7,054 matches
-
palidă și razele soarelui mai sfioase și că devenirea își cere scuze, schilodindu-și ritmul, - aceluia îi lipsește baza cosmică a singurătății. Ruptura de ființă te face bolnav de tine însuți, încît este destul să pronunți cuvinte ca: uitare, nefericire, despărțire, pentru a te dizolva într-un fior mortal. Și atunci, ca să trăiești, riști imposibilul: accepți viața. A rămâne singur cu întreaga iubire, cu povara infinitului erotic - iată sensul spiritual al nefericirii în dragoste, încît sinuciderile nu sânt probe ale lașității
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
incurabilă. Creațiile spiritului sânt un indicator al insuportabilului vieții. Tot așa și eroismul. Melancolia-i starea de vis a egoismului. De n-ar exista o voluptate secretă în nefericire, am duce femeile să nască la abator. Spune unui suflet delicat: despărțire, și ai trezit poetul din el. Același cuvânt unui om de rând nu-i inspiră nimic. Și nu numai despărțire, ci orice. Diferența între oameni se măsoară după rezonanța afectivă a cuvintelor. Unii se îmbolnăvesc de o sfârșeală extatică ascultând
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
De n-ar exista o voluptate secretă în nefericire, am duce femeile să nască la abator. Spune unui suflet delicat: despărțire, și ai trezit poetul din el. Același cuvânt unui om de rând nu-i inspiră nimic. Și nu numai despărțire, ci orice. Diferența între oameni se măsoară după rezonanța afectivă a cuvintelor. Unii se îmbolnăvesc de o sfârșeală extatică ascultând o expresie banală, alții rămân reci la o probă de zădărnicie. Pentru aceia, nu este cuvânt în dicționar care să
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
sting, centrifugal mie. Omul este drumul cel mai scurt între viață și moarte. Moartea este sublimul la îndemîna fiecăruia. Cele mai crâncene dureri și halucinațiile de groază cele mai crude nu mi-au lăsat un dezgust comparabil celui ce urmează despărțirii de un grup de oameni pe care îi urăști sau pe care îi iubești. Ai fost sau n-ai fost strălucitor, admirat sau disprețuit, când te desparți de ei, orice sinucidere e prea dulce. Fiece cuvânt ce l-ai spus
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
agonia spre întinderi învinse și spre leacurile morții. În ultima etapă a spaimei, îți vine să-ți ceri scuze de la trecători, de la arbori, de la case, de la ape și de la tot ce a murit și n-a murit. Cea din urmă despărțire, cel din urmă sărut dat acestui univers, mai mort decât un mort iubit. Mă va scuza cineva c-am fost? De-aș avea genunchi ca Alpii, să-mi cer iertare oamenilor și depărtărilor! Cine n-a avut sentimentul că pentru
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
Părea c-o întreabă cugetând... părea că ea-i răspunde în cugetări deșirate... un dialog și cu toate astea, dacă voia să cuprindă realitatea lui, nu era decât un dialog al cugetărilor lui proprii, el cu sine însuși. Ciudat! Această despărțire a individualității lui se făcu izvorul unei cugetări ciudate. El fixă aspru și lung umbra sa... ea, supărată de această căutătură, prinse încet, încet conture pe părete și deveni clară, ca un vechi portret zugrăvit în oloi. El clipi cu
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
toate tainele științei lui, stă deschisă înaintea ta. Veacuri au stat s-o deslege și n-au putut pe deplin, numai eu pot s-o desleg, pentru că vorbeam din părete cu Zoroastru cum vorbesc astăzi cu tine. Dan văzu clar despărțirea ființei lui într-o parte eternă și una trecătoare. Cartea lui Zoroastru era proprietatea lui dreaptă. El întoarse șepte foi și umbra prinse conturele unui bas-relief, mai întoarse încă șepte și umbra se desprinse încet, ca dintr-un cadru, sări
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
pentru ea, căci ea mă înțelege și-mi răspunde tot în gândiri lungi si deșirate la ceea ce-o întrebasem, fără ca să mă mulțumească acele răspunsuri, căci nu vorbesc în gând decât eu cu mine. Eu cu mine. Ciudat! Această despărțire a individualității mele se făcu izvorul unei cugetări ciudate, care mă făcea să fixez aspru și lung umbra mea, astfel încît ea, jenată de - atâta căutătură, prindea încet, încet conture pe părete până ce deveni clară ca un portret zugrăvit în
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
unui complicat capitol de istorie, asumarea sa reprezintă, În fapt, un epilog al perioadeiînseși. Și, ca și În cazul altor perioade dificile din istorie, fie că autorii sunt conștienți sau nu, preocuparea pentru cercetarea istoriei comunismului este o formă de despărțire definitivă. Coordonate sociale și demografice ale populației evreiești din România după Holocausttc "Coordonate sociale și demografice ale populației evreiești din România după Holocaust" Perioada dictaturii fasciste a lui Ion xe "Antonescu"Antonescu a lăsat urme grave asupra stării generale a
