4,693 matches
-
au uitat care era țelul călătoriei și a trebuit ca Ulise să le poruncească să părăsească În grabă țărmul lotofagilor. Această noapte care miroase a mare, a primăvară și a singurătate Îmi spune că soluțiile simple sînt și cele mai curajoase. Pentru adevăruri banale astăzi, au fost oameni arși pe rug sau Întemnițați. Acum nu mai e nici un eroism să susții că pămîntul se Învîrtește și totuși, poate, tocmai adevărurile banale e nevoie să ni le repetăm. Ca, de pildă, acela
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
o strigă: - Hei, mămico! Trezește-te, nu ai voie să dormi până nu elimini placenta, altfel riști să faci hemoragie și poți muri. În același timp, Valentin intră ușor pe ușă aducându-i un buchet cu flori. - Ai fost mai curajoasă ca prima oară. Te felicit! - Mulțumesc, dar mă simt foarte obosită, schițându-i un zâmbet slab. - Te cred. Dar totul este bine. Ai scăpat de ce a fost mai greu. Ți-am adus un buchet cu florile tale preferate. Știu că
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
curaj, mai multă putere în sine și zise: „Trebuie să mă descurc singură într-o lume străină, altă cale nu am de ales.” I se păru că cineva din interiorul ei o sfidează cu ironii ascunse făcând-o totodată mai curajoasă, mai puternica, în timp ce-i șoptea : „Ai venit într-o țară străină departe de locul unde te-ai născut și crezi că te vei întoarce bogată fără să plătești vreun preț?!”. Suliți reci și mici îi străpungeau fără cruțare ceafa, le
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
a te face să gândești la cele mai îndrăznețe vise. Soarele aurea pretutindeni cu strălucirea lui. Aerul era înmiresmat, deși părea uscat. Acasă la ei se simțea o anumită îngrijorare. Carmen îl cunoștea destul de bine pe Nicky. Era ambițios, puternic, curajos dar lipsa lui de comunicare cu ea și cu Victoria era de natură să o neliniștească. Când se întoarse prima oară acasă adunase destui bani pentru a începe o afacere profitabilă, dar în mai puțin de douăzeci și patru de ore îi
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
lângă Dunăre. Era o plăcere să te poți plimba pe faleză, sub atâtea sălcii pletoase și să admiri răzoarele cu flori exotice și autohtone, să participi la aruncarea crucii de lemn pe Dunăre în ziua de Bobotează, atunci când mulți tineri curajoși se aruncă după ea, apoi să asculți cu pioșenie slujba Bobotezei. Când intra în casa pe care și-o cumpărase, îi părea atât de caldă, ca sânu unei mame și dulce ca un cub de zahăr scânteind în soare. Perna
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
atenție, nu vorbim despre producții subculturale, precum a nu-știu-câta cădere a Constantinopolului, filme făcute, cinstit și lăutărește, pentru a aduce bani și care au, desigur, clientela lor. Nu. Vorbim despre filme cu (anumite) pretenții, foarte adesea debuturi în lungmetraj filme curajoase, care vor să... și să... și să... Aproape că nu există lucru pe care regizorul român să nu-l vrea să-l vrea cu atâta patimă, încât nu mai e loc pentru putință... El vrea, de regulă, să fie un
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
după 2001, au privit întotdeauna cu mare respect al doilea film al lui Pintilie (Reconstituirea), considerând pe bună dreptate Duminică la ora 6 mai mult un compromis abil cu cenzura epocii, în ciuda indiscutabilelor calități formale ale acestui film. Reconstituirea (film curajos și inflexibil din punct de vedere politic) avea să devină o referință și pentru câteva dintre cele mai bune filme ale deceniilor imediat următoare : titluri precum Proba de microfon (Mircea Daneliuc, 1980), O lacrimă de fată (Iosif Demian, 1980) și
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
este produs al narațiunii aparent realiste, obiective, dar întretăiate de elemente mitice, anticipative, tratate în derizoriu:,,Neclintit, acoperit până sub bărbie, bărbatul respira ușor și egal în felul în care la iarmaroc sub un capac de sticlă Marc Antoniu doarme curajos și nepăsător. Alături, regina Cleopatra. Sufletul lor nemuritor este un arc de ceasornic. Farsala, lume, lume, soarta unei regine și bătălia de la vaterloooo, sus, sus, levitație și moarte aparentă, inca astăzi și mâine doi lei intrarea (...)” Nicolae Manolescu îl consideră
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
