11,536 matches
-
în acest capitol. Cifrele, singure, nu oferă o imagine a modului în care acesta lucrează în practică sau dacă reformele au oferit o soluție câtorva dintre problemele majore ale guvernării cu care se confruntă statul francez, ca oricare alt stat dezvoltat. Spre această problematică ne îndreptăm atenția acum. Contradicțiile administrației teritoriale franceze Franța, ca și alte state democratice dezvoltate, s-a tot luptat în ultimii 25 de ani să echilibreze un număr de presiuni conflictuale din sistemul său politico-administrativ. Necesitatea de
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
dacă reformele au oferit o soluție câtorva dintre problemele majore ale guvernării cu care se confruntă statul francez, ca oricare alt stat dezvoltat. Spre această problematică ne îndreptăm atenția acum. Contradicțiile administrației teritoriale franceze Franța, ca și alte state democratice dezvoltate, s-a tot luptat în ultimii 25 de ani să echilibreze un număr de presiuni conflictuale din sistemul său politico-administrativ. Necesitatea de a menține unitatea și solidaritatea statului trebuie afirmată în fața tendințelor centrifuge și de fragmentare ale descentralizării. Sistemul tradițional
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
nu sunt întotdeauna ușor de împăcat și s-ar putea spune că acest fapt este o provocare cu care se confruntă toate statele dezvoltate de azi. Chiar și țările scandinave, Germania și Olanda cu propriile sisteme de bunăstare socială foarte dezvoltate și cu sisteme de egalizare se luptă cu necesitatea recunoașterii diversității existente pe teritoriul acestora.29 Este adevărat că egalizarea (sau ceea ce francezii numesc péréquation) este mai simplă sub modelul vechiului stat al bunăstării sociale standardizat și centralizat. Dar, din cauza
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
lungul ultimilor 20 de ani au modificat profund natura statului francez și legăturile acestuia cu celelalte niveluri de guvernare. 2. Aceste transformări produse în Franța reflectă schimbările majore din guvernarea teritorială menționate în capitolul introductiv al acestei cărți, toate țările dezvoltate confruntându-se cu schimbări similare. 3. Franța a răspuns acestor schimbări într-un mod specific francez, datorită propriilor tradiții statale ale acesteia și al rolului elitelor administrative formate de instituții precum École Nationale d'Administration și Polytechnique. Transformarea statului francez
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
diferențele sau relațiile în eșantion (astfel ca asociația dintre ocupație și religie) poate fi așteptate să existe, altfel decât prin șansă, în populația din care eșantionul a fost extras. Comparate cu metodele de analiză cantitative, metodele calitative sunt mai puțin dezvoltate. Literatura din ultimul timp este într-o creștere rapidă așa că acestea au devenit mult mai cunoscute. (vezi de exemplu, Glaser și Strauss, 1967; Miles și Huberman, 1994; Dey, 1993; Silverman, 1993; Bryman și Burgess, 1994; Coffey și Atkinson, 1996; Strauss
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
de alte ocupații sau roluri. Astfel, structura socială devine, în parte, un sistem al rolurilor care divide munca în sarcini specializate, toate fiind interdependente. Un factor care are o influență majoră asupra diviziunii muncii este nivelul dezvoltării societății. În societățile dezvoltate economic, diviziunea muncii devine mai complexă. Astfel, societățile industriale moderne au de departe o diviziune a muncii mult mai complexă decât societățile preindustriale. Oricum, chiar la un nivel dat al dezvoltării economice, nu există nici o formulă pentru diviziunea muncii. Modul
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
dobândit înlocuiește în bună măsură pe cel atribuit și, în consecință, astfel de statusuri ca rasa sau originea familiei încep să scadă în importanță. Dar toate acestea nu înseamnă că industrializarea este capătul drumului. Astăzi câteva din țările cel mai dezvoltate sunt considerate ca societăți postindustriale. În capitolul 12 vom discuta mai mult despre posibilitățile fascinante ale acestui nou pattern al subzistenței care aduce o structură socială și mai complexă. 4.6.2. Societățile preindustriale versus societățile industriale Cea mai dramatică
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
preoți o inoculează tinerei generații este că societatea în care trăiesc este minunată și că ei trebuie să fie recunoscători că s-au născut într-o țară deosebită. Semnificativ este că un asemenea mesaj nu îl găsim numai în țările dezvoltate și stabile ci aproape în orice societate. Teoreticienii conflictului argumentează că efectul lui este să facă oamenii să se preocupe doar de ce este bun pentru societatea lor și să ignore ce este rău. Aceasta, desigur, inhibă schimbarea socială și lucrează
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
