4,042 matches
-
scrisul lui aproape de-oțelari. Vin maldăre de cărți în librării Dar noi vrem tot mai multe. Suntem mii (...) Ni-e Caragiale-aproape, oaspăt darnic. Și râzi când îl citești, cu-un râs amarnic...” E-n râsu-acesta o povață grea: Ai doborât o lume! N-o uita! Mihail NOVICOV - Mândria. În: Iașul Nou, nr.4, dec, 1952 Când Stalin a suit la a Congresului tribună În vuiet de urale, Kremlinul tot a fremătat, Din nou s-a zguduit, sub ziduri, istoria străbună
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Ce n-a mișcat la el sub lupă, Aceea nu e viață, scurt! El n-a suflat la timp în supă. Acuma suflă și-n iaurt). Să calci prin smâcuri cu plevușcă Sau ardă-ți capul printre aștri, Ce te doboară și te mușcă Nu-i critica...Sunt criticaștri. Tu dârză fruntea ți-o aține - Nu te-ntrista de-a lor oprobru. Să-ncerci mereu să faci mai bine Să fie nou. Să fie propriu. Cu Gorki am să-nchei desigur
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
binemeritat prestigiu. În cele peste 40 de lucrări științifice a abordat o tematică vastă din domeniul tehnologiilor de cultură a cerealelor, studiile sale de fitotehnie au fost apreciate ca deosebit de valoroase în țară și străinătate. Conf.univ.dr.ing. Gheorghe Comarovschi a fost doborât de o boală necruțătoare, la 3 octombrie 1982, și a fost înmormântat în cimitirul Eternitatea din Iași. COSTIN, VICTOR (1928- 1988) INGINER AGRONOM Domeniul economiei agrare a fost pentru Victor Costin o adevărată pasiune care, timp de trei decenii, a
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
în centru pe Lucien Chardon de Rubempré, un tânăr inteliget, fermecător, seducător, dandy superficial, poet, jurnalist, un ambițios ghinionist cu structură vicioasă, un geniu neisprăvit, care eșuează în dorința lui de a ajunge în lumea aristocratică a Parisului și care, doborât de eșec, încearcă să se sinucidă. Îl salvează Herrera (Vautrin, Jacques Collin, un ocnaș evadat, poreclit "Înșeală moartea"), meșter în arta construirii falselor identități, cinic, pentru care oamenii sunt marionete pe care le mânuiește după propria voință. Cu o viață
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
de acțiune privește atât tragedia, cât și comedia. Corneille, în Discursul despre cele trei unități, o definește în comedie ca "unitatea de intrigă, sau obstacol în scopurile principalilor actori", în tragedie ca "unitatea de pericol (...), fie că eroul său este doborât de el, fie că scapă cu bine". Nu că aș pretinde că nu pot fi admise mai multe pericole într-una (tragedia), și mai multe intrigi sau obstacole în cealaltă (comedia), numai să dăm în mod obligatoriu din unul în
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
vedea atunci cu ușurință că este imposibil să unești această meserie cu puritatea Religiei noastre." (Tratat despre Comedie, cap. 2) Capitolul III Revoluția dramei În a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, un val zdruncină din adâncuri teatrul european, doborând principiile imuabile care îl fondau din Antichitate pentru a-i pune baze noi. Pregătită încă înainte, chiar, de nașterea Clasicimului, de precursori precum Guarini în Italia, Tirso de Molina în Spania, Ogier în Franța, această revoluție se realizează datorită a
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
Apa care Curge își aruncă izvoarele într-o vale îngustă, adâncă și întunecată, pe care o străbate zbuciumat și spumegând pe sub bolți de pădure umedă, plină de vânat de tot felul, mai ales cu sălbăticiuni fioroase, care nu puteau fi doborâte decât în cete de mai mulți vânători puternici și neînfricați. Se află un loc unde cele două ape sunt foarte aproape una de alta. E un fel de cumpănă între ele, un mal înalt, din care izvoarele Apei care Curge
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
precedat distrugerea Pilosului. Cnossosul se prăbușise mai mult sau mai puțin În aceeași perioadă, la sfârșitul primei jumătăți a secolului al XIV-lea Î.Hr. Celelalte palate au fost distruse În decursul secolului următor. Dacă motivele acestor distrugeri, care au doborât o Întreagă civilizație, ascunzând-o urmașilor pentru aproape trei milenii, rămân Încă necunoscute, este sigur că palatele din Creta, ca și cele de pe uscat, nu au mai fost reconstruite. Este probabil ca fugarii din cetățile miceniene să fi dat viață
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