în mod evident nemulțumirea și ofereau o speranță. Dramele individuale nu puteau fi însă ascunse. El era purtătorul lor de cuvânt. Lansările de carte deveneau răsunătoare evenimente și cititorii făureau sporite speranțe că răul va lua totuși sfârșit. Cărțile lui curajoase, directe, cu impact revelator la cititori se cumpărau nu cu bucata, ci cu... metrul. Fiecare aștepta să vadă ceea ce în fapt știa foarte bine, dar se temea să o recunoască. Cenușiul devenise o stare confuză și aparent eternă. Odată, la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
prim-secretarul. Părerea mea, spun, rămîne aceeași: să pornim. Nu vă temeți de nimic? își continuă întrebarea prim-secretarul. Ba da: de soartă, îi răspund, aruncînd o privire, ca din treacăt, Brîndușei. Se spune că "soarta îi ajută pe cei curajoși", surîde prim-secretarul. Pe cei curajoși și puternici, rectific eu, scoțîndu-mi urgent batista din buzunar, în care-mi cuprind nasul și gura, strănutînd înfundat de două ori. Vedeți, spun după ce bag batista în buzunar, cu gripa asta, de azi, am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
aceeași: să pornim. Nu vă temeți de nimic? își continuă întrebarea prim-secretarul. Ba da: de soartă, îi răspund, aruncînd o privire, ca din treacăt, Brîndușei. Se spune că "soarta îi ajută pe cei curajoși", surîde prim-secretarul. Pe cei curajoși și puternici, rectific eu, scoțîndu-mi urgent batista din buzunar, în care-mi cuprind nasul și gura, strănutînd înfundat de două ori. Vedeți, spun după ce bag batista în buzunar, cu gripa asta, de azi, am să pierd mult din putere... Nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
arătă Brîndușa cu privirea spre mine. Mihai e prietenul meu, spune Vlad sec. Al tău, nu și-al meu, surîde scurt Brîndușa. Domnule Vlădeanu, spune ea, întorcînd privirea spre mine, s-ar părea că soarta îi mai ajută pe cei curajoși chiar dacă nu-s și puternici... Luptînd, capeți putere! Hm! surîde Brîndușa cu un aer trist. Cu două declarații împotriva dumitale și ținînd cont de cum te-ai purtat la ședință, te făceam praf dacă... dacă nu reușeai. O declarație v-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
am telefonat tuturor celor din consiliu, folosind pentru fiecare formula pe care, din prevedere, mi-o recomandaseși; pe urmă mi-au telefonat prietenii tăi, după zece seara: Maria, foarte drăguță și atentă, doamna Pomp. Const., Dan și necunoscutul... Sfaturi: „Fiți curajoasă!“, „Pentru viitorul ei“ etc., Dan folosindu-și „umorul“ sec și sclipitor de maliție și de ironie. Îl simțeam mișcat și trist: „Era emoționată puștoaica“. Necunoscutul se bâlbâia: „A plecat? Când? Cum? Am să vă cer adresa!“ Și, cum protestam nițel
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
sprâncene, ca o fiară încolțită; vine alta cu noutăți noui, de 8 zile, retrospectiv, spun: „acum o săptămână era la Christiane, nu e mult, numai 8 zile“... Mă consolez, mă îmbărbătez și fetițele pot atunci să vadă o ființă vie, curajoasă, care stă 5 ore în picioare și explică clar, vioi. Iată, mica mea magiciană, ce poți face, de la o distanță atât de mare, din biata ta mamă. Noapte bună, Monica; aș vrea să-ți spun ceea ce mi-a venit acum
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
Numai somnul își lasă perdeaua lui grea, de plumb, amenințător ca toate perdelele metalice. Dar eu bat cu pumnii și voi ajunge oricum până la tine, Monica dragă. Mamina Te sărut, te iubesc, sunt tot timpul lângă tine; fii bună și curajoasă și mai ales fii sănătoasă și cuminte. Te strâng duios la piept. M. Nici o veste de la tine de 15 zile!!! 13/1947 I Duminecă, 2 noembrie [1947] Și astăzi nicio scrisoare de la tine. De dimineață, bucătărie și o fugă inutilă
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
scumpa mamei, că eu voi lupta cu strășnicie pentru a-mi păstra viața pe care o vreau tenace, pentru că ți-o închin mai departe ție. Să știi că mă voi feri de primejdii, fără lașități [...]. Tu du-ți drumul vieții curajos și brav, draga mea. Gândește-te fără sbucium la mine; și eu sunt o curajoasă și-am dat dovada: făgăduiește-mi că nu te vei chinui cu cafard-uri și nostalgii. Fii plină de încredere. Eu am o imensă încredere
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
o vreau tenace, pentru că ți-o închin mai departe ție. Să știi că mă voi feri de primejdii, fără lașități [...]. Tu du-ți drumul vieții curajos și brav, draga mea. Gândește-te fără sbucium la mine; și eu sunt o curajoasă și-am dat dovada: făgăduiește-mi că nu te vei chinui cu cafard-uri și nostalgii. Fii plină de încredere. Eu am o imensă încredere în tine, iubirea mea cea mare. Mamina te sărută, delicat și trist II 24 noembrie