cea mai bună formă administrativă pentru urmărirea rațională si eficientă a obiectivelor organizaționale. Pentru Weber cauza fundamentală a extinderii organizării de tip birocratic rezidă în superioritatea sa tehnologică în raport cu orice altă formă de organizare... Între un mecanism birocratic pe deplin dezvoltat si celelalte forme de organizare există un raport similar cu acela dintre mașinism și moduri de producție manuale. Precizia, rapiditatea, claritatea, cunoașterea problemelor... subordonarea strictă, reducerea costurilor materiale si umane toate aceste cerințe sunt aduse la un nivel într-o
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
crimele de stradă, pe când oamenii cu status socioeconomic mai înalt tind să comită crimele care intră în categoria celor de tip guler alb, acestea din urmă fiind definite ca încălcări ale legii de către unele persoane în timpul activității lor profesionale. Societățile dezvoltate se concentrează pe problemele legate de crimele de stradă, dar costurile crimei de tip guler alb în aceste țări sunt enorme. Cum putem observa cu ușurință, acest fenomen este valabil acum și pentru țările care se află în perioada de
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
variabile cheie, venitul și averea, care sunt în legătură, dar nu reprezintă același lucru. Venitul se referă la suma de bani pe care o persoană ori familie o primește într-o perioadă definită, de obicei un an calendaristic în țările dezvoltate. Averea se referă la valoarea totală a lucrurilor pe care o persoană ori familie le posedă, minus orice debit. Averea este similară în înțeles cu "valoarea netă". Astfel, aceasta se referă nu la ce primești într-o anumită perioadă de
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
și recompensa. 8.5.2. Viziunea conflictualistă Deși teoreticienii conflictului în general cunosc că inegalitatea se produce în aproape toate societățile, ei nu consideră că aceasta există deoarece corespunde nevoii sociale de productivitate. Aceștia remarcă, spre exemplu, că multe societăți dezvoltate economic și productive au în general mai puține inegalități decât altele. În general, teoreticienii conflictului văd inegalitatea socioeconomică existând din cauză că bogăția și puterea sunt deținute în orice societate, în mod obișnuit, de un grup mic de oameni și, beneficiind de
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
inegalitățile în educație afectează oamenii de-a lungul întregii lor vieți, deoarece tendința este că cei cu o educație mai bună au o parte mai mare din posturile ocupaționale atractive și, evident, câștigurile acestora sunt mai ridicate. În țările capitaliste dezvoltate, deși această legătură între statusul socioeconomic și realizarea ocupațională se menține, investigațiile recente au arătat o scădere a ponderii acesteia deoarece au crescut posibilitățile de acces la educația superioară pentru oamenii aflați la toate nivelurile scalei statusului socioeconomic. S-a
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
de sus a ierarhiei pe care oamenii o realizează. Ce se spune despre aceia care sunt în partea de jos a acestei ierarhii? Plasarea în zona celor mai puțin avuți în stratificarea socială pare să implice, cel puțin în societățile dezvoltate, judecata colectivă că persoana este mai puțin valoroasă. Mai mult, oamenii care trăiesc în zone rezidențiale deosebite și ocupă locuri de muncă pe care ceilalți le consideră importante sunt, în general, tratați cu respect. Cu alte cuvinte, plasarea în sistemul
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
întrebarea: Care sunt forțele care dau tendințele migrației? Probabil că cea mai importantă cauză a migrației o reprezintă starea economică. Studiile făcute au pus în evidență relațiile dintre venit, condițiile economice și rata migrației. S-a descoperit că în țările dezvoltate migrația a crescut în perioadele de prosperitate și a descrescut în perioadele de declin economic. De asemenea, oamenii tind să se mute din regiunile cu niveluri ale venitului scăzute în cele cu niveluri mai ridicate. Ce fel de persoană are
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
872 14,2 1.617 19,7 2.591 25,4 Asia (fără Japonia) 2872 56 3416 55,8 4403 53,7 4919 48,3 America Latină 429 8,4 546 8,9 779 9,5 1.238 12,2 Regiuni dezvoltate 1198 23,4 1248 21 1407 17,1 1437 14,1 America de Nord 272 5,3 297 4,9 345 4,2 382 3,8 Sursa: Th. W. Merrick: World Population in Transition, Population Bulletin 41, 1986 Trebuie să subliniem că
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
și deceselor sunt amândouă scăzute și deoarece ele sunt iarăși în echilibru, populația crește încet ori deloc. Cum tranziția demografică explică explozia populației lumii? Pentru a răspunde la această întrebare trebuie să luăm în considerare în mod separat societățile industrializate, dezvoltate și cele preindustriale, în curs de dezvoltare. Multe societăți care sunt astăzi industrializate au trecut prin întregul proces al tranziției demografice. Ele au început acest lucru cu 250 la 300 de ani în urmă, fapt care explică de ce populația lumii
