4,618 matches
-
domină același element euforic. Gonit din scaun, într-o poiană, măria-sa Vasilie-vodă bea o cupă de vin pe care i-o întinde nelipsitul paharnic. Iașul a fost pârjolit, dar ieșenii taie imperturbabili de Sfântul Ignat râmătorii. Mijlocul de a dezlega limba iscoadelor este vinul roș fiert într-o oală nouă, "adaos cu miere, cu scorțișoară și cuișoare". Un cerșetor povestește că i s-au dat de către cazaci să mănânce "pană de somn cu usturoi și mămăligă de hrișcă îngrășată cu
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
care se sacrifică pentru prieteni, intrând la închisoare, și peregrinează prin lume, jucând la ruletă și făcând asasinate, fete provinciale devenind vamp și întîlnind pe Greta Garbo, aventurieri cu stranii și obscure afinități, este a elibera conștiința creatoare, a o dezlega de tirania realității. CAROL ARDELEANU Romanele lui Dem. Theodorescu (În cetatea idealului, Sub flamura roșie, Robul) sunt niște cronici jurnalistice. Un roman interesant, cu toate platitudinile, este Diplomatul, Tăbăcarul și Actrița de Carol Ardeleanu. E vorba de un diplomat căzut
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
în ton popular ale lui Eminescu sunt tablourile de viață pastorală, pline de senzația învălmășirii animale și a plăcerilor aspre: S-au ivit pe rând în soare El se pleacă din cărare Jos, la capătul potecii, Și tot leagă și dezleagă, Turma albă de mioare, Cumpănește pe samare Noatinele și berbecii. O gospodărie-ntreagă: Sunet de tălăngi se-ngînă Subt poiana din Fruntarii, Zăbovește-n deal la stână Baciul Toma cu măgarii. Maldăr de tărhaturi grele Cu dăsagi, căldări și pături, Că
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
acasă. Elevii au lucrat la întrecere. Struguri prea mulți n-au adunat, dar rândurile planificate au fost culese de majoritatea elevilor până la amiază. S-au minunat profesorii care-i supravegheau. După plecarea elevilor și a profesorilor, fratele Dinu, brigadierul, a dezlegat misterul. Elevii care rămâneau în urmă cu culesul, lăsau doi trei butuci neculeși și astfel se țineau de cei care erau fruntași. Odată șmecheria descoperită, profesorii au schimbat metoda chiar a doua zi. Au dat coșărci la fiecare elev și
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
se pare anormal. Marta nu are curajul să înfrunte viața aceasta este o caracteristică a tuturor copiilor care n-au mers pe picioare proprii până la 20-25 de ani, și care fiind prea îngrijiți de părinți, n-au avut ocazia să dezlege probleme grele singuri și deci n-au avut ocazia să-și cunoască puterea, și să capete încredere în propriile lor puteri. N-am mai avut puterea să vorbesc cu cineva. Ce inimă și ce năzuințe mă aduseseră la Suceava și
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
la Volovăț, în casa parohială cu părintele paroh Rinaldo Vasiliu, impresionat de drama și de starea mea sufletească, -mi-a spus ca pe un secret doamna preoteasă că„părintele Vasiliu a mers la Mitropolie la Iași, și a propus, pentru a dezlega drama mea „să mi se dea o bursă și să fac doctoratul în teologie”. Propunera a fost întâmpinată de părintele Vicar mitropolitan Vladimir Pușcaru cu: Noi nu suntem pepinieră nici de profesori universitari nici de viitori episcopi. În timp ce eram preot
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
și am stat lângă el până a ajuna la fundul dulapului unde erau depozitate actele prin care parohiile cereau aprobare pentru construcții sau restaurări de biserici. A trebuit să mă reped asupra unui dosar și să-i cer să-l dezlege. Era tocmia dosarul parohiei noastre de care aveam nevoie. Am fost obraznic, aveam curaj pentru că eram după decembrie 1989. Respectivul salariat era chiar din Vama, cum zic eveeii, ”creștin, necre știn”, „vămean, ne vămean”. După decembrie 1989 am obținut aprobarea
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
Se acordă 10 puncte din oficiu. Timp de lucru: 1 oră I. Citește cu atenție textul următor: ̋Caietul se terminase, nu încăpea nicio îndoială. Mă uitam la coperțile uscate, ca niște aripi jumulite, fără puteri... și, în timp ce căutam să dezleg misterul, auzii chiar lângă mine un clinchet de bicicletă. Am tresărit. - Cine a intrat cu bicicleta în clasă? - Eu. Vorbea o foaie de caiet. Ciudat! O foaie cu pătrățele exact ca cele din caietul ce-l aveam în mână. - Mă
50 DE TESTE ?N VEDEREA ADMITERII ?N CLASA a V-a by S?ndica Bizim, Dorel Luchian, Larisa T?rzianu, Viorica Dobre ,Geanina Honceriu, Manuela Mih?escu ,Lumini?a Agache ,Marilena Roman ,L?cr?mioara Isai, Violeta Gale? () [Corola-publishinghouse/Science/83886_a_85211]
-
pedala și așa. Priviți, am încălecat pe-o roată și v-am spus povestea toată... ̋ (Mircea Sântimbreanu, Recreația mare ) Scrie răspunsuri pentru următoarele cerințe: A. Înțelegerea textului 1.Scrie câte un cuvânt cu înțeles asemănător (sinonim) pentru termenii: să dezleg, misterul, îndoială, plimbare. 2. Scrie două enunțuri în care să folosești alte sensuri ale verbului a (se) strânge, decât cel folosit în text. 3. Explică ce înțelege autorul prin ̋coperțile uscate, ca niște aripi jumulite, fără puteri... ̋. B.
