții manifestă tendința de a da răspunsuri care să-i
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
evitarea unor atitudini critice care pot provoca blocaje sau reacții de apărare; Ă să existe o preocupare permanentă pentru stabilirea sincerității răspunsurilor, deoarece subiecții manifestă tendința de a da răspunsuri care să-i pună într-o lumină favorabilă; Ă în timpul convorbirii se vor observa atitudinile și expresiile subiectului, ceea ce va permite decodificarea sensului afirmațiilor și sinceritatea răspunsurilor; Ă se va evita adresarea unor întrebări sugestive, care influențează rezultatele în vederea obținerii unor răspunsuri dorite; Ă trebuie să existe o preocupare permanentă pentru
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
Ă trebuie să existe o preocupare permanentă pentru menținerea unui climat destins, de încredere reciprocă, pentru a evita instalarea emotivității, care este o piedică importantă, mai ales atunci când se abordează probleme delicate care fac parte din intimitatea persoanei; Ă înregistrarea convorbirii se va face cu multă discreție, putându-se folosi diferite mijloace de înregistrare, însă se preferă notarea manuală, cât mai fidelă, pentru a nu determina anumite rețineri în relatare. Reușita metodei este asigurată de măiestria și experiența practică în dirijarea
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
manuală, cât mai fidelă, pentru a nu determina anumite rețineri în relatare. Reușita metodei este asigurată de măiestria și experiența practică în dirijarea conversației și de cunoștințele teoretice din domeniul psihologiei și pedagogiei. Interpretarea rezultatelor nu ridică probleme deosebite atunci când convorbirea a fost bine proiectată și dirijată. Chestionarul este un set de întrebări, bine organizate și structurate pentru a obține date cât mai exacte cu privire la o persoană sau un grup de persoane, și ale căror răspunsuri sunt consemnate în scris. Este
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
de fațadă pe care subiecții o manifestă îi determină să-și ascundă sentimentele și atitudinile care nu sunt acceptate social (cum ar fi prejudecățile rasiale), și să ofere răspunsuri cât mai dezirabile. Acest dezavantaj este sporit în cazul chestionarului față de convorbire deoarece, neexistând un contact direct cu subiectul, nu avem nici un indiciu asupra sincerității răspunsurilor. Pentru a evita cât mai mult aceste surse de eroare este indicat ca elaborarea chestionarelor și verificarea valorii acestora să fie realizată de specialiști. Elevii vor
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
surse de eroare este indicat ca elaborarea chestionarelor și verificarea valorii acestora să fie realizată de specialiști. Elevii vor cauta să facă o bună impresie profesorilor, așa încât valoarea răspunsurilor este îndoielnică. Din această cauză, în școală profesorii vor utiliza metoda convorbirii pentru a colecta date prin autoraportare. Metoda biografică sau anamneza constă în analiza datelor privind trecutul unei persoane și a modului ei actual de existență. Metoda poate fi utilizată cu succes în cunoașterea psihologică a elevilor, fiind o radiografie a
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
desfășurarea unor acțiuni programate la nivelul fiecărui elev, sistematizarea informațiilor privind personalitatea sa, care servește drept centralizator al tuturor datelor de care profesorul dispune. În fișă vor fi înscrise date culese din documentele școlare sau obținute pe baza observațiilor și convorbirilor cu elevul, cu profesorii, a vizitării copilului la domiciliu, a tuturor informațiilor obținute de la părinți, de la colegi și de la oricare altă persoană. Din punct de vedere funcțional, fișa psihopedagogică este un auxiliar al profesorului diriginte în organizarea activității de cunoaștere
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
de păreri care apar între colegi sau între adulți. O dată cu vârsta de 11-12 ani, dezvoltarea intelectuală apropiindu-se de maturitate, el începe să participe la discuții. Treptat, el poate continua acasă controversa începută în clasă, devenind capabil să interiorizeze o convorbire, apoi să-și imagineze o discuție în contradictoriu. Este momentul când el poate să abstractizeze și să generalizeze în mod eficient. Gândirea abstractă se desfășoară de obicei sub această formă de controversă imaginată, sprijinită, din când în când, de evocarea
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
e pregătit copilul decât spre sfârșitul școlii, în cel mai bun caz Ă dacă nu este deprins zilnic cu analiza și discuția unor probleme. În afară de lecția bazată îndeosebi pe expunere există și lecții în care progresul cunoașterii se realizează prin convorbirea purtată de profesor cu întreaga clasă. Ca și Socrate, magistrul pune elevilor întrebări bine gândite și cu ajutorul lor se lămuresc anumite fenomene. În acest caz, sigur, copiii sunt mai activi, fac eforturi de gândire. Dar, profesorul nu poate pune clasei