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
așa cum se poate observa din tabelul 11.3. Tabelul 11.3 RITMUL MEDIU ANUAL DE CREȘTERE A POPULAȚIEI Perioade 1950-55 1955-60 1960-65 1965-70 1970-75 1975-80 Total mondial 1,84 1,86 1,96 2,06 2,03 1,77 Țări Dezvoltate 1,28 1,27 1,19 0,87 0,89 0,74 Țări în curs de dezvoltare 2,11 2,14 2,30 2,55 2,46 2,14 Sursă: Tapinos, G.: El(ments de d(mographie, Paris, P.F.F., 1985
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
altele nu au făcut-o, iar acest lucru este o sursă majoră a conflictului în lumea de astăzi. Categorii și termeni ai dezvoltării. Sociologii în mod frecvent plasează țări diferite în categorii care reflectă grade diferite de dezvoltare economică. Țările dezvoltate sunt acelea care au instituții politice moderne, economii industrializate, standarde de viață înalte, rate ridicate de alfabetizare și asistență medicală bună. Exemple sunt Statele Unite, Japonia, Franța, Germania, țările Scandinave etc. Țărilor mai puțin dezvoltate ori, așa cum sunt numite frecvent, țări
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
grade diferite de dezvoltare economică. Țările dezvoltate sunt acelea care au instituții politice moderne, economii industrializate, standarde de viață înalte, rate ridicate de alfabetizare și asistență medicală bună. Exemple sunt Statele Unite, Japonia, Franța, Germania, țările Scandinave etc. Țărilor mai puțin dezvoltate ori, așa cum sunt numite frecvent, țări în curs de dezvoltare, le lipsesc unele sau toate aceste lucruri și au un standard de viață scăzut. Multe țări din Africa, Asia și America de Sud intră în această categorie. Alți sociologi clasifică țările bazându
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
două categorii care, în general, sunt corespondente celor două perspective macrosociologice: funcționalistă și conflictualistă. Teoriile funcționaliste tind să vadă dezvoltarea ca inevitabilă și pozitivă; teoriile conflictualiste o văd ca o cauză a inegalității și suferinței. Teoreticienii funcționaliști arată că societățile dezvoltate sprijină mai mult oamenii pentru a avea un standard de viață mai ridicat și se preocupă ca să fie mai puține inegalități decât în societățile tradiționale. Aceste societăți de asemenea au rata nașterilor și rata deceselor mai scăzută, rata alfabetizării mai
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
asemenea au rata nașterilor și rata deceselor mai scăzută, rata alfabetizării mai înaltă și un mult mai ridicat grad de urbanizare care dă posibilitate mai multor oameni să se bucure de roadele tehnologiei moderne. Teoriile conflictualiste subliniază conflictul dintre țările dezvoltate și toate celelalte țări. Ele recunosc superioritatea adaptativă a societăților dezvoltate, dar văd aceasta ca o consecință a lipsei de dezvoltare a altora. Aceste teorii explică diferențele ratelor dezvoltării în termenii competiției dintre țările dezvoltate și țările mai puțin dezvoltate
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
mai înaltă și un mult mai ridicat grad de urbanizare care dă posibilitate mai multor oameni să se bucure de roadele tehnologiei moderne. Teoriile conflictualiste subliniază conflictul dintre țările dezvoltate și toate celelalte țări. Ele recunosc superioritatea adaptativă a societăților dezvoltate, dar văd aceasta ca o consecință a lipsei de dezvoltare a altora. Aceste teorii explică diferențele ratelor dezvoltării în termenii competiției dintre țările dezvoltate și țările mai puțin dezvoltate asupra resurselor de materii prime, comerțului internațional și schimbării modului de
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
conflictualiste subliniază conflictul dintre țările dezvoltate și toate celelalte țări. Ele recunosc superioritatea adaptativă a societăților dezvoltate, dar văd aceasta ca o consecință a lipsei de dezvoltare a altora. Aceste teorii explică diferențele ratelor dezvoltării în termenii competiției dintre țările dezvoltate și țările mai puțin dezvoltate asupra resurselor de materii prime, comerțului internațional și schimbării modului de folosire a forței de muncă și a capitalului. În general, cauzele modernizării și dezvoltării rămân teme de cercetare importante. Abordarea teoriilor moderne elaborate de
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
a problemelor pe plan local sau privat. De pildă, nemulțumirea cetățenilor din unele țări față de protecția pe care o asigură poliția i-a determinat pe aceștia să înființeze grupuri de vigilență în comunitățile în care trăiesc. În unele țări capitaliste dezvoltate, înființarea unor școli private repre-zintă un răspuns la nemulțumirea părinților față de calitatea învățământului de stat. Astfel de soluții pot fi temporare sau permanente, depinzând de interacțiunea continuă între cursul nemulțumirilor oamenilor și răspunsurile oficiale la acestea. Soluții alternative de acest
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]