50 DE TESTE ?N VEDEREA ADMITERII ?N CLASA a V-a by S?ndica Bizim, Dorel Luchian, Larisa T?rzianu, Viorica Dobre ,Geanina Honceriu, Manuela Mih?escu ,Lumini?a Agache ,Marilena Roman ,L?cr?mioara Isai, Violeta Gale? () [Corola-publishinghouse/Science/83886_a_85211]
-
pietricică. (...) Contrar zvonurilor melodramatice, Eminescu n-a suferit prea mult de pe urma așa-zisului atentat care îi pricinuise o simplă zgârietură și nici nu pare a fi avut stări de agitațiune așa cum scria, cu o vulgară declamațiune, Scipione Bădescu: „îndată ce-l dezleagă rupe tot cu o putere de fiară și strigă de produce un ecou îngrozitor.” în realitate, slăbit de marile preocupări intelectuale și de erizipelul de altfel vindecat ce i se iscase pe față din cauza mânjirii cu necurățenii a locului zgârieturii
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
liniște...” G. Călinescu citează o frază din textul următor: „De 7 nopți, de când stau lângă nenorocitul, numai astăzi a putut fi scos din cămașa de forță, având niște furii ce seamănă mai mult a turbat decât a alienat. Îndată ce-l dezleagă, rupe tot cu-o putere de fiară și strigă de produce un ecou îngrozitor în spital, unde se află 80 de alienați, afară de femei, dar nici unul în starea grozavă a lui. Capul îi este spart și umflat; nu pot însă
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
progresiști. Ne-am revăzut în anul 1946 la Bacău. Neam depănat fiecare tot zbuciumul parcurs de la despărțire, hărțuirile, tenebrele și toate mișeliile. Nu vreau să fac exces din povestirile vieții noastre. Unii dintre frați s-au îndepărtat și s au dezlegat de legământul de Frate de Cruce. Costinel Popvici a rămas același, calm și încrezător. S-a căsătorit apoi, construindu-și o familie model, în spiritul Proniei Divine, și nu s-a înstrăinat de lumea și linia legionară. În anul 1948
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
care a început lovirea cu ciomege și răngi, bucățică cu bucățică. Tortura a început la ora 19 și a durat până la ora 22, fără întrerupere. La acel moment, ora 22, CORNELIU NIȚĂ era mort. Măruntaiele erau zdrobite, când l-au dezlegat și l-au coborât pe dușumea nu mai semăna a om. Era o masă de carne, nu mai avea nici sânge deoarece se scursese în timpul schingiuirilor. Aleșii poporului și instituțiile de stat tac. Nu vor să-și recitească viața și
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
o buclă, trece celălalt capăt al sforii printre cătușele și corpul partenerului și apoi își prinde mâna liberă în cealaltă buclă. Acum ei sunt legați. Obiectivul jocului este să se despartă fără să-și scoată mâinile din cătușe, fără să dezlege sau să taie sfoara. Soluția jocului o puteți găsi la pagina 358. Contactul direct este foarte eficient pentru dispariția barierelor, iar exercițiul în sine, cu toate că reprezintă o problemă convergentă, necesită o bună percepție spațială, care stimulează activitatea emisferei cerebrale drepte
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
două secvențe. Prima se prezintă ca o descriere brută a stării de fapt, pe când cea de-a doua echivalează în plan retoric cu o „poantă”, iar în planul imaginarului cu o fantă în real care face posibilă ecloziunea sacrului: „Copilul dezleagă șiretul / Unui pantof. Curând îi vor îngheța / Degetele și frigul / Îl va duce în cutii de ciocolată / Acolo unde moartea îl învață / Să umble.// Și are să crească iarbă sub pantof / Iarbă pe luna de pe cerul / Care se va întrupa / Ningând
ŢARINA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290087_a_291416]
-
Poetul are percepția senzorială a stărilor fluide, pe care le poate converti în imagini concrete: „singurătatea cristalină” sau ca o „sumbră poezie”, „în haină de lumină albăstrie”. Când ajunge la ultima speranță, exprimată în Versete creștine, se roagă să fie dezlegat „din lanțul de dureri” al unei lumi fără sens, în care adevărul „e cuvânt înșelător, deșertăciune,/ Amăgire, îndoială și mister”, și să urce „în divinele tăceri”, loc al certitudinii și al veșniciei. Înalță imnuri de slavă divinității, utilizând însă o
ŢIMIRAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290173_a_291502]
-
