4,390 matches
-
de viziuni e copilăria! Cu-al său "sieben Jahre sind vorbei", spectrul crea o scansiune în curgerea vremii, un nimic de care depindea posibilitatea măsurării ei, o simplă ruptură, fără de care însă vremea n-ar fi avut glas. Din ascunziș, copila ițea capul ca sa-l zărească pe furiș. Venea mult mai des ca Moș Crăciun și n-aducea niciodată nimic, absolut nimic, afară de un curent de nedumeriri confuze, ca atunci când ușa și fereastra unei camere se deschid simultan și perdele fine
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
devenit unul dintre modelele preconceptuale utilizate în crearea de termeni, metafore conceptuale// metafore terminologice interdisciplinare utilizate în medicină, zoologie etc. Echivalentul grecesc al cuvântului "femeie" era format din prepoziția δια-, διά - (prin/ peste) + subst. γυνή, γυναικός "femeie, soție, doamnă; văduvă; copilă". Tiparul este utilizat în limbajul medical, unde metafora conceptuală diaginic (cf. fr. diagynique; en. diagynic) are sensul de "transmitere ereditară a unei tare sau a unei boli, care se poate produce numai prin intermediul mamei". Același model preconceptual are relevanță în
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
ro. gerontism (cf. fr. gérontisme s.m. ; en. senilism); gimno- "deschis, gol" (cf. gr. γυμνός, -ή, -όν adj. "nud, fără haine"): med. ro. gimnofobie (cf. fr. gymnophobie s.f.; en. gymnophobia); gin-,- gin "femeie" (cf. gr. γυνή, γυναικός s.f. "femeie, soție; văduvă, copilă"): med. ro. ginandrie (cf. fr. gynandrie, gynanthropie s.f.; en. gynandrism, gynandria); gineco- "femeie" (cf. gr. gyne, gynaikos, γυνή, γυναικός s.f. "femeie, soție, doamnă"): med. ro. ginecologie (cf. fr. gynécologie s.f.; en. gyn(a)ecology); glandi-, glando- "ghindă" (cf. lat. glans
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
mai pregnant autoritatea asupra ei. Crescându-și fiica departe de lume, părinții pot să doarmă liniștiți. Ei știu ca aceasta va fi ferită de orice ispită, de orice pas greșit în măsură să compromită strategiile matrimoniale ale familiei. Conservând virtutea copilei lor, părinții conservă de asemenea continuitatea descendenței și integritatea patrimoniului lor. Câțiva ani mai târziu, într-o societate misogină, acest model le va permite și bărbaților să-ți țină mai bine sub control consoartele. Virginitatea soției le aduce liniște, le
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
dacă nu are vizavi de aceasta intenții serioase de căsătorie. Ce se poate spune despre căsătorie? Odată ce se ajungea la acest stadiu, jocul social se complica și mai mult. Căci, deși trecuse demult vremea când orice ghiuj putea obliga o copilă să-i devină soață, uniunile făceau încă obiectul unor tratative susținute. Căsătoria rămânea o chestiune de familie, de bani și de prestigiu social. Revenind la Julien, se pare că acesta nu reușise să-și găsească o partidă bună frecventând saloanele
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
Bârfelile se mută în scurt timp în gospodăriile din vecinătate. Catherine, copleșită dintr-odată de remușcări, se mustră cu asprime. Scriind în jurnal, se dedublează și, adoptând față de propria persoană calitatea de cenzor, își face singură morală: "Catherine [...] ești o copilă smintită și nesocotită. Înainte nu țineai seama că ești o fătucă și o făceai pe domnișoara. Acum cazi în altă primejdie. Ești o domnișoară, dar nu ții seama de asta și te porți ca o școlăriță aiurită!" Purtarea ei, crede
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
iz de pucioasă, este din acest punct de vedere exemplar. Căci tânăra femeie sosește la Paris încă din ianuarie 1925, dar nu începe să se emancipeze cu adevărat decât după crahul bursier din 1929. Pe vremea când era încă o copilă, Anaïs Nin era o ființă cu sănătatea șubredă, care emana nevinovăție și prospețime. Adolescentă, e delicată ca o filă din Cartea Sfântă. Mama sa, o dansatoare de origine franco-cubaneză, o crescuse în climatul unui catolicism strict și puritan, ținând-o
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
și visurile acestor cupluri care caută să se emancipeze. Chiar și cele mai libere dintre femei, ca Brigitte Bardot, sunt uneori prinse din urmă de convenții. Urmărită de amintirea terifiantă a avortului clandestin făcut la Megève pe când era doar o copilă, vedeta mărturisește în memoriile sale că gândul de a rămâne însărcinată îi crease întotdeauna o stare de panică. Dragostea fizică era pentru ea o imensă "plăcere [...], dăruirea totală de sine, [...] împărtășirea absolută a simțurilor. [...] Însă la vremea aceea, tot ce
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