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
mai proastă și mai încuiată ca oricând. [...] Scrie-mi dacă ai primit cele șapte scrisori ale mele sau trebuie să le socotesc definitiv pierdute. Acuma, slavă Domnului, văd că scrisorile trimise prin poștăajung la timp - și simt că renasc. Fii curajoasă, fata mea, curajoasă și puternică. Străduiește-te pentru viitorul tău; eu am să-ți simt oricum bucuriile, succesele. Eu, una, mi-am îndeplinit bine misiunea pe pământ, de vreme ce am adus pe lume o ființă ca tine. Te sărut cu evlavie
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
mai încuiată ca oricând. [...] Scrie-mi dacă ai primit cele șapte scrisori ale mele sau trebuie să le socotesc definitiv pierdute. Acuma, slavă Domnului, văd că scrisorile trimise prin poștăajung la timp - și simt că renasc. Fii curajoasă, fata mea, curajoasă și puternică. Străduiește-te pentru viitorul tău; eu am să-ți simt oricum bucuriile, succesele. Eu, una, mi-am îndeplinit bine misiunea pe pământ, de vreme ce am adus pe lume o ființă ca tine. Te sărut cu evlavie. Mama Joi seara
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
bibliotecii și întregii case, care va trece în posesia statului. Se confiscă și bunurile mele, adică mobilele, totul, totul, pentru că nu am acte doveditoare că proprietara sunt eu. Actualmente sunt desemnată „custode“ provizoriu al lucrurilor tale. [...] Ly e vitează și curajoasă, muncește cu spor; nu-ți fie teamă pentru ea: deși e în vârstă, se descurcă. Fii demnă de numele pe care-l porți și de iubirea mea, de marea mea iubire. M. 21/1949 I 2 decembrie, vineri seara 4
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
să nu-ți ascund nimic, niciodată, și-mi țin jurământul. Astă-seară sunt singură, fiindcă Lila a plecat la gară să-și aștepte mama și sora care vin s-o vadă și să fie examinate de un specialist; fata a fost curajoasă, când cu dureroasa și cruda invadare a casei - la un moment dat erau 25 sau 30 de inși răspândiți prin casă, cotrobăind peste tot, încercând să intimideze și să terorizeze. Marți seara, 6 decembrie [1949] Aseară m-am întors la
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
-i coste scump, fiindcă acum colosul care se apropie are să-i strivească pe fiecare la rândul lui, ca pe o muscă. [...] Am salvat și testamentul tatei și corespondența lui. Cele două prietene ale tale m-au ajutat s-o fac. Curajoase fete! [...] Vineri seara Moartă de oboseală, m-am întors de la școală, după o vizită făcută lui Camil, pentru declarația despre mobile. De la Foișor spre str[ada] Brezoianu, pe o stradă întunecoasă ca un cuptor; curtea unei case neterminate; la etajul
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
evreilor din Spania. A fost o experiență traumati zantă. Circa 200.000 de evrei au fost nevoiți să plece, rătăcind În căutarea altei patrii ; 20.000 dintre ei au murit pe drum. Evreul nu și-a permis luxul să fie curajos. Primejdiile Îl amenințau practic de peste tot : din partea autorităților locale, dar și a celor centrale, din partea populației majoritare, dar și din partea altor minorități, din partea catolicilor, dar și a protestanților etc. De sărbătorile creștine ale Paștelui, frica de care suferea evreul devenea
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
endnote id="(263, pp. 172-174)"/>. Cinofobia și licofobia Câinele este cel mai bun prieten al omului. Nu și al evreului. Dimpotrivă. Pentru imaginarul colectiv, frica de câini a evreului a devenit proverbială. În paremiologia populară poloneză, un om fricos este „Curajos ca un evreu În fața câinilor” <endnote id="(70, p. 179)"/>. Dar de unde provine cinofobia de care suferă evreii ? La sfârșitul secolului al XIX-lea, folcloristul bucovinean Dimitrie Dan credea că evreul n-ar suferi de o spaimă fizică față de câini
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
prezentată deja mai sus, Pușca jidanului, sunt surprinse ambele fobii. Într-o altă snoavă, un evreu (zaraf sau negustor) trebuie să traverseze cu căruța o pădure plină de tâlhari. Ca să nu fie prădat, el Își procură arme ca un om curajos, dar, când apar tâlharii, se comportă ca un om laș. Iată o astfel de anecdotă, inclusă de Alecsandri În două dintre textele sale : Tâlharii opriră caii și se apropiară de brișcă. - Măi târtane, zise unul din ei, pentru cine ai
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]