rog. (îi oferă un scaun, aparte.) Să fiu cuminte. Ce bine căi Zoe dincolo! Cațavencu: Stimabile domn, d-tale îți place să joci pe față, primesc; mie-mi place să joc scurt, scurt. (gest de retezare.) Situația noastră o putem dezlega numaidecât. (Tipătescu îi oferă jețul, el îl respinge ușor.) Mulțumesc. Tipătescu: (același joc) Ia poftim, mă rog, ia poftim! Cațavencu: (același joc) Mulțumesc! Tipătescu: (privind țintă la Cațavencu și cu tonul mârâit) Poftim de!... Cațavencu: (care s-a retras puțin
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
compartiment. Acolo..., nu-mi mai amintesc exact, erau deja acolo, sau au venit ulterior..., dar erau două doamne care, văzându-mă Însângerat la mâini și ținut În condițiile ăstea au protestat: „Se poate domnule...!”. S-au rușinat și m-au dezlegat. Am ajuns la Gara de Nord, am schimbat trenul, am ajuns la Brăila și m-a dus la Securitate. Când ați ajuns acolo? Vă mai amintiți data? Cred că era ultima zi din luna iulie, pentru că din ziua aia a contat detenția
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Nicolae Berbec. Berbec m-a purtat pe la Oradea, pe la Aiud, peste tot. Am constatat zilele trecute că a murit la 26 noiembrie 2006. Știu și unde Îi e mormântul... M-au Înjurat În tot felul... Și Ruxandra ăsta a comandat: „Dezleagă-l de la mâini. Să știi că, dacă nu te faci băiat de treabă, aicea termini cu viața”... Și m-a lăsat legat la picioare și-au plecat. Ei erau cu mașina... Și-am rămas singur... Nu era țipenie de om
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
știi că, dacă nu te faci băiat de treabă, aicea termini cu viața”... Și m-a lăsat legat la picioare și-au plecat. Ei erau cu mașina... Și-am rămas singur... Nu era țipenie de om pe acolo... M-am dezlegat la picioare și am plecat În oraș. Se făcuse târziu În noapte... Eu deja mă vedeam În canalul colector... Știți cine erau ceilalți care erau cu ei? Colonelul Ruxandra și nu mai știu cum, era șeful anchetatorilor cu problema legionară
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
și Îi căram pe distanțe lungi pe malul grindului, să vină cu vase, cu șlepuri și să-i Încarce. Ei, atunci au descoperit că erau glugi cu snopi măsluiți și nouă ne-au creat niște greutăți, că trebuia să-i dezlegăm și să-i legăm din nou... Era deja luna martie, o primăvară care Începea să se arate așa, câte puțin, zgârcită, dar se arăta. Era mai bine decât la recoltat stuf, pentru că scăpai de cioate, de smârcuri, de apă... Luam
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
cu fața la perete și ne făceam niște rugăciuni mari, demonstram la ăștia cât suntem de credincioși. Și Îi prosteam pe ăia, domnule, că „uite ce băieți buni sunt ăștia, cum se roagă, cât sunt de credincioși”. Ca să-i derutezi, să le dezlegi limba... și Începeau singuri să vorbească. Erau oameni mai simpli față de studenți, mari intelectuali..., În ghilimele... Îmi pare rău... și mi-e silă de mine când mă gândesc că m-am pretat la așa ceva. Ca și alții, de frică, să
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
și repaos. Misiunea Austriei nu este, dar, d-a menține pe principele Carol pe zdruncinatul său tron. Noi, urmărind în Orient o politică curat de interese, nu putem prinde gust pentru noul minister al sabiei din București.“34 Acest articol dezlega multe mistere, însă opinia publică din țară nu-i dădu o prea mare importanță. Mai întâi se vedea lămurit că ministerul Lascăr Catargiu căzuse sub influența Austriei care nu mai avea încredere într-un guvern care se dăduse în brațele
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
a plecat acasă profund dezamăgită. Iată continuarea întîmplării. Subit, nevasta lui Ioan Cimpoeș, Zamfira, femeie viguroasă, robace, cade bolnavă. În lipsa unui medic comunal, și presupunînd că la mijloc e o vrajă, bunicul apelează întîi tot la Floaca, ca s-o dezlege. N-a vrut, l-a refuzat, îndrumîndu-l să meargă la Vasile Băbăscu din Racova, considerat ca foarte dibaci în astfel de treburi. Acesta i-a spus însă că vraja-i prea puternică și că-i prea tîrziu să mai poată
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
din Verești, la care s-a dus - culmea! - împreună cu Vasile al lui Andrei. «Ai să te însori curînd», i-a zis aceea. «Cu cine, o să afli chiar azi, la întoarcere, dacă vei trece pe jos prin vadul Sucevei și vei dezlega, ținînd mîinile la spate, cele nouă noduri ale sforicelei pe care ți-am pregătit-o: va fi prima fată sau femeie ce-ți va ieși în față pe drum». Inutil să mai adaug - a reluat L., după o scurtă pauză
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]