1995 Mădălina dă naștere la încă o fetiță cu numele Andreea Daniela Despa. Noi le-am crescut pe amândouă nepoatele La o lună și ceva de la nașterea fetei, pe motiv că vrea să-și mențină pieptul frumos, Mădălina întrerupe hrănirea copilei cu lapte matern și ea crește, așa cum se procedează în astfel de cazuri. Este vorba aici de abdicarea mamei de la niște îndatoriri firești, că lăcomia și disperarea cuiva nu are limite, deși o mare obligație a oricărei mame, creștinească și
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
Despa, dobândit prin căsătorie, și-i încredințează minora Despa Andreea Daniela , născută la 9 noiembrie 1955, obligându-l pe pârât la plata unei pensii de întreținere în cuantum de două milioane lei lunar începând cu data pronunțării sentinței și până la majoratul copilei. Era consfințită, conform legii și a tranzacțiilor părților, partajul bunurilor, în sensul că apartamentul, îmbunătățit de mine și cu propriile cheltuieli, a cărui valoare era stabilită la 26.000 de dolari, revenea doamnei Despa Mădălina Maria, urmând a-i achita
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
cu paftale de argint. În mîna dreaptă apucă strîns "urag"-ul lasoul mongol, lung și greu, din trei tulpini de trestie, îmbucate una în alta, cu laț din curelușă de piele la capăt. Înfășurată în vîlvătaia neagră a propriilor plete, copila țîșnește spre zare cu strigăte ascuțite, rotind amenințător urag-ul: Ih! Iih! Iiiih! Ihiiih! își cheamă caii din cele patru zări, se alătură lor, apoi ajunge să-i mîne din spate. Și herghelia se îndreaptă spre noi, puhoi, năvălind apocaliptic, ca
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
mi îndulcea orele de oboseală peste puterile mele era prezența unei copilițe cam de vârsta mea, Agata Profir, școlăriță, care era certată câteodată de părinți sau de bunicii ei că stă prea mult în preajma mea și că neglijează lecțiile. Dar copila venea întotdeauna după ce-și termina de scris și învățat temele. Mângâierile mele acolo au fost glastrele cu mușcate ale doamnei Profir și Agata cu ochi și părul negru. Am lucrat mult și greu aproape toată vara. În oraș bântuia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
doar de ,,semnele” lor știute, ci și a scriitoarelor (o revistă literară din anii ’30 se numea ,,Revista scriitorilor și a scriitoarelor”). Alină Tăcu e, În poezie o singuratica: n-a frecventat grupările literare ieșene nici Înainte (era, totuși, o ,,copila”), nici după 1990 și, poate, de aceea are prea puține legături, În ordinea descendentei poetice, cu paradigmă poeziei ce s-a scris În cenaclurile din Iași, ea aparține, cu o personalitate distinctă Însă ,,familiei Tăcu”, alăturându-și cărțile proprii acelora
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
capul de afiș al tuturor reprezentațiilor date de circul mediatic românesc. Răpitorul candidatului Vernescu este Victor Martzi, un hoț de buzunare, proaspăt ieșit din pușcărie și părăsit de familie, dar care își cumpără din autogara București-Filaret un tovarăș de viață. Copila autistă, în vârstă de paisprezece ani, pe care Martzi o cumpără „de tot“ de la un pește, este botezată Eva: „De azi, te cheamă Eva. Pe mine Martzi. Victor Martzi. Mai scurt, Martzi. Ai înțeles? De acum încolo, ești a mea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2196_a_3521]
-
ajuns în Valea Plângerii. În fața Bojdeucii, cobor din birjă și deschid portița. În fața mea, treptele din piatră ale potecii coboară până în prispă. În stânga, clipocește un izvoraș. Mă opresc în fața intrării...Ca adusă de vânt, în fața mea răsare o trestie de copilă cu o basma roșie pe cap și toată numai zâmbet. Fără s-o întreb, îmi spune că moș Creangă îi dindos, pe cerdac. Îl cheamă ea îndată. Nu trece multă vreme și în ușă se ivește moș Creangă, cu un
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]
-
glasul cu har al lui Orfeu,/ ca stâncile să vină, smerite, să m-asculte,/ ca vorbele-mi să sune stăruitor în inimi/ și să înving prin vrajă ? [...] Întâia te-am chemat/ cu numele de tată și tu mi-ai spus „copilă”,/ m-ai legănat întâia pe mine pe genunchi,/ m-ai alintat în schimbul răsfățurilor mele. (Ifigenia în Aulida) . Protagonista lui Victor Eftimiu afirmă în chip asemănător : Eu n-am frumosul cântec și vraja lui Orfeu,/ Dar ți-am rostit întâia cuvântul
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
de Artemis drept sancțiune pentru uciderea unui cerb consacrat zeiței, sacrificarea Ifigeniei este pusă la cale de Kalkhas, preotul a cărui fiică, vestala Chryseis, s-a sinucis după ce a fost necinstită de Agamemnon (O zi prea mult dorită :/ Am răzbunat copila de tine pângărită - III, p. 327). Apolo nu-i mai cere lui Oreste să-și răzbune tatăl prin comiterea matricidului ca în Purtătoarele de prinoase, Electra fiind singura responsabilă pentru instigarea la crimă (V). E adevărat că în final Oreste