pe jumătate devorată. Exegeza curentă vede În acest monstru moartea, iar În resturile umane pe care acesta le devorează, reprezentarea groaznicului destin care Îl așteaptă pe om. De altfel, monștri cu o formă mai mult sau mai puțin leonină, care doboară la pământ un războinic, sunt frecvente, arta galică (reliefurile de la Mornas, Suzange, Rothselberg, Haugart etc.); și În aceste cazuri exegeza vede În monstru imaginea Înfricoșătoare a morții. Acest cadru sumbru Își are paralela În cartea a XI-a din Odiseea
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Nerthus". 4. SPAȚIILE SACRETC "4. SPAȚIILE SACRE" Afirmația lui Tacitus (Germania, IX) conform căreia germanii nu aveau temple și imagini ale zeilor nu corespunde deloc realității. De fapt, chiar Tacitus, În Annales (I, 51), vorbește despre templul zeiței Tamfanaxe "Tamfana", doborât la pământ de romani („Au fost distruse edificii, și sacre, și profane, și templul cel mai vestit la acele neamuri, pe care ei Îl numeau al Tamfanei.”), unde expresia latină solo aequare lasă să se Înțeleagă că nu este vorba
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
la "Revista istorică" a magistrului lor. Gheorghe Brătianu a continuat să aibă cele mai civilizate relații cu Iorga. Cu toate că Brătianu era unul din stîlpii Noii școli , el sublinia faptul că "Iorga a fost cel care a intrat în pădure, a doborît copacii și, grație energiei sale fără margini, a arat pămîntul și l-a însămînțat pentru ca alții să poată culege roadele"152. Gheorghe Brătianu, fiul adoptiv al lui Ion Brătianu, primise o educație excelentă, devenind profesor la vîrsta de 25 de
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
hoardelor (...). Sîntem atît de puțini printre atît de mulți! Orice altă națiune ar fi plecat și s-ar fi risipit (în cele patru vînturi) ale lumii. Dar noi am rămas neclintiți! Iorga, la declanșarea celui de al Doilea Război Au doborît pinul acela bătrîn și falnic pentru că arunca o umbră prea deasă... Rînduri scrise de Iorga înaintea asasinării sale Zorile zilei de 10 mai 1940 au constituit un punct de cotitură pentru România Mare și au declanșat o succesiune de evenimente
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Belgrad era acuzat că duce o politică externă naționalistă și ia măsuri eronate pe plan intern. În realitate, Iugoslavia era echivalentul internațional al unei „opoziții de stânga” față de monopolul stalinist al puterii, iar conflictul era inevitabil: Stalin trebuia să-l doboare pe Tito pentru a da de Înțeles tuturor comuniștilor că Moscova nu va tolera disensiunile. Desigur, Tito n-a căzut. Dar el și țara lui erau mai vulnerabili decât păreau și, fără ajutorul vestic susținut, Tito n-ar fi supraviețuit
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
s-a transformat Într-un puhoi. Ultimatumul lui Hrușciov a fost lansat În iunie 1961 În cadrul Întâlnirii la vârf cu John F. Kennedy, desfășurată la Viena. Summitul precedent, din mai 1960, Între Hrușciov și Eisenhower fusese anulat după ce sovieticii au doborât un avion U2 În care se afla pilotul american Gary Powers, iar americanii au admis În cele din urmă că spionau de la mare altitudine (după ce inițial negaseră orice amestec). În discuțiile cu Kennedy, Hrușciov a amenințat cu lichidarea privilegiilor occidentale
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
nici de cultul muncii, nu mai avem demnitate. Dacă e grăitoare o Sorbonă, noi legionarii avem Sorbona noastră: diploma pătimirii, diploma temniței prin care mulți s-au înălțat până la starea de sfințenie... Nu e deajuns să constați răul care ne doboară pe toți! Trebuie să strigi și să lupți, glasul tău să fie tulnic, dangăt de clopot, chemare și îndemn la luptă! O țară și un neam nu piere din lipsă de programe, ci din lipsă de oameni morali, devotați unui
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
fierbinte și era încurajat de himera unor promisiuni care veneau de dincolo de puterea brațului meu. Închid ochii și văd rânjetul temniței cu adâncuri de întuneric, zăbrele, obloane și păgâne văgăuni... Mă văd ferecat în lanțuri și cătușe care istovesc și doboară orice voință cutezătoare de împotrivire, răpun orice putere omenească aruncată într-un hău fără fund! Uriașa armată de ucigași îngrozită de neînduplecata noastră voință de a nu ne lepăda de crezul nostru, era în slujba satanei. Ei inventau zi de
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
și voi cu gândul acesta: că cine a suferit cu trupul, a isprăvit cu păcatul.” (Cap. I, 14, Epistola Sobornicească a Sfântului Apostol Petru). Nimeni n-a încercat să perceapă sensul luptei legionarului. Pitești-ul a însângerat inimi mari, a doborât neclintiri și avânturi mari. Pitești-ul a fost cea mai zguduitoare prăbușire a omului năucit de chinuri diavolești. Studenții, dând întotdeauna tonul marilor prefaceri și al marilor înnoiri, au fost ținta fiarei roșii. Cei înstrăinați, metamorfozați, diavolii groazei, au reușit
