27,663 matches
-
iluzie că despre scrisul meu se va vorbi în viitor (nu se prea vorbește nici astăzi!). Dar sunt sigur că măcar o fotografie minusculă va rămâne pe undeva, prin cine știe ce colț de istorie literară ilustrată dedicată generației ivite în ultimul deceniu al comunismului românesc. Dacă o să mă vedeți, peste cincizeci sau o sută de ani, să știți că fotografia nu mă reprezintă! Pentru că un scriitor trebuie să arate așa cum arătau, în ultimii ani ai vieții, Ezra Pound, Faulkner, Jankélévitch, Beckett ori
Cât de des vă uitați în oglindă? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8203_a_9528]
-
Nu-ți trebuie ochi de specialist ca să vezi cum acest monument istoric/de artă medievală din Moldova - e măcinat de timp (de fapt, de indiferența oamenilor) și de insectele nevăzute. Doamna muzeografă Croitoru Erika (și custodele monumentului de vreo două decenii) șterge zilnic pulberea cariilor de pe icoane, catapeteasmă, de pe tocurile ferestrelor, de peste tot. Cu tristețe și năduf zice: "Și e declarat monument clasa A, domnule, auziți, de clasa A. în zadar. Parcă, anume, cineva vrea ca acest lăcaș de cult să
Monument în primejdie: Biserica de lemn de la Putna by Vasile Iancu () [Corola-journal/Journalistic/8204_a_9529]
-
mortale, Ștefan cel Mare muta, într-o singură noapte, cale de o poștă, o biserică, iar domnii contemporani - ministeriabili, înalți prelați, specialiști care mai de care - nu izbutesc să o consolideze și să o păstreze cum se cade în două decenii (îngăduitori fiind, totuși, cu timpul acordat). Halal contemporani! P.S. La Vatra Dornei, Cazinoul, cândva clădire emblematică a orașului, imaginea sa fiind obișnuită pe ilustratele trimise din fosta stațiune belneoclimaterică, e "îmbrăcată" în schele de 19 ani. Pe un panou, scrie
Monument în primejdie: Biserica de lemn de la Putna by Vasile Iancu () [Corola-journal/Journalistic/8204_a_9529]
-
Iar Mircea A. Diaconu nu pare să se numere printre ei. Ideea tutelară a cărții încântă. Cioran - cel din Scrisori către cei de-acasă și cel din tripleta de Caiete - e altul decât idolul sumbru al adolescenților din ultimele două decenii românești. El are câteva regrete intime, o mulțime proiecții mascate ale sinelui, frecvente accese de violență și, mai presus de orice, o neașteptată disponibilitate către umor. Spunând acestea, rezumativ, am epuizat totodată, pe cât se poate, și atracțiile prin-cipale, și bibliografia
Cui i-e frică de critica literară? by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8206_a_9531]
-
acest sens, iar cancelarul Angela Merkel și premierul francez Francois Mitterrand au exprimat îngrijorări. "Pe străzi poți auzi oameni strigând lucruri precum 'evreii ar trebui gazați' sau "evreii ar trebui arși'. Așa ceva nu s-a mai întâmplat în Germania de decenii", a spus Dieter Graumann, citat de Der Spiegel. "Oricine transmite astfel de mesaje nu critică politicile israelului - este ură pură împotriva evreilor. Nimic altceva", a mai spus șeful Consiliului Central al Evreilor, precizând că nu este un fenomen prezent doar în
"E cea mai neagră perioadă pentru evrei de la epoca nazismului" by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/82144_a_83469]
-
Manolescu, publicat inițial în "România literară" din 1 august 2001, este reluat în volumul Inutile silogisme de morală practică, Ed. Albatros, 2003). Sanda Cordoș propune termenul de jdanovism numai pentru ceea ce suntem tentați să numim proletcultism, adică perioada 1948-1964, obsedantul deceniu extins, după cum l-a numit Marin Preda. Are dreptate, numai că termenul e prea special, având defectul de a isca nedumeriri pentru necunoscători. El poate fi vehiculat între specialiștii primei perioade a comunismului românesc, dar are dezavantajul de a rămâne
Proletcultism sau realism socialist? by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8211_a_9536]