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
În special pe xe "Gheorghiu Dej"Gheorghiu-Dej, a fost amploarea fenomenului de emigrare. Liderul comunist, În dorința de micșorare a numărului de evrei din România, nu a avut În vedere fața cealaltă „a monedei”, și anume acea forță a dorinței de despărțire a populației evreiești. Și de aici virulența unor reacții antievreiești ale lui sau ale altor fruntași comuniști. Se poate spune că xe "Gheorghiu Dej"Gheorghiu-Dej și colaboratorii lui apropiați au fost victime ale propriilor clișee ideologice marxist-leniniste. Dej a susținut, În
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
230.000 de evrei din România au făcut aliya până În 19682. Ieșirea lor din realitatea românească este un fenomen istoric cu multiple fațete, cu consecințe importante atât pentru societatea românească, cât și pentru cea evreo-română. Pentru cea din urmă, această despărțire semnifică Încheierea capitolului de istorie diasporică și trecerea la o istorie normală, În granițele propriului stat național. Dar semnifică În același timp răspunsul unei minorități naționale, În cvasi-integralitatea sa, la comunizarea României. Problema emigrației În relațiile de stat România-Israeltc "Problema
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
gălăgioase pe care o făcea, rolul său era receptat mult exagerat. Pentru evreul de pe stradă, care era bombardat depropaganda asurzitoare anti-aliya, C.D.E. se profila ca principalul răspunzător de sistarea emigrărilor sau de ritmul lor scăzut. În acesta vedea el cauza despărțirilor dureroase de părinți, frați sau soție. Acest lucru era notoriu În epocă. Într-o campanie deîntruniri antisioniste organizată de Partid În februarie 1949, Teohari xe "Georgescu"Georgescu cere: „La prelucrări să nu fie lăsați numai cei de la C.D.E., care sunt
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
deziderat strict al evreilor („ei spun”, „ei vor”), și nu ca pe o necesitate a statului de drept român, care, reluând Constituția din 1923, ar fi trebuit să se despartă de toate legile cu caracter rasial. Un moment important În „despărțirea” evreilor de partidele istorice l-a avut cunoscuta cuvântare din februarie 1945 a generalului xe "Rădescu"Rădescu, În care vorbea de „cei fără neam și fără Dumnezeu, așa cum i-a botezat poporul, șcareț au pornit să aprindă focul În țară
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
totale ce acționa perfect, nu se poate vorbi de o „scăpare” sau de ambiția profesionistă pentru o ediție completă. Este clar un mesaj al Puterii, care Începea să preia din tradiția antisemită a culturii românești. Era Încă un semn al despărțirii acestei Puteri de populația evreiască În integralitatea sa. Tipul de antisemitism care va căpăta pondere În politica generală a Partidului Comunist, după 1965, În perioada xe "Ceaușescu"Ceaușescu, va fi cel de „aruncare a vălului” asupra populației evreiești, de ignorare
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
să devină o masă „fără nume”, trecută la categoria „alte naționalități conlocuitoare”; se va face abstracție de istoria și cultura evreiască. Se va ajunge, spre sfârșitul anilor 70, la „cenzurarea” Însuși cuvântului „evreu”. O tăcere grea, ce exprima voința de despărțire a Puterii de această populație- ce coincidea și cu dorința majorității populației evreiești Înseși -, a dus la succesul soluției „xe "Otopeni"Otopeni” - adică despărțirea efectivă. În această analiză am ținut să mă ocup de fenomenele de antisemitism Îndreptate Împotriva evreilor
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
spre sfârșitul anilor 70, la „cenzurarea” Însuși cuvântului „evreu”. O tăcere grea, ce exprima voința de despărțire a Puterii de această populație- ce coincidea și cu dorința majorității populației evreiești Înseși -, a dus la succesul soluției „xe "Otopeni"Otopeni” - adică despărțirea efectivă. În această analiză am ținut să mă ocup de fenomenele de antisemitism Îndreptate Împotriva evreilor ca evrei, și nu am luat În discuție o serie de acte politice care aveau o anume Încărcătură antisemită. Am considerat că aceste acte
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
1956, a supus comunismul stalinist. În România, anii ’60 sunt caracterizați de o puternică presiune de democratizare, cele mai spectaculoase forme fiind: lupta împotriva cultului personalității, eliberarea culturii de schemele rudimentare ale proletcultismului, creșterea libertății intelectuale, inițierea criticii marxismului dogmatic. Despărțirea ostentativă de Uniunea Sovietică a creat o nouă speranță: o democratizare din interior care nu mai este restricționată de controlul dogmatismului sovietic. Așa se explică de ce în mediile intelectuale din România s-a produs în anii ’60 probabil cel mai
