5,717 matches
-
fiind apărată de o garnizoană. (În numeroase orașe ale Moldovei este evidentă dualitatea curte-nucleu comercial-meșteșugăresc: Iași, Suceava, Roman, Piatra Neamț, Huși, Bacău, Vaslui, Hârlău). Transcriind Letopisețul lui Grigore Ureche, în secolul al XVII-lea, cronicarul Simion Dascălul nota că ruinele curții domnești de la Huși se aflau pe locurile de astăzi ale Episcopiei și încă se mai vedeau beciurile în vremea lui. La „leatul” 7003 <...>, consemna el în cronică, „Ștefan Vodă au zidit sfânta episcopie în târgu în Huși, hramul Sfinților Apostoli Petru
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
pe locurile de astăzi ale Episcopiei și încă se mai vedeau beciurile în vremea lui. La „leatul” 7003 <...>, consemna el în cronică, „Ștefan Vodă au zidit sfânta episcopie în târgu în Huși, hramul Sfinților Apostoli Petru și Pavel, și curți domnești, carile suntu surpate, numai beciurile stau până astăzi”. Cercetătorii ieșeni Alexandru Andronic și Eugenia Neamțu, de la Institutul de Istorie și Arheologie „A. D. Xenopol” din Iași, au întreprins săpături pe locul vechii curți domnești și au publicat concluziile săpăturilor, dar monografia
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Sfinților Apostoli Petru și Pavel, și curți domnești, carile suntu surpate, numai beciurile stau până astăzi”. Cercetătorii ieșeni Alexandru Andronic și Eugenia Neamțu, de la Institutul de Istorie și Arheologie „A. D. Xenopol” din Iași, au întreprins săpături pe locul vechii curți domnești și au publicat concluziile săpăturilor, dar monografia curții domnești este așteptată cu nerăbdare de publicul hușean în ideea că istoricii, prin coroborarea cercetării documentelor medievale cu săpăturile arheologice, pot oferi o imagine mai cuprinzătoare despre viața cotidiană în orașul nostru
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
suntu surpate, numai beciurile stau până astăzi”. Cercetătorii ieșeni Alexandru Andronic și Eugenia Neamțu, de la Institutul de Istorie și Arheologie „A. D. Xenopol” din Iași, au întreprins săpături pe locul vechii curți domnești și au publicat concluziile săpăturilor, dar monografia curții domnești este așteptată cu nerăbdare de publicul hușean în ideea că istoricii, prin coroborarea cercetării documentelor medievale cu săpăturile arheologice, pot oferi o imagine mai cuprinzătoare despre viața cotidiană în orașul nostru medieval. Curtea domnească de la Huși s-a menținut multă
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
ca loc de odihnă și de retragere. Mai târziu, a fost înființată și o vamă a Hușilor, dar numai pentru transportul de sare și pește. Viile din zonă, mult apreciate, au avut și ele un anumit rol în stabilirea curții domnești la Huși, așa cum au fost cele de la Cotnari ori Hârlău. Același domnitor venea la Huși după desele războaie nu numai cu oastea, ci și cu Sfatul Domnesc și Curtea. Pentru întreținerea acestor oameni era necesar un efort substanțial. Dacă mai
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
zonă, mult apreciate, au avut și ele un anumit rol în stabilirea curții domnești la Huși, așa cum au fost cele de la Cotnari ori Hârlău. Același domnitor venea la Huși după desele războaie nu numai cu oastea, ci și cu Sfatul Domnesc și Curtea. Pentru întreținerea acestor oameni era necesar un efort substanțial. Dacă mai adăugăm și populația statornică a Hușilor, nu foarte numeroasă, ne putem imagina aglomerarea din așezarea de pe Drăslăvăț. Când domnul se afla la Huși, Curtea devenea centrul administrativ
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
putem imagina aglomerarea din așezarea de pe Drăslăvăț. Când domnul se afla la Huși, Curtea devenea centrul administrativ al țării. În același timp, târgul Huși avea un ocol de sate, care depindea din punct de vedere militar și judecătoresc de curtea domnească. Istoricii au stabilit că, în vara anului 1495, în timpul domniei lui Ștefan cel Mare, au fost zidite la Huși, curțile domnești și biserica cu hramul Sfinții Apostoli Petru și Pavel, în jurul căreia se va cristaliza în secolul următor Episcopia, una
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
timp, târgul Huși avea un ocol de sate, care depindea din punct de vedere militar și judecătoresc de curtea domnească. Istoricii au stabilit că, în vara anului 1495, în timpul domniei lui Ștefan cel Mare, au fost zidite la Huși, curțile domnești și biserica cu hramul Sfinții Apostoli Petru și Pavel, în jurul căreia se va cristaliza în secolul următor Episcopia, una dintre cele mai prestigioase instituții ecleziastice din Moldova. Textul inscripției slavone - actul de naștere al locașului -, tradus în limba română de
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