-
sufletul lor. Veniți la standul României, mulți dintre ei solicitau câte o carte "mai ușoară" pentru a se (re)familiariza cu scrisul în limba română pe care îl deprinseseră în primii ani de școală, dar de care se despărțiseră în deceniile trăite în Israel. Chiar dacă unii dintre ei spuneau că nu mai citiseră o carte în românește de jumătate de secol, toți vorbeau o limbă română fără cusur, ornată pe alocuri cu suprinzătoare prospețimi lexicale și stilistice. Toți savurau cu nesaț
Memorie și cultură by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9626_a_10951]
-
profesia, sunt profesor la o uriașă universitate, South Illinois University în Carbondale, ce include peste treizeci de mii de suflete. în plus, din când în când, sunt alergător de marathon, frecvent degustător de vinuri bune și întotdeauna, în ultimile trei decenii, soț fidel și tată a cinci copii (știți povestea cu așchia și trunchiul), toți artiști: actriță, regizoare de film, pictoriță, scriitor și, se putea altfel, muzician. Dar poate că, în primul rând, ar fi fost normal să mărturisesc ascendența mea
Compozitor, pianist, profesor by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/9617_a_10942]
-
1991, când am fost martorul unei efervescențe (inclusiv în plan cultural) oarecum "brown"-iene, dacă nu chiar haotice. Interesul oamenilor era deviat de la traiectul cultural și artistic înspre o interpretare preponderent materială a existenței. Fapt normal, dacă ne gândim la deceniile de opresiune pe care poporul român le-a îndurat. Atunci, imediat după Revoluție, verbul "a fi" era încă la cheremul verbului "a avea". Cu toate acestea, Festivalul "Săptămâna Muzicii Noi", care tocmai își cerea dreptul la existență, se dovedea a
Compozitor, pianist, profesor by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/9617_a_10942]
-
este cel al "repunerii în funcțiune a unor retorici de-a gata", agravat de involuția spre manieră și autopastișă a unora din poeții generației în chestiune. Lucruri cît se poate de reale, pe care le-am susținut noi înșine cu decenii în urmă! Gheorghe Crăciun se mulțumește să adauge un alt adevăr pe care cenzura nu ni-l îngăduia înainte de 1989: "Poeții generației ^60 scriu ca și cum limba de lemn nu ar exista, nu i-ar atinge. Ei par să trăiască în
Poezie și ontologie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9608_a_10933]
-
Virgil Mihaiu Cu mult timp înainte de a fi desemnat capitală culturală europeană, Sibiul era deja cunoscut drept "capitală a jazzului din România". Prestigiul acumulat timp de aproape patru decenii plasează Festivalului internațional de jazz sibian printre evenimentele de referință din domeniu. Grație, în primul rând, Fundației Pro Art Hermannstadt, coordonate de Titi Schmidt și Simona Maxim, ediția din acest an a atins cote valorice comparabile cu modelul montreuxian, pe
Sibiul rămâne capitala jazzului by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/9638_a_10963]
-
sperat că acest ciclu compozițional, numit de Popp "suită de jazz-pamflete", va fi întregit pe viitor. Dintre marii violoniști pe care i-a dat Franța jazzului, avurăm șansa de a-l revedea pe Didier Lockwood. Dacă în urmă cu două decenii, la prima sa apariție sibiană, interpretul lăsa pe alocuri impresia unei virtuozități factice, aproape narcisiste, acum constatăm că el a parcurs un real proces de maturație, în litera și spiritul jazzului. În compania brianților săi discipoli, frații Thomas și David
Sibiul rămâne capitala jazzului by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/9638_a_10963]
-
