4,906 matches
-
posibilitatea de a vizita casa poetului, Muzeul "Mărțișor". La remarca ministrului elvețian că nu ar dori să deranjeze și la insistența doamnei ministru că i-ar face plăcere să vadă "Mărțișorul", mi-am permis să intervin și să le comunic distinșilor oaspeți că o cunoșteam personal pe Mitzura Arghezi, relatându-le organizarea la Moscova a marcării centenarului Tudor Arghezi și angajându-mă să organizez în chiar ziua următoare vizita la "Mărțișor". Oferta mea a fost primită cu plăcere de oaspeți, care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
mai bine de 30 de ani în urmă, unul dintre unchii săi, ofițer în garda regală, emigrase și de care familia lui nu mai știa nimic. În martie 1990, aveam să-l întâlnesc pe acest domn de peste 70 de ani, distins, cu părul tot alb, care avea distincția militarului din cea mai aleasă misiune. La aeroport, de astă dată totul a mers ca pe roate. În avion, am fost așezat nu la locul meu, ci în primul rând, unde erau așezați
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
pitorescul ei, fiind o zonă de agrement vânătoresc pentru corpul diplomatic și marii proprietari ai locului. Numele de „Socola” îi vine de la șoimul (socol-ul) folosit la vânătoare. Emblema spitalului este formata de „socol” (soim)). S-a bucurat meritat de aprecierea distinșilor profesori: Petre Brânzei, Leon Baliff, Zoe Caraman, Gheorghe Pendefunda, Tadeusz Pyrojinski, ș.a., cât și a șefilor de clinici: dr. Beno Polinger, dr. Nicolae Părușev (Păruș), dr. Grigore Balanovski, dr. Băltaru, ș.a., care îi cautau colaborarea, datorită înaltei sale competențe profesionale
MONOGRAFIA ABSOLVENȚILOR LICEELOR DIN BOLGRAD STABILIȚI ÎN ROMÂNIA by NENOV M. FEODOR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1830_a_92278]
-
excepție, mulți aparținând comunității bulgare. Se înscrie, pe bază de concurs, la Institutul de Medicină și Farmacie din Iași, Facultatea de Farmacie, pe care o absolvă strălucit în anul 1947. Paralel, lucrează la cea mai bună farmacie particulară ieșeană, a distinsului farmacist dr. D. Beceanu, unde deprinde secretele meseriei, dar și menirea reală a farmacistului în slujba sănătății omului, care îi va fi călăuza în activitatea profesională. Se încadrează după absolvire la farmacia dr. D. Beceanu, unde funcționează în anii 1947-1949
MONOGRAFIA ABSOLVENȚILOR LICEELOR DIN BOLGRAD STABILIȚI ÎN ROMÂNIA by NENOV M. FEODOR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1830_a_92278]
-
a orientat activitatea de medic de clinică și cercetător, în principal, spre influența alcoolului asupra condiției socio- umane. Ani de-a rândul a făcut parte din Comisia de expertiză a capacității de muncă în domeniul psihiatriei. A fost și un distins cadru didactic în domeniul medicinii. S-a născut într-o familie de funcționari modești din comuna Ciadîr-Lunga, județul Tighina (Basarabia), la 17 aprilie 1920. Ulterior, părinții săi s-au stabilit definitiv în orașul Bolgrad. Studiile primare (1927-1931) și liceale (1932-1940
MONOGRAFIA ABSOLVENȚILOR LICEELOR DIN BOLGRAD STABILIȚI ÎN ROMÂNIA by NENOV M. FEODOR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1830_a_92278]
-
din epocă. Activitatea sa chirurgicală a cuprins un număr impresionant de operații, în medii 400 pe an. A decedat în noiembrie 2005 în orașul București cu senzația că și-a făcut pe deplin datoria de neurochirurg. PÂNTEA CONSTANTIN - 1900-1991 AGRONOM Distins cadru didactic și om de știință, prof. Dr. Doc. Constantin Pântea, membru de onoare al Academiei de științe Agricole și Silvice, a contribuit la întemeierea și consolidarea învățământului superior agronomic la Iași. S-a născut la 26 august 1900, în comuna