nu s-a păstrat în forma inițială, căci a fost dărâmată de cutremure ori de zădărnicia vremurilor în mai multe rânduri; cu susținere voievodală și prin grija episcopilor, biserica a fost reconstruită în mai multe rânduri, îndeplinind rolul de biserică domnească, apoi biserică de mănăstire. Vreme de mai multe secole, din 1598 până astăzi, cu o întrerupere între 1949 și 1996, a fost catedrală a Episcopiei Hușilor. De obicei, curtea domnească ajungea la Huși în luna martie, urmând traseul Suceava - Hârlău
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
fost reconstruită în mai multe rânduri, îndeplinind rolul de biserică domnească, apoi biserică de mănăstire. Vreme de mai multe secole, din 1598 până astăzi, cu o întrerupere între 1949 și 1996, a fost catedrală a Episcopiei Hușilor. De obicei, curtea domnească ajungea la Huși în luna martie, urmând traseul Suceava - Hârlău - Iași - Vaslui - Huși, uneori, Bârlad. În secolul al XVI-lea, Poarta Otomană se afla la apogeul puterii sale, iar Moldova era în pericol de a fi transformată în pașalâc. Într-
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
rămas capitală statornică, până când București va prelua misiunea istorică de a reprezenta simbolic guvernul țării. În timpul domniei lui Bogdan Lăpușneanu (1568-1572), două treimi din numărul uricelor au fost emise din Iași, o treime din Suceava și nici unul din vechile curți domnești. Sistemul curților domnești dispare în secolul al XVII-lea și Iașii vor exercita, de la jumătatea acestui secol până la Unirea din 1859, funcția de capitală domnească. Documentele păstrate arată că voievozii Moldovei au dat târgului Huși, curții domnești de aici, orașului
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
până când București va prelua misiunea istorică de a reprezenta simbolic guvernul țării. În timpul domniei lui Bogdan Lăpușneanu (1568-1572), două treimi din numărul uricelor au fost emise din Iași, o treime din Suceava și nici unul din vechile curți domnești. Sistemul curților domnești dispare în secolul al XVII-lea și Iașii vor exercita, de la jumătatea acestui secol până la Unirea din 1859, funcția de capitală domnească. Documentele păstrate arată că voievozii Moldovei au dat târgului Huși, curții domnești de aici, orașului de mai apoi
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
uricelor au fost emise din Iași, o treime din Suceava și nici unul din vechile curți domnești. Sistemul curților domnești dispare în secolul al XVII-lea și Iașii vor exercita, de la jumătatea acestui secol până la Unirea din 1859, funcția de capitală domnească. Documentele păstrate arată că voievozii Moldovei au dat târgului Huși, curții domnești de aici, orașului de mai apoi și Episcopiei un loc special, căci adeseori au poposit, s-au așezat vremelnic ori au căutat adăpost aici. În Letopisețul său, ce
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
din vechile curți domnești. Sistemul curților domnești dispare în secolul al XVII-lea și Iașii vor exercita, de la jumătatea acestui secol până la Unirea din 1859, funcția de capitală domnească. Documentele păstrate arată că voievozii Moldovei au dat târgului Huși, curții domnești de aici, orașului de mai apoi și Episcopiei un loc special, căci adeseori au poposit, s-au așezat vremelnic ori au căutat adăpost aici. În Letopisețul său, ce se încheia la 1743, Ion Neculce (1672-1745) amintește Hușii doar în trecere
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
tătarilor („iară tătărâmea tot trecea în sus spre Huși, pre la bejenii, dreptu pradă, ca lupii”); mulțimea năvălitorilor, tătari și turci, înaintea bătăliei de la Stănilești, cuprindea „costișa pănă pre suptu pădure, tot câmpul acela, pănă la Huși”. Ruinarea vechilor curți domnești, printre care se aflau și Hușii, apare secvențial în documente. Curtea de la Huși este menționată de Ieremia Movilă, iar pe cea de la Vaslui, Vasile Lupu o considera „o relicvă sacră”. Unele s-au păstrat ca așezări urbane (Hârlău, Botoșani, Suceava
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
și locuitorii satelor”, nu li se dau suficiente locuri de hrană. Prima așezare rurală de pe Drăslăvăț s-a numit Huși sau poate Broșteni, situată în partea de sud-vest a târgului. Într-un hrisov din 22 noiembrie 1629, emis în cancelaria domnească de la Iași, Alexandru Coconul (1629-1630) poruncea lui Ionașcu Cehan, mare pitar, să „hotărnicească” dinspre târgul Huși moșia Broșteni, dăruită Episcopiei Huși de domnii dinainte și de Radu voievod (Radu Mihnea, 1616-1619, 1623-1626), ale cărui hotare, cu vii, mori și grădini
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
coloniștilor husiți pe moșia domnească Corni, pentru a cultiva vița-de-vie. Istoricul hușean Gheorghe Ghibănescu scrie despre ungurii catolici aduși în apropierea Hușilor: „În vecinătatea piscului, zis a lui Vodă - scrie autorul citat - se afirmă că ore când au fost palate domnești, și că târgușorul aflat aici era locuit de Unguri, care în urma unei holere s-au retras prin păduri până aproape unde este astăzi orașul Huși; probabil că aceștia să fi fost Unguri papiști, din satul Cornii-Unguri” (papiști, adepții Papei, papistași
