6,546 matches
-
abătut și, după ce a dat jos de pe perete portretul regelui și al reginei-mamă Elena, ne a spus doar atât: de acum, dragi copii, vor veni vremuri grele. Prin anul 1949 a fost silit să facă drumul pe jos, tot ca dascăl, până În Sărmaș la școala din Fundoaie. Iarna scurta drumul trecând pe gheață, iar toamna, când Mureșul mai scădea, se desculța, Își sufleca ițarii până deasupra genunchilor și așa trecea Mureșul. Apoi, la celălalt mal, se Încălța iar și continua drumul
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
dedicare. Se pare că Ion Creangă și-a simțit mereu vocația didactică, având în vedere faptul că devine institutor din proprie voință, chiar dacă avea deja o meserie, aceea de preot, așa cum notează și Bianca Bratu: ”Pentru Creangă, alegerea profesiunii de dascăl în momentul în care avea totuși o altă meserie, pe aceea de preot, nu era un fapt întâmplător.” (13, p. 84 ) Primii pași în domeniul didactic îi face Ion Creangă înscriindu-se la Școala Preparandală din Iași, reorganizată de T.
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
înțelegător. Scopul final al pedagogiei sale era înțelegerea lecțiilor de către „băieții” lui și cultivarea unui spirit nobil, moral. Principiile bunei morale guvernau ideile pedagogice ale lui Creangă, iar pedepsele aplicate aveau scop de îndreptare. De fapt, la pedepse fizice recurgea dascălul Creangă foarte rar, „sfântul Neculai” fiind folosit doar în clipele de mânie, găsind, în schimb, metode din cele mai originale pentru ispășirea greșelilor de către elevii săi. Astfel, după cum povestește N. A. Bogdan, unui școlar ce-i luase altuia vreo treizeci de
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
se va ridica de jos să puie mâna numai pe câte un lucru din cele luate și să-l înapoiască.”(7, p. 24 ) „Domnul” îi spuneau elevii și poate nu era cuvânt care să îi sintetizeze mai bine construcția acestui dascăl, care impunea respect prin sine, prin zâmbetul său plin de bunătate și prin simpla mângâiere a creștetului elevilor săi. Nu este, oare, Ion Creangă prototipul, modelul de învățător ce s-a conturat în mintea elevilor din toate timpurile? O simplă
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
său plin de bunătate și prin simpla mângâiere a creștetului elevilor săi. Nu este, oare, Ion Creangă prototipul, modelul de învățător ce s-a conturat în mintea elevilor din toate timpurile? O simplă privire asupra operelor ce evocă figuri de dascăli ne poate confirma această idee. Mihail Sadoveanu a avut în minte, poate, și figura humuleșteanului pe care îl prețuia și îl admira enorm, când povestea despre Domnul Trandafir: „... băieții învățau după puterile lor; dar sunt niște lucruri așa de neînsemnate
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
unui apostol”(44, p. 23 ). Nu pot fi întâmplătoare aceste relatări, ele părând a fi confirmate tocmai de amintirea numelui marelui Creangă, ca sursă de emoție plăcută pentru personajul învățător și pentru elevii săi. Putem analiza deopotrivă și imaginea altui dascăl, evocat în literatura română de Barbu Șt. Delavrancea, Domnul Vucea. Ar putea avea ceva în comun cu Ion Creangă dascălul mai puțin agreat de elevii săi ? Nu credem. Totuși, ceea ce pare să le fie comună este deschiderea sufletelor școlarilor către
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
marelui Creangă, ca sursă de emoție plăcută pentru personajul învățător și pentru elevii săi. Putem analiza deopotrivă și imaginea altui dascăl, evocat în literatura română de Barbu Șt. Delavrancea, Domnul Vucea. Ar putea avea ceva în comun cu Ion Creangă dascălul mai puțin agreat de elevii săi ? Nu credem. Totuși, ceea ce pare să le fie comună este deschiderea sufletelor școlarilor către Dumnezeu. Cu rugăciune își începea Creangă orele în „școlița” sa, și iată, cu rugăciune începe și învățătorul Vucea: „ne rugam
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
întreprinzător și practic al lui Creangă încerca cu greu, dar izbutea în cele din urmă să compenseze aceste lipsuri materiale. Astfel, ca material intuitiv, el folosea (și recomanda și normaliștilor să folosească) obiecte care pot fi procurate cu ușurință de către dascăl sau chiar de către elevi, legume, fructe, obiecte gospodărești variate. Foștii săi elevi își amintesc cu plăcere și admirație de „portreturile” lui Creangă. Acestea nu erau decât planșe confecționate cu mijloace materiale minime, dar destul de explicite și atractive pentru a-i
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