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
de tremurul frunzelor. Luptătorii din munți și cei căzuți acolo au reînviat pururi vuietul de altădată al codrilor, au reînviat morminte și au deschis altele noi. Au reînviat zăcămintele de vitejie ale străbunilor noștri, dangăt de clopot, chemare sfântă, au doborât primejdii și au reaprins nădejdi mistuite de prigonitori. Acolo, în munți, pieptul lor clocotea răsunător. Sub ploaie de gloanțe au căzut mulți, luminând cerul cu zâmbetul și neînfricarea lor. Cei care iubiți pe Hristos, nu vă fie frică de răni
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
am născut în România Mare, mi-am iubit țara și am răspuns nelimitat, fără șovăire și fără calcule când a fost vorba de îndatoriri. Dumnezeu m-a învrednicit să descopăr adevărul și am luptat împotriva celor ce vor să-l doboare. Mișcarea Legionară aici mi-am dăruit cei mai frumoși ani ai tinereții mele și am crezut nelimitat în dreptatea și viitorul neamului meu și nu am făcut nici un compromis. Nu mi-am renegat pașii drumului legionar. Am pătimit. Suferința și
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
șovăiri. Cântecul potolește jarul oricărui însetat. Cântecul înfruntă moartea pe câmpul de luptă. Cântecul înalță fruntea noastră, fărâmă cătușele oricărei dureri și urcă la cer simfonii feerice. Cântecul te însoțește oriunde, în adâncimi de ocnă, în singurătate, înflăcărează inimi. Cântecul doboară pe mișei, cântecul te însoțește în omenești petreceri, cadelniți de leagăn și dor. Cântecul legionar, eternă cuminecătură, urcă grele povârnișuri și te apropie de Dumnezeu. Cântecul legionar te eliberează din strâmtoarea grijilor, cetate inexpugnabilă cu ademeniri stelare, cu adâncuri trăite
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
au apărat toate comorile Neamului, materiale și spirituale, au apărat credința în Hristos. Lupta aprigă s-a dat între a fi sau a nu mai fi român și creștin. Călcând cu pași de foc pe urmele strămoșilor, dușmanul le-a doborât doar trupul. Credința le-a fost torță pe drumul mântuirii și nu i-a părăsit până la mormânt. Ei au murit, legionarii lui Iisus. Nemuritoarea lor moarte de martiri vădește adâncul credinței legionarului. Iubirea de Neam și de Hristos. Ea va
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
trăire pe care o întâlnim numai la sfinți, câștigându-și respectul și dragostea camarazilor săi. A fost un luptător neînfricat și neînfrânt. Nu și-a negat și nu și-a părăsit credința. Pătimirea crudă, jertfirea și crucificarea nu l-au doborât. Logodit cu moartea, moartea, numai moartea legionară i-a fost cea mai scumpă nuntă dintre nunți. Liber într-o lume monstruoasă, otrăvită de o ideologie criminală în care societatea românescă era transformată într o turmă. Omul nu mai avea personalitate
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
la 7 ani temniță grea, a fost apoi depus la Aiud temnița marilor pătimiri românești rezervată pentru așa-zis oameni maturi. De aici a fost trimis la Minele de plumb Baia Spriei. Munca grea și regimul de exterminare l-au doborât. Va căpăta aici T.B.C. pulmonar și va fi trimis iarăși la Aiud. Aici, fără tratament medical și ținut într-un regim de exterminare, fără aer, Toma Bontaș va deceda în anul 1952 și va fi aruncat în Râpa Robilor, cimitirul
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
îți roade sufletul și te duce la moarte nemântuit. Vremea ce o trăim acum e gravă. Ea cere luptă și sacrificii. Dușmanii Crucii și ai neamului lucrează cu temei. Trăim clipa când pe cel pasiv și îndepărtat de Dumnezeu îl doboară iadul. Trăim în umilință și nedreptate. Noi pătimiri mocnesc. Noi chinuri ne pândesc. Deșteaptă-te române! Vrem alte dimineți. „Cel ce intră în această luptă trebuie să știe de mai înainte ce va avea de suferit. După suferință vine întotdeauna
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
Dar legionarii au rămas stâncă de piatră, de neclintit, cu ochii la cer, scrutând zări viitoare. Ei nu au abandonat lupta în țară și oriunde, oferindu-și voluntar piepturile morții, scut neamului săpat de mii de târnăcoape pentru a-l doborî. Mișcarea Legionară a dat cele mai mari jertfe în închisori, în minele de plumb, în luptele din munți și pe toate câmpurile de luptă, bilanț greu pe care mișelnicii vor să-l îngroape, dar legionarii au rămas vârful de lance
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]