Marian Petrescu îi cucerește pe spectatori prin dexteritate, fluență și nuanțare a expresiei pianistice de factură net calofilă. O demonstrație a vitalității școlii poloneze de jazz a reprezentat-o recitalul cvintetului condus de legendarul Zbigniew Namyslowki. Deși a împlinit șapte decenii de viață, "Zbiggy" rămâne imbatabil în mânuirea saxofonului alto, iar în ultimii ani s-a preocupat de cultivarea noilor generații. De altfel, trombonistul actualului grup e chiar fiul său, Jacek Namyslowski, iar ceilalți juni - pianistul Slawomir Jaskulke, bateristul Grzegorz Grzyb
Sibiul rămâne capitala jazzului by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/9638_a_10963]
-
celor două instrumente de alamă protagoniste. Dar și o admirabilă capacitate de interrelaționare, schimburi rapide de idei, cu humorul lor subiacent. Grandiosul final a aparținut celebrei Vienna Art Orchestra și a coincis cu aniversarea (la 19 mai 2007) a trei decenii de la înființarea ansamblului păstorit de Mathias Ruegg. Carieră ce sfidează vicisitudinile unei epoci deloc faste pentru formatul big band. Se știe că VAO a transfigurat cu maxim rafinament jazzistic lucrări de Mozart, Schubert, Verdi, Wagner, Strauss, Satie, Gershwin și mulți
Sibiul rămâne capitala jazzului by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/9638_a_10963]
-
pustiitelor de conținut produse ale postmodernității. Copiii de azi trăiesc la altă scară și în cu totul alte condiții condiția alienantă a celor care au avut neșansa să-și trăiască primii ani de viață în perioada de glorie a "obsedantului deceniu". La nivelul construcției, Alice în țara crimei este ceea ce s-ar putea numi un roman postmodern. O scriere discontinuă realizată prin lipirea, uneori aleatorie, a unor fragmente dintre cele mai diferite (întâmplări la timpul prezent, amintiri, incursiuni într-un trecut
Discover Romania by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9648_a_10973]
-
timpului), nici în ingineria textuală (deși nu pare foarte elaborată, asupra acesteia s-ar putea totuși discuta), ci în calitatea cărții de frescă socială și politică a României din a doua jumătate a secolului al XX-lea și din primul deceniu al celui următor. pare a fi principalul mesaj al Iolandei Malamen și îndemnul ei trebuie urmat, chiar dacă rezultatul nu este întotdeauna unul susceptibil să ne umple inima de mândrie patriotică. La fel ca Dumitru }epeneag, Iolanda Malamen conferă veridicitate scrierii
Discover Romania by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9648_a_10973]
-
Valeriu Cristea, Ion Vlad, Liviu Petrescu, Cornel Ungureanu și mulți alții, în toate revistele literare. Cota cea mai înaltă a subversivității i-a asigurat-o receptarea "externă" a Monicăi Lovinescu, în termenii pe care i-am arătat. Astăzi, după trei decenii, la o lectură eliberată de inhibiții, de subtilitățile mesajului cifrat și de complicitățile cititorului exersat cu codurile secrete practicate în interiorul regimului comunist, romanul Orgolii rezistă la noile exigențe. Nu e o simplă "literatură cu șopârle", nu ilustrează, cum ar vrea
Romanul conștiinței etice by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9633_a_10958]
-
avut sub ochi (de altfel, ca și mulți alți cercetători) de nenumărate ori. L-am văzut întotdeauna cînd am parcurs colecția cotidianului bucureștean "Politica", acela care îl publica în toamna anului 1926. Prima dată se întîmpla aceasta acum aproape trei decenii, în momentul în care, preocupat fiind de anchetele literare din presa interbelică, transcriam demersurile întreprinse în ziarul respectiv și, în paralel, urmăream meticulos cele mai infime ecouri, dar și activitatea desfășurată pe multiple planuri de inițiatorul lor, redactorul paginii culturale
Un roman necunoscut al lui Petru Comarnescu by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/9649_a_10974]
-