însuși o situație mai bună, căci adesea cheltuia bani din buzunarul propriu pentru a cumpăra lemne în școală și își achiziționa sau își confecționa prin mijloace proprii, așa cum am mai spus, materialul didactic. Cunoscut ne este faptul că meseria de dascăl, exercitată cu pasiune i-a fost întreruptă pentru o vreme din pricina destituirii din cler. Astfel, lucrurile ce l ar fi putut ține la suprafața apelor tulburi și l-ar fi motivat spiritual, școala sa și elevii săi, i-au fost
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
sigură, a calității acțiunilor didactice crengiene. Bucuria catedrei nu-i va mai fi răpită până în momentul marelui pas către veșnicie, acordându-i-se, tardiv și dificil, răgazul pentru împlinire. Leca Morariu notează, transmițând o compasiune nostalgică „în această meserie de dascăl i-a fost dat să-și încheie viața”(33, p. 5 ). Nu numai blestemele arhierești îi îngreuiau suferința. În ultimii ani ai vieții, „pârdalnica” epilepsie, cu accese și crize din ce în ce mai grave și dese, stingherea desfășurarea activității sale de dascăl, elevii
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
de dascăl i-a fost dat să-și încheie viața”(33, p. 5 ). Nu numai blestemele arhierești îi îngreuiau suferința. În ultimii ani ai vieții, „pârdalnica” epilepsie, cu accese și crize din ce în ce mai grave și dese, stingherea desfășurarea activității sale de dascăl, elevii fiind de câteva ori martori ai clipelor de cădere. Și nu i-a fost deloc ușor să revină de fiecare dată la școală, însă mereu simțea acea chemare a sufletelor tinere, care plângeau pentru el și se rugau pentru
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
o prăpastie. „Domnul” era văzut adesea jucându-se cu elevii săi în curtea școlii sau pe dealul Copoului, antrenându-se cu drag și nostalgie în jocurile lor copilărești, chiar dacă uneori sănătatea nu-i permitea. „Ion Creangă nu a fost numai dascăl, cu sufletul turtit de cei patru pereți ai școalei și de cei doi pereți ai cărții, ci dascăl rămas în același timp om.” (33, p. 72 ). Tocmai de aceea, rezistența, devotamentul și pasiunea sa pentru școală constituie un capitol din
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
antrenându-se cu drag și nostalgie în jocurile lor copilărești, chiar dacă uneori sănătatea nu-i permitea. „Ion Creangă nu a fost numai dascăl, cu sufletul turtit de cei patru pereți ai școalei și de cei doi pereți ai cărții, ci dascăl rămas în același timp om.” (33, p. 72 ). Tocmai de aceea, rezistența, devotamentul și pasiunea sa pentru școală constituie un capitol din ceea ce am numit arta de a trăi a lui Ion Creangă, calități ce ar trebui să fie pildă
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
justifica implicarea copilului în orice demers educațional local. În 1854 Ion Creangă se înscrie la Școala catihetică din Fălticeni, înregistrându-se astfel schimbarea numelui din Ștefănescu în Creangă, supunânduse regulii potrivit căreia, doar fiii din familie de preoți, diaconi și dascăli puteau urma această școală. „Faptul că unchiul său Gheorghe Creangă era preot l-a ajutat și i-a ușurat drumul Preoției.” (38, p. 67 ). În anul următor se califică „cel dintâi” la Examenul public. Seminarul de la Socola din Iași solicită
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
unui suflet dispus oricând la sacrificiul de sine în favoarea prietenilor. Aprecierile deosebite pe care i le face Eminescu lui I. Creangă în calitate de revizor școlar, nu sunt simple favoruri prietenești, ci sunt întemeiate pe baza inspecțiilor ce au dovedit talentul de dascăl și de metodist al humuleșteanului, dar și extraordinarul simț al limbii de care dădea dovadă, caracterul său volubil, cuceritor. Prietenia se încheagă astfel, firile diferite atrăgându-se și completându-se reciproc. Tocmai aceste diferențe au stârnit controverse și discuții, mulți
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
și a tinerilor care știau să se distreze, dar și să muncească; îmbinarea datoriei cu divertismentul este secretul reușitei; r. 27 28 : „sfătuia pe oameni să-și deie copiii la învățătură”consilierea pro-educațională pe care o realizau voluntar preotul și dascălul în zonele rurale, unde multitudinea treburilor gospodărești umbrea nevoia de educație; p. 154, r. 21 22 : „a pus părintele pravilă” preotul încearcă să instituie un anumit regulament școlar ,pentru a stimula și îmbunătăți procesul de învățământ; p. 156, r. 19
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
DE AUTOBIOGRAFIE] p. 151, r. 7 : „Întăi și-ntăi, am început a învăța cruce-ajută” educația copiilor are la bază o instruire religioasă, considerată esențială unei bune dezvoltări, fundamentală în formarea acestuia; r. 17 18 : „Un sorcovăț nemțesc plătea tata pe lună dascălului, ca să mă învețe.” gratuitatea învățământului nefiind încă pusă în practică, instruirea se făcea cu sacrificii financiare din partea familiei elevului; p. 152, r. 36 37 : „Dăscălul Iordache rămăsese acum pe jos, era a cincea roată la car.” în momentul în care