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
Există și un transfer prin asemănare: dacă un sentiment ne leagă de un obiect, o persoană sau o situație, acesta se va răsfrânge și asupra altora similare lor. De pildă, întâlnim la un prieten o persoană necunoscută care, înaintea oricărei convorbiri, ne face o bună impresie, ne este simpatică. Uneori ne dăm seama că aceasta se explică prin asemănarea ei cu un bun amic din copilărie. Asemănarea poate să nu fie de fizionomie, ci în ce privește glasul, gesturile sau opiniile sale. Astfel
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
înfățișarea fizică. Cei cărora li s-a prezentat fotografia fetei frumoase își imaginau că vor sta de vorbă cu o ființă sociabilă, plină de umor, amabilă, generoasă. Ceilalți anticipau o întâlnire cu o fată puțin sociabilă, acră și rigidă. În convorbirile propriu-zise, primii au tratat pe conlocutoarea lor plini de căldură, cu umor, fiind mai curând exuberanți. Cei ce credeau că la capătul firului se află o fată puțin atrăgătoare au fost distanți și reținuți. Comportamentul băieților l-a determinat pe
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
1935, pp.45-59. 47. Szeklerii erau un grup vorbitor de limbă maghiară care fusese adus În Transilvania În Evul Mediu ca populație „de frontieră” pentru a proteja granițele dintre Transilvania (atunci parte a Ungariei) și vecinii săi din sud-est. 48. Convorbire personală cu Romeo Lăzărescu, aprilie 1995. 49. Petre Râmneanțu, scrisoare către Nicolae Ceaușescu, Președinte al Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, 17 martie 1978. Obținută prin amabilitatea domnului Romeo Lăzărescu, din arhiva sa personală. 50. Convorbire personală cu Victor
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
din sud-est. 48. Convorbire personală cu Romeo Lăzărescu, aprilie 1995. 49. Petre Râmneanțu, scrisoare către Nicolae Ceaușescu, Președinte al Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, 17 martie 1978. Obținută prin amabilitatea domnului Romeo Lăzărescu, din arhiva sa personală. 50. Convorbire personală cu Victor Săhleanu, București, iulie 1993. Ca o ironie, cuplul Făcăoaru nu a avut copii. 51. Dimitrie Gusti, Opere alese, vol. 1, ed. Ovidiu Bădina și Octavian Neamțu,Editura Academiei R.S.R., București, 1968, pp. 424-426. 52. Iordache Făcăoaru, scrisoare
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
p. 186; Stîncă, Mediul social; Panaite Zosin, Determinismul, Lito-Tipografia Motatzeanu și Lambru, București, 1895; A. Aronovici, Omul și sociologia dupe Darwin, Lamark, Herbert Spencer, Letourneau, Buchner etc., Lib. G.D. Nebuneli și Fii, Galați, f.a.); N. Leon, „Generațiunea spontanee și darwinismul”, Convorbiri literare, vol. 37, nr. 4, 1903. 13. Graham, „Science and Values”, pp. 1142-1143; Paul, Controlling Human Heredity. 14. Larson, „Rhetoric of Eugenics”, pp. 49-50. 15. Schneider, Quality and Quantity, p. 283. 16. Vezi capitolul 3. 17. Weindling, Health, Race and
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
15, nr. 1-2, ianuarie-februarie 1944, pp. 1-10. Kernbach, Mihai, „Ereditatea și criminalitatea”, Buletin Eugenic și Biopolitic, vol. 1, nr. 6, iunie 1927, pp. 166-168. Kernbach, Mihai, Medicina În procesul socializării, Dacia Traiană, Sibiu, 1944. Leon, N., „Generațiunea spontanee și darvinismul”, Convorbiri Literare, vol. 37, nr. 4, 1903. Leonida, Iosif, „Ce poate realiza practic eugenia la noi?”, Mișcarea Medicală Română 8, nr. 5-6, mai-iunie 1935, pp. 366-371. Lepși, I., Eugenia, Chișinău ș1938?ț. Lovinescu, Eugen, Istoria civilizației române moderne, 3 vol., Editura
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
să-ți spun? Minciuni agreabile sau adevăruri dure? Alege.” (Euripide) Ne-ar fi, desigur, ușor să alegem, dacă n-ar sta la pîndă sentimentul rușinii...Adevărul este totuși că În ființa umană se manifestă o nevoie de sinceritate: „În fiecare convorbire sinceră este o fărîmă de adevăr” (Wladyslaw Loranc). * „Nu că m-ai mințit, ci faptul că nu te mai cred m-a cutremurat.” (Fr. Nietzsche) Bineînțeles, că nu atît minciuna În sine ne supără, cît faptul că cineva anume ne-
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
nu propune adevărul visului, ci un adevăr al acestuia, adică adevărul său, ca interpret. în speță - dar nu fac decât să emit ipoteze... -, ne putem imagina o interpretare adaptată în sensul terapiei: analistul avansa probabil o „lectură” utilă pentru dirijarea convorbirii terapeutice. Teama ca visul să nu anunțe o necesitate implacabilă făcea din acesta un material sensibil în fabricarea mâhnirilor și a suferințelor. Nu încape îndoială că sofistul, retor iscusit, înzestrat cu știința folosirii cuvântului, își mobiliza toată arta pentru a