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
fi principalul actor competent al transformărilor sociale, a evoluat către construirea unui partid care să o apere și reprezinte. Între tehnocrație și partidele istorice existau diferențe profunde nu atât în ceea ce privește viitorul, cât mai degrabă în modul în care trebuie operată despărțirea de trecut. În ceea ce privește strategia tranziției, diferențele nu erau de fond, ci mai degrabă de formă, priorități și programare a schimbărilor. Partidele istorice pretindeau a avea monopolul asupra competenței politice, în timp ce tehnocrația miza pe competența tehnică. Tehnocrații erau orientați spre modernizarea
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
care ar perturba uniformitatea colectivă. Ea transformă orice impuls în reflex. Pune astfel în lumină existența unei forțe interioare care, după un lung ocol, conduce la regresiunea individualului către social și îl obligă să meargă după ceilalți, să treacă peste despărțirea de ei. La limită, identificarea ne conduce spre un conformism desăvîrșit: fiecăruia îi este pe plac ceea ce place celorlalți, nimeni nu are nici gusturi și nici pasiuni proprii. Nimeni nu diferă cu nimic de modelul comun: bunul fiu, bunul bolnav
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
bunul soldat, bunul credincios. Indivizii seamănă între ei precum picăturile de apă, avem doar o mulțime de persoane purtînd același nume, avînd aceeași figură, îmbrăcați la fel. Dacă, așa cum am văzut, identificarea tinde să ne readucă la o stare anterioară despărțirii și expresiei individuale, putem presupune că ea ne readuce, de asemenea, la același partener al dorințelor noastre, pe care, în alte condiții, am avea tendința să-l schimbăm. Ea ne readuce lîngă el, întrucît acesta ne este deja familiar, deci
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
depresiune. Cînd se ajunge la saturație, se încearcă o ieșire, se schițează o răsturnare. Eul, care avea nostalgia unității, caută să se împace cu supraeul. Dacă cele două instanțe se întîlnesc, precum copilul care-și regăsește părinții după o lungă despărțire, trăiesc împreună o lună de miere în timpul căreia ființa jubilează. Supraeul nu mai hărțuiește eul, îl lasă să se iubească și să se identifice, fără mijlocitori, cu toate formele de eu din mulțime, să se contopească în ele. Este o
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
săptămână, la Paris. A remis și o bandă magnetică cu înregistrarea audierii în Comisie. C. Întâlnire cu președintele Louis Jung La 15 martie 1989, am avut o ultimă întrevedere, așa credeam, cu președintele Adunării Parlamentare, Louis Jung. Deși era o despărțire, președintele Louis Jung a depășit caracterul strict protocolar. A pus mai multe întrebări asupra situației din România, apreciind că presa are un rol negativ în prezentarea realităților din țară. Aceasta a jucat un rol și în decizia Parlamentului European privind
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
ea însăși caracterul de bun comun al bunurilor dobândite de soți în această perioadă 11. Această împrejurare separarea în fapt a soților va fi avută însă în vedere la determinarea cotei de contribuție a soților la dobândirea bunurilor în perioada despărțirii lor în fapt. Soluția dată acestei probleme de către literatura de specialitate, ca și de practica judecătorească, se întemeiază pe ideea potrivit căreia separarea în fapt a soților nu are drept consecință încetarea căsătoriei. În toată perioada separării în fapt a
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
pregnantă pe care o foloseam pentru a menține serviciile pe primul plan În mintea tuturor. După terminarea stagiului de perfecționare, am organizat o recepție de rămas-bun. După ce a deschis cadourile din partea noilor săi asociați, el a rostit câteva cuvinte de despărțire echipei noastre. Au fost niște fraze de neuitat. „Am aprins o lumânare de la flacăra ce arde atât de puternic aici”, a spus el. „O voi veghea cu grijă până ce o voi putea pune În siguranță, la locul ei din noua
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
o datorie. Înainte de a-l prezenta pe Dionisie Areopagitul cititorilor occidentali, înainte de-a traduce în limba sa maternă bijuteriile teologiei maximiene sau de a scrie, Andrew Louth a vrut să scrie pe adresa primului său „cămin” o „carte de despărțire”. Numai astfel se poate exprima dinamica unei așezări căutătoare, niciodată resemnată. Senin în asumarea bogatei zestre a modernității, „acasă” atât la izvoarele înțelepciunii patristice, cât și în fața lumii filozofilor europeni, profesorul Louth caută pretutindeni martori ai adevărului. „Încercând toate, ținând
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]