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
actualului cartier Corni a fost dăruit Episcopiei, în 1756, de către domnitorul Constantin Racoviță (1749-1753, 1756-1757), iar acesta a colonizat aici poslușnici aduși din Ungaria. Este foarte posibil ca Gh. Ghibănescu să fi făcut referire la aceștia. Așezarea poslușnicilor pe moșia domnească a contribuit la dezvoltarea curții domnești. Așa s-au format cartierele Cotroceni, apoi Șara. Din punct de vedere administrativ, Cornii au făcut parte din comuna Epureni, nu din orașul Huși, până în anii 1926-1927. Cârța. Tradița locală confirmă existența unei vechi
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Episcopiei, în 1756, de către domnitorul Constantin Racoviță (1749-1753, 1756-1757), iar acesta a colonizat aici poslușnici aduși din Ungaria. Este foarte posibil ca Gh. Ghibănescu să fi făcut referire la aceștia. Așezarea poslușnicilor pe moșia domnească a contribuit la dezvoltarea curții domnești. Așa s-au format cartierele Cotroceni, apoi Șara. Din punct de vedere administrativ, Cornii au făcut parte din comuna Epureni, nu din orașul Huși, până în anii 1926-1927. Cârța. Tradița locală confirmă existența unei vechi așezări cu același nume, situată între
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
1662 era colonizat cu străini. „Cât de mare era acum prin secolul al XV-lea pe vremea venirei Husiților, nu vom putea spune”. Prima atestare documentară a satului Plopeni datează din <1602-1604>, în timpul domniei lui Ieremia Movilă. Pe lângă unele sate domnești, domnul dăruia Episcopiei Hușilor și satul Plopeni. La 1 noiembrie 1620, Alexandru Iliaș poruncea șoltuzului, pârgarilor și tuturor podvodarilor și dăbilarilor din târgul Huși să scutească de jold, cai de olac și alte angherii pe locuitorii satelor Plopeni, Hrubeni, Cârligați
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Episcopiei stăpânirea asupra satului, iar la 29 decembrie 1675, Antonie Ruset proceda în același fel. Una dintre atribuțiile localnicilor era apărarea graniței. În 1676 domnitorul Antonie Ruset „rânduiește hotarnici”. În vecinătatea Plopenilor, se aflau moșiile Spărieții și Cârligații. Din cartea domnească dată de Ștefăniță Lupu la 1660, păstrată printre documentele Episcopiei, reiese că Broștenii și Plopenii aveau o administrație proprie, alcătuită din ureadnici și șoltuzi. Pentru satul Plopeni, Episcopia a adus în mai multe rânduri coloniști bulgari. Documentul dat de domnitorul
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
poruncea scutirea de biruri (de dajdie) pentru doi grădinari, Gheorghe și Dima, din ținutul Fălciu, „care vor sta la grădinile din hotarul Episcopiei de la Cârligați” . Doi ani mai târziu, Gheorghe Duca împuternicea pe Ioan, episcop de Huși, printr-o carte domnească, să aducă „oameni străini” prin „dregătorul și vătămanul său”, pentru a fi așezați în satul Cârligați din ținutul Fălciu. După stabilirea lor aici, vor fi scutiți vreme de doi ani de dări și alte angherii. Antonie Ruset îi dădea permisiunea
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
format după înființarea Episcopiei, la sfârșitul secolului al XVI-lea și începutul secolului al XVII-lea (circa 1600). Amintiți în dania lui Alexandru cel Bun către mănăstirea Bistrița, din 1428, țiganii din Moldova au trăit secole la rând, ca robi domnești, boierești ori mănăstirești, până la desființarea robiei, în februarie 1856, când Adunarea Obștească din timpul domniei lui Grigore Alexandru Ghica (1854-1856), în decembrie 1855 în Moldova, și în Muntenia, sub Barbu Știrbei (1854-1856), a anulat-o prin lege în februarie 1856
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
adevărat că în multe documente medievale, țiganii aparținători așezămintelor religioase (biserici, mănăstiri, episcopii) au fost protejați de domnie, conform ideologiei religioase medievale, prin diverse scutiri, inclusiv pentru a evita fuga de pe moșie, dar nu individul era adevăratul beneficiar al protecției domnești, ci instituția Bisericii și averea ei. Cea mai veche mențiune documentară privitoare la țiganii din Huși datează din 7 mai 1627, când Miron Barnovschi poruncea „ca de acum înainte să n-aibă nici o treabă slugele hătmănești nici juzii domnești să
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
protecției domnești, ci instituția Bisericii și averea ei. Cea mai veche mențiune documentară privitoare la țiganii din Huși datează din 7 mai 1627, când Miron Barnovschi poruncea „ca de acum înainte să n-aibă nici o treabă slugele hătmănești nici juzii domnești să nu iea nici gloabe nici ciobote nici alte venituri hătmănești, ci să aibă călugării a lucra cu ai săi țigani și numai ei să-i stăpânească ca pe niște robi țigani.”. Conform unei alte surse documentare (Iași, 7 mai
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]