MONOGRAFIA ABSOLVENȚILOR LICEELOR DIN BOLGRAD STABILIȚI ÎN ROMÂNIA by NENOV M. FEODOR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1830_a_92278]
-
timp s-au stabilit părinții săi cu serviciul. Bacalaureatul l-a sustinut tot în anul 1940 la Bolgrad, în mod strălucit. Încă din liceu s-a remarcat ca un elev cu înclinații mari spre știință, în special spre fizică, datorită distinsului său dascăl, profesorul Simeon Caragheozov, care prin modul cum preda, conducea lucrările de laborator și asculta, a insuflat elevilor săi dragoste pentru fizică și chimie. De aici, orientarea sa, în învățământul superior, spre fizică-chimie. În facultate intră numai pe baza
MONOGRAFIA ABSOLVENȚILOR LICEELOR DIN BOLGRAD STABILIȚI ÎN ROMÂNIA by NENOV M. FEODOR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1830_a_92278]
-
director Capitanovici, din acreditivul deschis d-sale la Creditul Lyonez din Moscova. Alăturăm aici un memoriu despre care am vorbit mai sus și un exemplar după protocolul final cu toate anexele lui în original. Primiți, vă rugăm, domnule guvernator, asigurarea distinsei noastre considerațiuni. T. Capitanovici M. Demetrescu A. Saligny 15 1917, februarie 18/martie 3, Moscova. Scrisoarea lui T. Capitanovici către I. G. Bibicescu, viceguvernator al Băncii Naționale a României Iubite domnule Bibicescu, V-am scris și trimis prin Legația din Petrograd tot ce
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
inspectat Tezaurul Băncii Naționale, unde am găsit în ființă cele 1.738 casete cu diferite monezi aur, precum și 2 lăzi P.R. În total 1.740 casete, care formează întreg Tezaurul Băncii Naționale depozitat. Primiți, vă rog, domnule director, încredințarea prea distinsei mele considerațiuni. Cenzor, M. Z. Demetrescu 18 1917, iulie 22/august 6, Iași. Adresa nr. 11.960 a Ministerului de Finanțe, către guvernatorul Băncii Naționale a României Domnule Guvernator, Am onoare a vă înainta în copie jurnalul Consilului de Miniștri din 18 iulie
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
Bancă s-a obligat a-mi pune la dispoziție la Stockholm, dar a nu transmite ordinul de plată decât când veți primi telegrama mea din Stockholm că am încasat suma de 10.000 coroane. Primiți, vă rog, domnule guvernator, asigurarea distinsei mele considerațiuni. T. Capitanovici Directorul Băncii Naționale a României 44 1917, decembrie 2/15, Iași. Telegrama nr. 25.724 trimisă de ministrul de Finanțe, N. Titulescu, consulului onorific al României la Moscova, Guérin Ministerul de Finanțe Nr. 25.724 - 2 decembrie 1917 Consulul
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
aceste enigme sunt deja binecunoscute... L-aș întreba pe Luca Pițu, care le cam știe pe toate, ce-a mai auzit, ce se mai spune? Care-i șușaneaua cu dosarul prietenului lui, Dan Petrescu? Ar putea să o întrebe pe distinsa doamnă Tereza, poate știe dumneaei.... Sau pe primul ei soț, care a fost, după cum se știe, maior sau colonel de securitate în regimul ceaușist. Cine a subtilizat filele, în ce scop. În fine, s-o lăsăm baltă. Nu vom ajunge
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
iau și beau otravă,/ zilnic beau otrava lor,/ mă omoară, știu, dar cu zăbavă,/ doamnelor și domnilor!". Cine vă mai omoară, domnule Cezar Ivănescu? Cine mai sunt astăzi "asasinii" dumneavoastră? Dacă ar fi să-i nominalizez, lista ar începe cu distinsul domn Al. Paleologu, cel care i-a disuadat pe junii ieșeni revoltați să încerce să vină la București când, în 5 ianuarie 1990 am declarat greva foamei, ar continua cu Mircea Dinescu, primul individ din viața mea care m-a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