cioplirea de iconostase, de uși împărătești și de uși propriu-zise nu este sculptură în sensul consacrat și profund al cuvîntului, pînă pe la mijlocul secolului XIX spațiul românesc nu a cunoscut sculptura ca exercițiu curent și ca practică însușită. Doar la cîteva decenii bune după ce slugerul Tudor își manifesta europenismul prin admirația mărturisită pentru drumurile austriece, după ce odraslele boierilor se întorc de la Paris cu lecția modernității bine însușită, cu legături ferme prin diverse loje și cu proiecte pe jumătate romantice, pe jumătate politice
Sculptura românească între Apus și Răsărit by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9690_a_11015]
-
fie contrazisă de antiutopie. Nu atât literatura scriitorului mai stârnește azi polemici, cât în primul rând omul din spatele scriitorului, cu ideile de ordin sociologic - umanitar profesate de acest fanatic al dreptății. Cariera lui literară antumă n-a durat decât un deceniu. Iar posteritatea literară imediată a fost repede estompată de furtunoase dezbateri și renegări pe marginea inaderenței lui la realitățile sovietice, percepută ca o trădare a convingerilor sale de stânga. Nu vom ignora faptul că în subtextul articolului lui Petre Pandrea
Complexele lui Panait Istrati by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/9678_a_11003]
-
Iulia Gorzo John Updike s-a născut în 1932, în Shillington, Pennsylvania. După studiile la Harvard, a lucrat vreme de doi ani, între 1955 și 1957, la prestigioasa revista The New Yorker. De aproape cinci decenii, de la debutul sau cu românul The Poorhouse Fair (1959), a marcat lumea literelor americane prin cărțile sale. Scriitor prolific, a publicat douăzeci și două de române și numeroase volume de povestiri, eseuri și versuri. Opera să în proza cuprinde "ciclul
John Updike Teroristul by Iulia Gorzo () [Corola-journal/Journalistic/9641_a_10966]
-
Daniel Cristea-Enache O carte ghinionistă, Istoria tragică & grotescă a întunecatului deceniu literar nouă, prin avatarurile pre-editării ei, ca și prin destinul cu adevărat tragic al autorului, mort într-un accident de mașină la patruzeci și cinci de ani, în plină maturitate și "vână" creatoare. Istoria lui Radu G. Țeposu ar fi
După douăzeci de ani by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9679_a_11004]
-
Explozia socio-politică din 1989 a fost dublată - chiar dacă nu și reflectată - de creația insurgentă, iconoclastă a "nouăzeciștilor", care au întors spatele textualismului spre a privi realitatea în față. Livrescul, ludicul, intertextualitatea, parafraza culturală, pastișa, parodia, autoreferențialitatea semi-ironică sunt, în ultimul deceniu, tot mai rar folosite și practicate. Poeții tineri aleg modele lirice ale revoltei sociale și convulsiei expresioniste, iar prozatorii, variantele multiple ale unui neorealism cu puternice implicații existențiale. Singurul domeniu în care postmodernismul a avut efecte pe termen lung, de
După douăzeci de ani by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9679_a_11004]
-
p. 319). Radu G. }eposu își începe capitolele cu acei autori care, în opinia sa, creditează teoretic și artistic o anumită categorie, ilustrând-o perfect. În pole-position sau foarte aproape stau deci "optzeciștii" pe care criticul a mizat cu două decenii în urmă. Văzând acum lista (Mircea Cărtărescu, Nichita Danilov, Aurel Pantea, Ion Mureșan, Petru Romoșan, Romulus Bucur, Mircea Nedelciu și Gheorghe Crăciun, Bedros Horasangian, Cristian Teodorescu, Petru Cimpoeșu și Ioan Lăcustă, Ștefan Agopian și Ioan Groșan, Alexandru Vlad și Stelian
După douăzeci de ani by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9679_a_11004]
-
niște viitoare statui încremenite, distonând cu istoria vie a literaturii. I-a citit și analizat fără o grilă care, punând semnul plus în dreptul postmodernismului, să le șteargă acestora notele individuale: singurele, în fond, care contează. Istoria tragică & grotescă a întunecatului deceniu literar nouă e mai degrabă o senină, surâzătoare panoramă.
După douăzeci de ani by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9679_a_11004]