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
în funcție de specificul fiecărei situații. Între cele mai întâlnite putem aminti testele, chestionarele, interviul, sau observația. Acestora li se alătură alte modalități de lucru, fie mai puțin întâlnite, fie intrate mai recent în activitatea de diagnostic a psihologului cum ar fi convorbirea, analiza produselor activității sau focus-grupul. În cadrul acestui capitol vor fi prezentate câteva dintre metodele de examinare: observația, testele, chestionarele, interviul și focus-grupul. 5.1.1. Observația Este o metodă științifică de bază ce constă în urmărirea și notarea sistematică a
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
analizate prin diverse metode calitative, cele mai întâlnite fiind analiza de conținut și cea de tip fenomenologic. Cu siguranță cele cinci tehnici prezentate nu epuizează totalitatea modalităților de examinare psihologică. Între alte tehnici de examinare și investigare psihologică putem aminti convorbirea, anamneza, simulările experimentale etc. Este important însă să diferențiem între examinarea psihologică și aprecierea performanțelor. Ultimul aspect va fi detaliat în capitolul următor, deși diferențele principale dintre cele două activități evaluative vor fi sintetizate în tabelul 5.5. În sfârșit
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
în urma analizei. Când am studiat meseriile din metalurgie, am utilizat de obicei metode binecunoscute: analiza documentelor (statistici ale accidentelor, organizarea producției, cazuri disciplinare, extrase din procese verbale, protocoale etc.); observația directă și sistematică; analiza activității muncii și a produselor acesteia; convorbiri (cu muncitorii, maiștrii, conducătorii); chestionare (în care muncitorii își evaluează activitatea/munca din punct de vedere al propriilor trebuințe psiho-fiziologice); analiza trebuințelor psihologice; evaluarea și analiza progreselor neașteptate (atitudinea față de muncă și management); consultări cu experți și cu maiștri (care
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
beaucoup mieux en le disant”, și fiindcă în adevăr exprimarea mea era cam expeditivă, putând da satisfacție cui nu vreau, voi încerca acum (tot expeditiv, căci n-am încotro) să aduc niște nuanțări, cu atât mai mult, cu cât în convorbirea noastră, prietenul meu doctorul mi-a dat câteva sugestii pe care le găsesc temeinice. În primul rând, însă cred că e bine să spun că, așa cum încerc de obicei să fac, am folosit termenul de „plauzibil” în accepția lui etimologică
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
noi - astăzi - admirăm opera lui Goya, nu numai ca pe una din cele mai mari ale picturii, dar ca și pe una în care, nu o dată, apare cu o irezistibilă forță protestul social și politic. — Ajungem într-un punct-cheie al convorbirii noastre. Mă preocupă, de mai mulți ani, condamnarea lui Socrate. Dacă ar fî să punem față în față „Apologia”... lui Platon și ceea ce Hegel spunea despre Socrate— considerând că societatea ateniană era îndreptățită să respingă și să condamne pe Socrate
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
diagnosticat la Spitalul Clinic de Psihiatrie Socola Iași (unde s-a desfășurat și terapia autogenă) cu sindrom Gilles de la Tourette, cu ecolalie, ecomimie și ecopraxie (ecokinezie) reactive, intermitente, cu dereglări vegetative, hiperestezie cutanată generalizată, cu reflexe osteo-tendinoase vii, semn Chvostek. Convorbirea introductivă a fost adaptată cazului, inspirată din literatura clasică [5]. În calitate de relaxolog, rosteam formulele traduse în limba română [9], detaliate și nuanțate. Pacientul a exersat în decubit dorsal, într-o cameră liniștită. S au parcurs succesiv fazele antrenamentului autogen, teoretic
TRAINING AUTOGEN - BENEFICII PENTRU UN CAZ CU SINDROM GILLES DE LA TOURETTE. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Neli Claudia Bîlha () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_818]
-
cu clienții, creșterea profitului, optimizarea comunicării, optimizarea procesului decizional, diminuarea conflictelor, modificarea culturii organizaționale (la nivel de artefacte, valori, asumpții). Am realizat analiza pe niveluri a culturii organizaționale pretraining și posttraining, metodele utilizate fiind: ancheta pe bază de interviu, observația, convorbirea, analiza documentelor (nivelul artefactelor), discuții de grup (focus-group), chestionar pentru identificarea tipului de cultură (Handy, 1985). Evaluările realizate pe parcursul derulării programului de antrenare sunt structurate astfel: Evaluarea Probe utilizate Criteriul vizat Evaluarea inițială Interviu biografic CPI MBTI Test de cunoștințe
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]