Ceaușescu, pân' la Păunescu... După Revoluție, ei nu au mai însemnat nimic, adevărata primejdie venea dinspre noii impostori, de la securistul Mircea Dinescu (pe care îl pupați cu toții, unde?, asta nu mai pot să știu!), până la răposatul securist Mircea Zaciu..., de la distinsa doamnă turnătoare Georgeta Dimisianu, la distinsul domn turnător Șt. Aug. Doinaș... Restul, sunt legiune... Eu, personal, pe vremuri, m-am certat cu tovarășa Suzana Gîdea și cu tovarășul Mihai Dulea chiar în birourile lor... Din 1989, până în 2000, nici măcar nu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
ei nu au mai însemnat nimic, adevărata primejdie venea dinspre noii impostori, de la securistul Mircea Dinescu (pe care îl pupați cu toții, unde?, asta nu mai pot să știu!), până la răposatul securist Mircea Zaciu..., de la distinsa doamnă turnătoare Georgeta Dimisianu, la distinsul domn turnător Șt. Aug. Doinaș... Restul, sunt legiune... Eu, personal, pe vremuri, m-am certat cu tovarășa Suzana Gîdea și cu tovarășul Mihai Dulea chiar în birourile lor... Din 1989, până în 2000, nici măcar nu am mai trecut pe la Ministerul Culturii
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
în suita Doamnei, făcea aprecieri măgulitoare asupra țării. La Vaslui a descris o fată de țară care cosea: „nici ducesele noastre”, arăta contele „nu brodează atât de drăguț, cu un braț atât de frumos și cu o ușurință atât de distinsă” („ne brodent pas avec une plus jolie main avec un plus beau bras et avec une aisance plus noble”). Satele din Moldova i-au atras atenția și lui Julius Edel, naturalist și etnograf austriac, care în mai-iunie 1835, la invitația
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
o consistență pe care aș asemăna-o cu cea a orașelor italiene din nord; cerul, sprijinit de dealuri...închipuie o uriașă cupolă albastru-verzuie în timpul primăverii și de un alb strălucitor în anotimpul rece”. Acesta este orașul care, după cum scria un distins om de cultură, „va putea însemna ceva, va putea deveni chiar și un «Karlsbad al României» (cum visa B. P. Hasdeu), numai din clipa când gospodarii și intelighenția locală vor crea o conștiință a locului, o conștiință hușeană și vor
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Havana nu mai aveam nici un "suflet" de român în Ambasadă, nici diplomat, nici personal tehnic, fiind de fapt propriul meu șef și subaltern, dispunând doar de trei excelenți colaboratori cubanezi un șofer, un grădinar și o femeie de serviciu, reprezentanți distinși, amabili și muncitori ai "culorilor" populației Cubei: șoferul creol cu bunica neagră, grădinarul alb și femeia de serviciu negresă! Toți trei erau tineri, frumoși, serioși, respectuoși, bine educați și cu cunoștințe care depășeau copios nivelul general al confraților de breaslă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
ale lui Fabian Escalante, cel care a fost pentru aproape 5 decenii șeful gărzii personale a lui Fidel. Filmul, cărțile, articolele scrise pe această temă au generat, cum era și firesc, reacții diverse. O cităm doar pe aceea a unei "distinse" reprezentante a sexului slab și frumos, doamna Ileana Ros-Lehtinen, membră a Congresului SUA: "Salut orice ocazie care ar duce la asasinarea lui Fidel Castro și a oricărui lider care asuprește poporul". Vorba lui conu Iancu, "aprob pozitiv", stimată doamnă, dar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