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
poți s-o potolești ? Hecuba ar pune capăt elanului celei cuprinse de o smintită bucurie la gândul însoțirii cu Agamemnon : Dă-mi torța, căci tu n-o ții drept, în razna ta înverșunată de menadă. Năpastele nu te-au înțelepțit, copilă, ci stărui în aceeași rătăcire. De altfel, Casandra pare să-și accepte starea anormală când anunță că va ieși din răvășire doar spre a arăta compatrioților că Troia este mai fericită decât Grecia învingătoare în război : ca să pot susține asta
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
iar nu înainte ca regina să afle că nunta plănuită a fost o simplă capcană. Modificarea esențială privește însă caracterul eroinei principale și modul în care ea își asumă moartea. La Euripide, Ifigenia e un personaj dinamic, privit în evoluție. Copila inocentă și zburdalnică de la început, tânăra care se revoltă instinctiv împotriva morții renunță să lupte pentru viață atunci când are revelația că i s-a rezervat o misiune patriotică grandioasă. Ea ajunge să ia hotărârea de a se jertfi pentru a
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
liniște ciudată... Căci poate, totuși, mi-a fost ursit mie să-l îndrept pe drumul adevăratului său destin (I 3). Eroina își presimte sfârșitul apropiat și îl acceptă pentru că îi înțelege semnificația adâncă. La început, Ifigenia lui Euripide e o copilă tandră și neștiutoare, grăbită să-și salute cea dintâi tatăl iubit, iar dialogul dintre ea și Agamemnon, purtătorul unui secret apăsător, devine ambiguu tocmai prin contrastul dintre ignoranța ei nevinovată și cunoașterea lui nefastă. Ifigenia lui Eliade știe însă mult
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
care-ți apără viața ? (II 2). În cele din urmă, regina renunță să înțeleagă motivele purtării Ifigeniei și își pune ultima speranță în puterea iubirii tânărului de a contracara ceea ce consideră a fi farmecul nefast care a cuprins-o pe copila ei : numai cuvintele tale înfierbântate o vor putea deștepta din vraja fără seamăn care a răpit-o (II 2). Frământatul Agamemnon, acuzat de fratele lui că se poartă schimbăcios ca o femeie (I 2), este sfâșiat între dorința de putere
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
Clitemnestra, regele socotește că bucuria fetei de a-și împlini existența printr-o moarte dăruită cu sens izvorăște din rătăcirea spiritului ce-i anulează instinctul de conservare : Opriți-o, căci mintea i s-a întunecat de durere... În neștire vorbești, copila mea (II 2). Lângă altar, el rămâne convins că Ifigenia nu-și dă seama de ce se întâmplă cu ea și vrea s-o oprească de a mai preamări gloria sacrificiului : Nu mai vorbi, copilă. Ochii îți sunt tulburi... Durerea și
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
întunecat de durere... În neștire vorbești, copila mea (II 2). Lângă altar, el rămâne convins că Ifigenia nu-și dă seama de ce se întâmplă cu ea și vrea s-o oprească de a mai preamări gloria sacrificiului : Nu mai vorbi, copilă. Ochii îți sunt tulburi... Durerea și oboseala te-au doborât (III). Semnificativ, ultimele cuvinte pe care i le adresează reiau o replică a Clitemnestrei : Ifigenia, trezește-te. Îndureratul Agamemnon, distanta Clitemnestra sunt niște oameni obișnuiți, incapabili să înțeleagă caracterul excepțional
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
atâta seninătate (II 2). Ifigenia caută zadarnic să-i facă pe ceilalți să priceapă măreția destinului ei, neobișnuit pentru o femeie : De ce nu vă gândiți și la mine, la bucuria fără margini pe care mi-ați dăruit-o mie, o copilă nevrednică de o asemenea glorie ?... Cum aș putea plânge pe pragul desăvârșirii mele ? ! (II 2). Ea face apel la înțelegerea pătrunzătorului Agamemnon (Tu, care te înțelegi atât de bine pe tine, cum de nu poți privi și în sufletul meu
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
glorie” care este însuși războiul, însăși victoria ; ea trăiește în această expediție (p. 115). Agamemnon nu înțelege de ce tocmai el trebuie să-și ucidă copilul, de vreme ce lupta se va purta pentru recuperarea cumnatei lui (e nedrept să-mi jertfesc eu copila nevinovată pentru greșelile Elenei) și consideră absurdă explicația că el a ofensat-o cândva pe Artemis prin trufia manifestată la o vânătoare (oarbe sunt căile destinului și cumplită este voința zeilor ! Pentru o vină atât de neînsemnată, o mie de
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]