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
plus dusul și întorsul de 2 ori pe zi, cine știe de unde, prin ploaie și noroi, ger sau arșiță, cum se întâmplă, nu e lucru tocmai ușor pentru omul vrâstnic și greoi.” înșiruirea condițiilor grele pe care le suportă zilnic dascălul bolnav și vârstnic, privite nu ca o lamentare, ci ca o motivare pentru eventualele acuze superficiale de întârziere la desfășurarea activităților potrivit unui orar. 26 Către ION SLAVICI p. 206, r. 8 10 : „nu m-am putut opri de a
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
1839. Ea nu trebuie considerată corectă deoarece mai există o însemnare ( identică ) în 1842. 1846 (sau 1847). „Poate să fi fost de vreo unsprezece ani, când am început a învăța”, (Fragment de autobiografie) începe școala, în Humulești, având ca prim dascăl pe „bădița Vasile a Ilioaiei, dascălul bisericii, un holtei zdravăn, frumos și voinic”. 1847. „Peste un an, vornicul prinzând la oaste cu arcanul pe bădița Vasile, dascălul nostru, școala a rămas pustie, iar noi, școlarii, care eram peste patruzeci la
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
deoarece mai există o însemnare ( identică ) în 1842. 1846 (sau 1847). „Poate să fi fost de vreo unsprezece ani, când am început a învăța”, (Fragment de autobiografie) începe școala, în Humulești, având ca prim dascăl pe „bădița Vasile a Ilioaiei, dascălul bisericii, un holtei zdravăn, frumos și voinic”. 1847. „Peste un an, vornicul prinzând la oaste cu arcanul pe bădița Vasile, dascălul nostru, școala a rămas pustie, iar noi, școlarii, care eram peste patruzeci la număr, ne-am împrăștiat pe la casele
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
început a învăța”, (Fragment de autobiografie) începe școala, în Humulești, având ca prim dascăl pe „bădița Vasile a Ilioaiei, dascălul bisericii, un holtei zdravăn, frumos și voinic”. 1847. „Peste un an, vornicul prinzând la oaste cu arcanul pe bădița Vasile, dascălul nostru, școala a rămas pustie, iar noi, școlarii, care eram peste patruzeci la număr, ne-am împrăștiat pe la casele noastre”. 1848. „După vreun an, iarăși s-a deschis școala”, dascăl fiind Iordache „fârnâitul de strana mare”, care „clămpănea de bătrân
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
an, vornicul prinzând la oaste cu arcanul pe bădița Vasile, dascălul nostru, școala a rămas pustie, iar noi, școlarii, care eram peste patruzeci la număr, ne-am împrăștiat pe la casele noastre”. 1848. „După vreun an, iarăși s-a deschis școala”, dascăl fiind Iordache „fârnâitul de strana mare”, care „clămpănea de bătrân ce era” și pe deasupra „mai avea și darul suptului”. În acest an, fiind epidemie de holeră, dascălul Iordache moare, iar elevul Nică a lui Ștefan a Petrei scapă cu greu
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
împrăștiat pe la casele noastre”. 1848. „După vreun an, iarăși s-a deschis școala”, dascăl fiind Iordache „fârnâitul de strana mare”, care „clămpănea de bătrân ce era” și pe deasupra „mai avea și darul suptului”. În acest an, fiind epidemie de holeră, dascălul Iordache moare, iar elevul Nică a lui Ștefan a Petrei scapă cu greu, fiind tratat cu leacuri băbești. 1849. În primăvară continuă școala la Broșteni, cu învățătorul Neculai Nanu. Este adus aici de bunicul David Creangă, împreună cu fiul acestuia, Dumitru
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
ziua de 31 decembrie, în urma unei crize de epilepsie, în bojdeuca sa din mahalaua Țicăului, părăsește lumea aceasta și Ion Creangă. 1890. Ceremonia de înmormântare are loc la 2 ianuarie, la Cimitirul Eternitatea din Iași. Institutorul Toma Săvescu elogiază memoria dascălului, iar Eduard Gruber vorbește despre scriitor. La 5 ianuarie căpitanul Constantin Creangă anunță că cedează moștenirea părintească (9000 lei) pentru publicarea unei ediții a operei tatălui său. Se constituie un comitet cu A. D. Xenopol președinte, Ed. Gruber și Gr. I.
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
devenirea) obiectivitatea în aprecierea rezultatelor școlare și a întregului comportament al elevului. În cazul unei astfel de autorități educatorul își atrage stima și chiar dragostea elevului. Numai o astfel de autoritate - întemeiată pe un autentic prestigiu dă încredere elevului în dascălul său, stimulează comunicarea dintre ei și receptivitatea fațo de valorile pe care acesta din urmă i le propune spre asimilare. În aceste condiții apare deseori tendința elevului de orice vârstă de a-ți lua ca model dascălul prețuit“ (I.G. Stanciu
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]