și fărădelegile săvârșite. În acei ani doamna Ileana nu ajunsese în Congresul SUA, fiind doar o copilă de clasa întâia, iar mai târziu, ca domnișoară, nu-i avea "încă" pe listă pe Pinochet, Banzer, Stroessner, Somoza, Papa Doc și alți "distinși domni" din America Latină, care "n-au fost asasinați de SUA"! Și cine-i, mă rog, acest Fidel Castro care să merite "atâta deranj"? La o simplă căutare pe Google, aflăm un răspuns aritmetic: Fidel Castro 14.800.000 rezultate, Karl
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
să se uite și să vadă o sală plină de oameni. Îmi imaginez c-ajunsese Într-o fază În care putea să modifice Înfățișarea lucrurilor astfel Încît să corespundă nevoilor lui și cînd se uita pe sală, vedea o clientelă distinsă și diversă, probabil bine Îmbrăcată, În stilul de la 1910, nu o grămadă de drogați cu aspect ponosit, veniți să-l facă de o rețetă pentru morfină. Roy pleca pe mare la intervale de două sau trei săptămîni. Călătoriile lui erau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
dat niște cloral hidrat Într-un pahar. În noaptea aia au fost aduși În salon cinci nou-veniți. Asistentul salonului a Întins brațele disperat. - Nu știu unde o să-i bag. Acum am aici treiș’unu de drogați. Printre nou-veniți se afla un bărbat distins, cu părul alb, de șaptezeci de ani, pe nume Bob Riordan, escroc, dealer de droguri și șuț veteran. Arăta ca bancherii pe la 1910. A venit cu doi prieteni cu mașina. Pe drumul spre Lexington, au sunat la șeful Direcției de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
acestui flagel în Moldova a fost și chirurgul francez Dufrêche; el condusese la noi al doilea serviciu la etajul de sus. Era nu numai un adevărat medic în tot înțelesul nobil al cuvân tului, dar era și un om foarte distins, modest, liniștit, muncind fără zgomot de dimineața până seara, nevoind chiar să ia masa de 12 cu ceilalți colegi, ca să nu piardă vreme. Lăsase în Franța o fa milie numeroasă, a cărei jale mi-o închipuiesc când a aflat de
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
Florica cu toți și cu bine? Acum nu ne mai îndoiam. morții din moldova Costache ne adusese, citită în Gazeta Bucureștilor, trista știre a morții lui Ionel Oteteleșanu. Ce lovitură pentru nefericita lui mamă, care pierdea un fiu așa de distins, serios și bun. Când ne gândeam în general la morții din război, ni se părea un sfârșit glorios, dar când puneam un nume pentru fiecare înțelegeam mai bine durerea familiei lui. Acesta era unul din cei mai dragi prieteni ai
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
sale, rămase multă vreme zdrobită și niciodată revenită în starea fericită de altădată.](Ibidem, p. 151. ) Dar ce să mai zicem de nenorocitul general Eremia care, făcându-și studiile militare în Germania, se căsătorise cu o germană și care, ofițer distins ajuns până la gradul cel mai înalt, descoperi că nevasta lui era spioana inamicului. Fu cuprins de o astfel de groază, încât, temându-se de ereditatea micilor săi copii, îi omorî pe amândoi și se sinucise, într-un acces de disperare
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
Rosetti. Casa și moșia le-a legat Academiei României, memoriile, Bibliotecii Naționale din Paris. Nu se vor deschide decât după 50 de ani de la moartea lui. contele de st.-aulaire Cu totul în contrast era contele de Saint Aulaire, fin, distins, vorbind și scriind bine, om de onoare, care voise să-și dea demisia din diplomație când la Congresul păcii Aliații nu s au ținut de convenția ce făcusem cu ei, asigurându-ne Tisa ca hotar la apus. El cu Barclay
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]